Știri
Știri din categoria Diverse
Posibila întâlnire Putin–Trump la APEC ridică miza diplomatică pentru relațiile economice din Asia-Pacific, după ce Kremlinul a transmis că cei doi lideri s-ar putea vedea în China, în noiembrie, dacă ambii participă, potrivit Digi24.
Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că o întâlnire ar fi „probabilă” în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat la Shenzhen, în perioada 18–19 noiembrie, potrivit Anadolu. În același timp, Ușakov a spus că nu există încă „semnale sau indicii” privind planuri concrete pentru o astfel de întrevedere, subliniind că mai sunt aproximativ trei luni până la eveniment.
APEC este unul dintre principalele formate de dialog economic din regiunea Asia-Pacific, iar o discuție directă între președintele rus Vladimir Putin și președintele SUA Donald Trump ar putea influența așteptările piețelor privind direcția relațiilor dintre cele două puteri, inclusiv pe fondul războiului din Ucraina și al regimurilor de sancțiuni.
În paralel, știrea a fost reflectată și în piețele de predicții: Polymarket.com estimează șansele unei întâlniri la 45%, conform materialului.
Putin și Trump s-au întâlnit ultima oară față în față în Alaska, în august 2025, iar de atunci au comunicat doar telefonic, fără contact direct, potrivit informațiilor prezentate.
Ușakov a sugerat că, dacă ambii lideri vor fi prezenți la același eveniment, o discuție ar deveni greu de evitat:
„Dacă liderii se află la același eveniment, atunci mi se pare că se vor întâlni și vor discuta inevitabil.”
Separat, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu pentru VGTRK că țările NATO și ale UE nu vor putea să se distanțeze public de sprijinul militar pentru Ucraina și de ceea ce el a numit o politică „antirusească”, potrivit relatării. Lavrov a mai spus că Rusia va ține seama de acțiunile unor „elite deschis rusofobe” din Marea Britanie, Bruxelles, Paris, Berlin și alte state membre NATO și UE.
În acest moment, posibilitatea întâlnirii rămâne condiționată de participarea ambilor lideri la summitul APEC și de evoluțiile diplomatice din următoarele luni. Până atunci, Kremlinul indică faptul că agenda internațională include și alte evenimente majore care pot influența dacă o astfel de întrevedere va fi confirmată.
Recomandate
Rusia intră într-o „a doua fază” a crizei de carburanți, cu raționalizări și standarde coborâte , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, în timp ce Kremlinul încearcă să transmită că piața este „sub control”, potrivit Digi24 . Președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, că problemele apărute pe piața combustibililor „sunt în curs de soluționare”, după o discuție cu premierul Mihail Mișustin . El a spus că premierul „monitorizează situația”, iar autoritățile au creat „o comisie specială”, conform agenției EFE, citată de Agerpres. În același timp, Putin a admis că există efecte pentru populație. „Da, evident că există unele inconveniente pentru oameni, dar guvernul, desigur, trebuie să țină situația sub control.” Măsuri de criză: raționalizare și benzină Euro-2 Guvernul de la Moscova a recunoscut săptămâna aceasta că Rusia se confruntă cu ceea ce a numit „a doua fază” a crizei de aprovizionare cu combustibili, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii de rafinare. Conform unor relatări de miercuri, cel puțin două lanțuri de benzinării au reintrodus raționalizarea vânzărilor de combustibili la Moscova. În același context, ministrul rus al energiei, Serghei Țiviliov, a recunoscut că s-au format din nou cozi la benzinării. Pe lângă raționalizare, autoritățile ruse au autorizat vânzarea de benzină Euro-2, un standard de calitate inferior celui obișnuit, ca măsură de atenuare a crizei de aprovizionare. Legătura cu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone în profunzimea Rusiei, care vizează în special centre logistice și rafinării. Putin a recunoscut miercuri că aceste lovituri provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse. În plan practic, însă, măsurile de raționalizare și relaxarea standardelor de calitate indică presiuni operaționale în lanțul de aprovizionare cu carburanți. [...]
Donald Trump a obținut o suspendare temporară a opririi lucrărilor , după ce șeful Curții Supreme a SUA, John Roberts, a ridicat provizoriu blocajul care plana asupra construcției unei săli de bal la Casa Albă, potrivit Bild . Decizia permite continuarea, cel puțin pentru moment, a proiectului estimat la 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), în timp ce disputa privind necesitatea aprobării Congresului ajunge pe masa Curții Supreme. Instanțe inferioare stabiliseră anterior că un proiect de asemenea amploare ar necesita acordul Congresului, argumentând că președintele nu poate decide unilateral o remodelare atât de profundă. Administrația Trump susține contrariul: că președintele are autoritatea de a modifica după propria apreciere Casa Albă și alte clădiri federale. Lucrări avansate și finanțare din donații private Potrivit guvernului, aproximativ 65% din proiect ar fi deja finalizat. Pentru sala de bal, cu o suprafață de circa 8.400 de metri pătrați, ar fi fost demolată inclusiv aripa de est a Casei Albe. În documente depuse la dosar, se arată că aproximativ 200 milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) din donații private au fost deja cheltuiți sau promiși. Trump anunțase inițial că proiectul va fi finanțat de donatori privați, „parțial” și din banii săi, notează publicația. Miza: limitele puterii prezidențiale asupra Casei Albe Administrația a invocat, în cadrul litigiului, argumentul „securității naționale”, susținând prin Departamentul de Justiție că sala de bal trebuie finalizată urgent. Conservatori ai patrimoniului contestă însă temeiul legal al lucrărilor: organizația National Trust for Historic Preservation îl acuză pe Trump că nu are bază juridică pentru remodelare și că încearcă să „depășească” instanțele prin accelerarea șantierului. Cazul se află acum la Curtea Supremă, iar decizia finală ar putea stabili cât de departe poate merge un președinte în modificarea Casei Albe fără aprobarea Congresului. [...]
China mizează pe controlul mineralelor critice ca scut economic în fața amenințărilor lansate de Donald Trump privind sancționarea țărilor care fac afaceri cu Iranul, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Beijingul consideră că are pârghii de răspuns care pot lovi direct companii americane, inclusiv din industria de apărare, într-un moment în care stocurile SUA ar fi fost erodate de război. China este prezentată drept cel mai mare partener comercial al Iranului și, de decenii, a ocolit sancțiunile occidentale pe petrolul iranian, cumpărând până la 90% din exporturile Teheranului. În paralel, a furnizat Iranului tehnologie și materii prime pentru dezvoltarea unui arsenal de rachete și drone, notează The New York Times , citat de Digi24. Pârghia Beijingului: mineralele esențiale Unul dintre motivele centrale pentru care presiunea americană „s-ar putea întoarce” împotriva Washingtonului este capacitatea Chinei de a întrerupe aprovizionarea cu minerale esențiale pentru companiile americane. Analiza amintește că Beijingul a folosit deja această pârghie anul trecut, când ar fi forțat o pauză într-un război comercial dur prin oprirea exporturilor de astfel de minerale, iar această rezistență „s-a menținut în mare măsură”. În acest context, amenințarea lui Trump de a impune „consecințe economice enorme” țărilor care fac afaceri cu Teheranul ridică semne de întrebare asupra durabilității armistițiului comercial, cu aproape o lună înainte de vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington, prima din 2015 încoace. Ce a transmis Washingtonul și cum a răspuns Beijingul Donald Trump a promis, într-o postare pe rețelele sociale, o „Ziua Z economică” pentru Iran și sancționarea statelor care oferă „sprijin vital” Teheranului. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a sugerat că ar fi în interesul Chinei să coopereze și a anunțat o conferință de presă luni, pentru detalii despre cum ar urma să fie exercitată presiunea. De partea cealaltă, Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, a declarat că Beijingul se opune sancțiunilor unilaterale și că presiunea nu va rezolva criza din Iran. Analiza mai notează că Beijingul ar putea fi încurajat și de faptul că SUA își retrag din Pacific resurse militare pentru a susține operațiunile din Orientul Mijlociu, fiind menționată mutarea portavionului „George Washington”. Unde ar putea lovi SUA: petrolul iranian către „teapots” Nu este clar, potrivit materialului, cum ar putea administrația Trump să determine China să-și reducă relațiile comerciale cu Iranul. O opțiune discutată este perturbarea fluxului de petrol iranian către China, care ar trece adesea prin rafinării chineze mici și independente („teapots”). Aceste rafinării sunt descrise ca fiind mai puțin expuse sancțiunilor americane, deoarece sunt, de regulă, deconectate de la sistemul financiar global. SUA ar putea încerca: interceptări mai agresive ale navelor care transportă petrol iranian către aceste rafinării; supraveghere sporită a băncilor care ar ajuta Iranul să „spele” yuanii primiți ca plată. În paralel, China și-ar fi constituit rezerve de petrol pentru câteva luni și și-ar fi intensificat achizițiile din Rusia, pentru a compensa eventuale reduceri ale fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz . Limitarea accesului la petrol iranian mai ieftin ar putea împinge Beijingul spre alte surse, cu un posibil efect de creștere a prețurilor globale la petrol, mai arată analiza. „Statele Unite nu sunt un tigru de hârtie. Pot mușca și pot provoca sângerări.” Totuși, același expert citat avertizează că o escaladare ar putea produce costuri și pentru SUA, ceea ce „nu servește intereselor niciuneia dintre cele două țări”. [...]
CIA se confruntă cu întârzieri de luni la plata pensiilor , după un val „fără precedent” de pensionări și demisii care a blocat procesarea dosarelor, potrivit Digi24 , care citează informații și mesaje interne relatate de The Washington Post . Problema are un impact operațional direct: foști agenți rămân fără venituri luni întregi, iar agenția încearcă să-și suplimenteze rapid capacitatea administrativă. Într-o notă adresată foștilor angajați, CIA recunoaște blocajul și cere răbdare, precizând că secția de pensii procesează „un număr fără precedent” de dosare și lucrează „non-stop” pentru a accelera soluționarea. Notificarea include și numere de telefon pentru cei care au depășit șase luni de la ultimul salariu. Pe plan practic, întârzierile pot ajunge, potrivit mesajelor transmise recent participanților la seminarul intern „Horizons” (pregătire pentru ieșirea din agenție), la nouă luni sau chiar mai mult până la primul cec integral de pensie. O fostă funcționară citată în material spune că un coleg pensionat în martie a primit abia acum primul cec, și acela parțial, ridicând problema plății cheltuielilor curente, precum ipoteca sau studiile copiilor. De ce s-a ajuns aici: plecări masive și capacitate administrativă redusă Ritmul pensionărilor și al demisiilor din CIA ar depăși orice nivel din „memoria recentă”, însă cifrele exacte sunt clasificate. Fenomenul este pus, în parte, pe seama eforturilor președintelui Donald Trump de reducere a aparatului federal, inclusiv prin demisii amânate oferite angajaților anul trecut. În ansamblul guvernului federal, anul trecut au fost raportate peste 330.000 de plecări, majoritatea voluntare, ceea ce a generat întârzieri și în alte instituții. În cazul CIA, presiunea este amplificată de specificul activității și de faptul că angajații nu își pot susține public nemulțumirile, potrivit foștilor oficiali citați. Măsuri la CIA și „gâtul de sticlă” de la instituția federală care plătește pensiile CIA spune că a suplimentat personalul din departamentul care se ocupă de pensii, inclusiv cu oameni cu experiență, și afirmă că vrea să grăbească plata beneficiilor. Totuși, materialul notează și un efect paradoxal: printre cei care au plecat se numără și angajați care procesau dosarele de pensionare, ceea ce a agravat blocajul. Problema nu se oprește la nivelul agenției. După procesarea inițială în CIA, dosarele ajung la Office of Personnel Management (OPM), instituția federală care administrează pensiile. OPM a pierdut o treime din angajați, de la puțin peste 3.000 în 2024 la 1.980 în 2026, iar timpul mediu de procesare a crescut de la 79 de zile (octombrie 2025) la 109 zile (iulie 2026), conform datelor oficiale citate. În mod normal, pensionarii ar trebui să primească plăți provizorii de circa 60–80% din pensia finală, urmând ca diferența să fie achitată ulterior, însă foști oficiali CIA descriu situații în care oamenii au rămas fără venituri și au apelat la economii sau împrumuturi. Efecte colaterale: risc de securitate și presiune politică Foști oficiali avertizează că întârzierile pot crea vulnerabilități de contrainformații, în condițiile în care pensionarii dețin informații sensibile și pot deveni ținte pentru servicii străine. Senatorul Mark Warner, liderul democrat din Comisia pentru Informații a Senatului , critică situația și cere administrației să o rezolve, argumentând că statul ar trebui „cel puțin” să asigure plata beneficiilor la timp pentru angajații care „protejează țara” fără recunoaștere publică. [...]
Lidera AfD readuce în discuție ieșirea Germaniei din euro și Schengen , o combinație de promisiuni cu potențial impact direct asupra regulilor de circulație, a pieței unice și a stabilității economice în UE, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Alice Weidel , într-un interviu acordat postului public german ZDF, în cadrul seriei de „interviuri de vară” cu liderii partidelor. Weidel susține că, „înainte de trecerea la euro”, Germania „trăia mult mai bine” și descrie moneda unică drept „instabilă și slabă”. În același timp, afirmă că în Germania se observă „sărăcirea generalizată a păturilor muncitoare ale populației”, iar AfD ar pleda pentru ieșirea din zona euro dacă ar ajunge la guvernare la nivel federal. Schengen și migrația, în centrul mesajului de reglementare Pe zona de reglementare și control la frontieră, Weidel spune că AfD intenționează să retragă Germania din Acordul Schengen , argumentând că „granițele deschise” ar reprezenta un rău și că partidul va „asigura legea și ordinea”. În același registru, ea cere deportări mai multe și naturalizări mai puține și afirmă că cei 1,3 milioane de sirieni care locuiesc în Germania trebuie „trimiși înapoi în țara de origine”. Întrebată cum ar urma să negocieze concret administrația federală cu state precum Siria sau Afganistan pentru repatrieri, Weidel nu a oferit un răspuns direct, notează Digi24. Verificări de fapte: date contestate și context economic ZDF arată, într-un material de verificare a faptelor citat de Digi24, că o afirmație a liderei AfD despre cetățenie și șomaj este prezentată într-o formă înșelătoare: Weidel a spus că anul trecut 306.000 de șomeri au obținut cetățenia germană, însă Agenția Federală pentru Muncă indică faptul că cifra de 306.000 se referă la totalul persoanelor care, în decembrie 2025, erau înregistrate ca șomeri și care au obținut cetățenia la un moment dat în trecut, „cu ani sau decenii în urmă”. În privința euro, Digi24 citează și un reper de curs: luni, euro era la același nivel ca la introducerea sa în 1999, respectiv 1,17 dolari. Sunt menționate și extremele istorice ale cursului: minimul de 0,82 dolari în 2000 și maximul de 1,6 dolari în 2008. Separat, Ministerul Finanțelor din Germania a susținut într-un raport din 2024, la 25 de ani de la introducerea euro, că moneda „și-a dovedit eficacitatea” în privința stabilității, inclusiv printr-o inflație medie de aproximativ 1,9% pe an în Germania de la adoptarea euro, conform informațiilor redate de Digi24. (Textul sursă furnizat este trunchiat, astfel că detaliile suplimentare din raport nu pot fi redate integral pe baza fragmentului disponibil.) [...]
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, crescând riscul de victime civile , într-o schimbare de tactică ce poate complica sprijinul occidental și ridică mize juridice privind respectarea dreptului internațional umanitar , potrivit unei analize citate de Digi24 . Ucraina a intensificat, din iulie, atacurile cu drone cu rază lungă dincolo de țintele militare convenționale, vizând inclusiv industria petrolieră și a gazelor din Rusia și depozite ale Wildberries , companie rusească de comerț online comparată frecvent cu Amazon. Obiectivul declarat de președintele Volodimir Zelenski este „să aducă războiul acasă – în Rusia”, iar atacurile urmăresc, în primul rând, să producă pagube economice. Ținte economice, efect militar și cost de imagine Extinderea listei de ținte către infrastructură cu rol logistic sau industrial marchează, în același timp, o acceptare a unui risc mai mare ca civili ruși să fie afectați, pe măsură ce loviturile se mută mai adânc în teritoriul rus. Zelenski a susținut că Wildberries este o țintă legitimă, afirmând că platforma ar fi fost folosită pentru aprovizionarea cu componente sancționate destinate producției de drone și echipamente de navigație; Kremlinul a negat această implicare. În plan politic, experți citați în material avertizează că noua strategie implică riscuri militare, politice și juridice, inclusiv prin potențialul de a eroda sprijinul occidental dacă percepția publică se schimbă pe fondul creșterii victimelor civile. Victime civile în creștere și dispute pe date Materialul indică o creștere a victimelor civile în Rusia asociată atacurilor ucrainene. Pentru 2025, Organizația Națiunilor Unite a consemnat 253 de civili uciși în urma atacurilor ucrainene pe teritoriul Rusiei, precizând însă că nu a putut verifica independent aceste cifre. Separat, autoritățile ruse au raportat pentru luna iulie a acestui an 79 de civili uciși și 601 răniți. Pe linia oficială, Kievul susține că nu vizează deliberat civilii ruși, iar o expertă de la Chatham House citată în articol afirmă că victimele civile rezultate din aceste atacuri sunt „daune colaterale”, nu ținte intenționate. Riscul de escaladare și presiunea dreptului internațional umanitar Schimbarea de tactică a alarmat și unii oficiali europeni, potrivit cercetătorului Adrian Karatnycky (Atlantic Council), care spune că europenii au avut tradițional o abordare „cu risc redus” și s-au temut de escaladare din partea Rusiei. În același timp, strategia a devenit posibilă pe fondul creșterii capacității Ucrainei de a produce drone cu rază lungă și al reducerii asistenței americane, care ar fi diminuat influența Washingtonului asupra Kievului. În plan juridic, Rosemary DiCarlo, subsecretar general al ONU, a avertizat că atacurile împotriva civililor și infrastructurii civile, oriunde ar avea loc, încalcă dreptul internațional umanitar. Ce urmează: eficiență politică incertă, costuri potențiale mai mari Rămâne deschisă întrebarea dacă loviturile tot mai frecvente în interiorul Rusiei pot slăbi politic poziția lui Vladimir Putin sau, dimpotrivă, pot consolida sprijinul populației pentru război. Un fost diplomat britanic, Tim Willasey-Wilsey (Royal United Services Institute), avertizează că bombardarea civililor tinde istoric să întărească rezistența, nu să o slăbească, și că există riscul pierderii sprijinului occidental, chiar dacă, în logica războiului, „nu poți purta un război fără victime”. [...]
