Știri
Știri din categoria Diverse
Declarațiile lui Trump despre o posibilă înțelegere cu Putin readuc în prim-plan riscul (și oportunitatea) unei schimbări de scenariu în războiul din Ucraina, cu efecte directe asupra incertitudinii geopolitice care apasă piețele și deciziile de investiții, potrivit Digi24.
Președintele american Donald Trump a spus că a avut „o conversație grozavă” cu președintele rus Vladimir Putin și că liderul de la Kremlin „vrea să ajungă la un acord” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters.
Trump a condiționat însă ideea unui acord și de poziția Kievului, afirmând că „dacă Zelenski dorește să încheie un acord, ar fi foarte bine”, declarație făcută jurnaliștilor înainte de îmbarcarea în Air Force One, în drum spre Dallas, unde urma să participe la Convenția Națională Republicană.
În același context, sunt menționate întâlniri ale emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu Vladimir Putin la Moscova și cu Volodimir Zelenski la Kiev, urmate de o convorbire telefonică între Trump și Putin, potrivit relatărilor preluate de Digi24 din Reuters.
Mesajul transmis public sugerează o intensificare a canalelor de dialog, însă nu include detalii despre condițiile unui eventual acord sau despre un calendar al negocierilor.
Pentru mediul economic, astfel de semnale au relevanță prin potențialul de a modifica așteptările privind durata conflictului și, implicit, nivelul de risc geopolitic perceput de investitori și companii. În lipsa unor elemente concrete despre termenii unei înțelegeri, declarațiile rămân, deocamdată, la nivel de intenție politică și comunicare publică.
Ce urmează depinde de disponibilitatea ambelor părți – Moscova și Kiev – de a accepta compromisuri, aspect menționat în material prin poziționarea emisarilor lui Trump, fără a fi prezentate detalii suplimentare despre conținutul acestor compromisuri.
Recomandate
Reluarea negocierilor trilaterale SUA–Ucraina–Rusia ar putea muta costul politic al eșecului de la Washington către Kiev și Moscova , potrivit unei analize publicate de Digi24 , după vizita la Kiev a trimisului lui Donald Trump, Steve Witkoff , însoțit de Jared Kushner . Miza imediată a formatului „trilateral”, discutat public la Kiev, nu este neapărat obținerea rapidă a păcii, ci crearea unui cadru în care SUA să poată revendica rolul de mediator, reducând în același timp responsabilitatea directă pentru lipsa unui rezultat, notează analiza, care citează European Pravda. Ce au urmărit emisarii lui Trump la Kiev În cadrul unei conferințe de presă la Kiev, Witkoff și Kushner au insistat pe ideea reluării negocierilor trilaterale între Statele Unite, Ucraina și Rusia, iar Kushner a vorbit despre planuri de reluare a acestui mecanism. Totodată, Witkoff a recunoscut că un astfel de format ar permite Washingtonului să transfere o parte din responsabilitate către Kiev și Moscova, ceea ce ar „scuti” SUA, într-o anumită măsură, de costul politic al unui eventual blocaj. Analiza mai notează că Witkoff a ajuns în Ucraina după ce, potrivit propriilor declarații, a zburat la Moscova de cel puțin opt ori. De ce Kievul ar accepta formatul trilateral, chiar fără garanția păcii Surse citate de European Pravda susțin că revenirea la formatul trilateral ar fi în interesul Ucrainei, pentru că, deși SUA ar ceda o parte din responsabilitate, „nu ar lăsa Kievul pe cont propriu”. „Va fi eficient formatul trilateral? Cu siguranță va fi mai eficient decât negocierile bilaterale. Va duce la o pace reală? Probabil nu până la sfârșitul iernii, dar trebuie să profităm de fiecare oportunitate” În logica Kievului, trecerea la negocieri active ar putea deschide spațiu pentru acorduri tactice, inclusiv: schimburi de prizonieri la scară largă, care în trecut au fost convenite în astfel de întâlniri; „măsuri de dezescaladare”, precum reducerea intensității bombardamentelor; eventuale discuții despre navigația în Marea Neagră, dacă Moscova ar ajunge sub presiunea unor parteneri. De ce Putin ar „simula” negocierile: fereastra legată de sancțiuni Analiza avertizează că Rusia ar putea avea un interes tactic să mimeze disponibilitatea pentru un nou format de negocieri „cel puțin două săptămâni – până pe 18 septembrie”. Motivul invocat: după această dată, Congresul SUA intră în vacanță electorală, iar „amenințarea adoptării proiectului de lege privind sancțiunile Graham-Blumenthal va dispărea”. În acest interval, ar urma „zece zile de lupte intense” în jurul proiectului de lege privind sancțiunile, iar un rezultat notat drept pozitiv al discuțiilor este „revenirea Europei” în proces, prin prezența reprezentanților din Germania, Franța și Regatul Unit. Ce urmează Din datele prezentate în analiză nu reiese un calendar ferm pentru reluarea negocierilor și nici o probabilitate ridicată a unei păci rapide. În schimb, accentul cade pe utilitatea operațională a formatului trilateral: mai multă presiune procedurală pentru discuții și mai multă flexibilitate pentru acorduri punctuale, în paralel cu o competiție politică la Washington pe tema sancțiunilor. [...]
Ucraina caută în Canada sprijin pentru apărarea antirachetă , într-o vizită de trei zile care pune pe masă și cooperarea în economie și energie, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete cu rază lungă și drone, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prima-doamnă Olena Zelenska au ajuns miercuri seară în Canada, iar agenda vizitei este centrată pe consolidarea cooperării în domeniul apărării. Un punct explicit: dezvoltarea capacităților de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care Rusia continuă atacurile, notează Kyiv Post , citat de publicație. Până pe 11 septembrie, Zelenski urmează să viziteze Calgary, Toronto și North Bay și este așteptat să se adreseze unor membri ai guvernului canadian, conform biroului premierului Canadei, Mark Carney. Discuțiile vizează extinderea cooperării în apărare, economie și energie și includ și tema „costului uman” al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași surse. Context: discuții succesive pe apărare aeriană și pregătirea pentru iarnă Vizita în Canada vine după o deplasare a lui Zelenski în Norvegia, unde a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre pentru discuții despre apărarea aeriană și pregătirile pentru iarna care urmează. Støre a declarat ulterior că avionul lui Zelenski „a evitat la limită” o dronă în timp ce decola din Republica Moldova către Norvegia, mai arată materialul. Separat, pe 9 septembrie, Zelenski s-a întâlnit cu ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, iar discuțiile au vizat tot consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și pregătirile pentru iarnă. [...]
Un incident tehnic a întârziat decolarea avionului Air Force One primit de Donald Trump din Qatar , după ce toboganul gonflabil de evacuare s-a declanșat cu puțin timp înainte de plecarea de la Baza Andrews, Maryland, potrivit Digi24 . Episodul ridică, dincolo de componenta politică a „cadoului”, o problemă operațională: astfel de defecțiuni pot bloca rapid un zbor prezidențial, unde procedurile de siguranță sunt stricte și greu de comprimat. Trump urma să plece spre Dallas, Texas, pentru Convenția Republicană de la jumătatea mandatului, conform ABC News , citată de Digi24. Înainte de îmbarcare, președintele le-a spus reporterilor că „se efectuază o verificare a toboganuluui”, estimând că va dura „aproximativ 15 minute”, și a susținut că zborul se poate desfășura în siguranță. Întrebat de ce este verificat toboganul și dacă există o problemă de securitate, Trump a spus că echipa vrea doar să se asigure că sistemul „funcționează perfect”. Publicația notează că, în mod obișnuit, toboganele de evacuare nu sunt testate prin desfășurare înainte de plecare, deoarece demontarea și repunerea lor după declanșare este un proces care necesită mult timp. „Da, sunt, altfel nu m-aș fi urcat în el”, a spus Trump, întrebat dacă avionul este sigur pentru zbor. Casa Albă a trimis la comentariile președintelui când a fost întrebată despre desfășurarea toboganului. Ulterior, toboganul a fost scos din avion și transportat cu o camionetă, iar aeronava a decolat spre Dallas, potrivit informațiilor prezentate. [...]
Guvernul Rusiei extinde regimul de înarmare în serviciile poștale , autorizând dotarea angajaților poștei federale cu mijloace tehnice speciale anti-dronă, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra teritoriului rus, potrivit Digi24 . Decizia apare într-o hotărâre guvernamentală care completează lista de arme și mijloace speciale ce pot fi folosite pentru dotarea organizațiilor poștei federale. Conform textului citat de The Moscow Times, noua categorie include „mijloace tehnice speciale de combatere a aeronavelor fără pilot” și, mai larg, sisteme fără pilot (inclusiv navale, subacvatice, de suprafață și vehicule fără pilot). Ce se schimbă, concret, pentru Poșta Rusă Hotărârea extinde cadrul existent: un decret din 2005 permitea deja angajaților poștali să poarte pistoale de 9 mm, pistoale cu electroșocuri și veste antiglonț, echipamente care, de regulă, erau alocate personalului de securitate implicat în transportul de bani. De această dată, decretul extins, semnat joia trecută de premierul Mihail Mișustin , nu precizează ce categorii de angajați ai poștei ruse vor primi mijloacele anti-dronă. Contextul operațional: atacuri cu drone și presiune pe infrastructură Măsura vine după o intensificare a atacurilor cu drone ucrainene din timpul verii, care au vizat infrastructura rusă, inclusiv rafinării de petrol și depozite sau centre logistice ale retailerilor online Wildberries și Ozon, potrivit The Moscow Times. Aceeași sursă mai notează că atacurile ar fi dus la o creștere de 560% a achizițiilor comerciale de sisteme de apărare anti-dronă în prima jumătate a anului 2026, față de perioada similară din 2025. Legătura cu regimul de control asupra infrastructurii critice În august, președintele Vladimir Putin a semnat un decret prezidențial care permite statului să preia controlul asupra instalațiilor de infrastructură critică dacă acestea sunt considerate insuficient protejate împotriva atacurilor ucrainene și a altor amenințări. Ulterior, Putin a susținut că ordinul „nu are nicio legătură cu vreun plan de naționalizare” a proprietății private. [...]
Mesajul public al lui Donald Trump către AfD riscă să amplifice tensiunile politice din Germania pe tema imigrației , după ce președintele american a salutat victoria partidului de extremă dreapta în alegerile regionale din landul Saxonia-Anhalt, potrivit Digi24 . Trump a descris rezultatul drept „o seară foarte bună” pentru „partidul populist”, o referire la Alternativa pentru Germania (AfD), care a ieșit „cu un avans considerabil” în fruntea alegerilor regionale. În postarea de pe rețeaua sa Truth Social , liderul de la Casa Albă a legat succesul AfD de nemulțumirea față de politicile de imigrație, pe care le-a caracterizat drept „oribile”, conform aceleiași surse (care citează News.ro). „Uau! Partidul Populist din Germania tocmai a avut o seară foarte bună. În sfârşit, s-au săturat de regulile şi reglementările absolut oribile în materie de imigraţie, care au făcut atât de mult rău Germaniei. SUNT ÎN PLINĂ ASCENSIUNE şi nu se vor mai lăsa călcaţi în picioare! MGGA” Acronimul „MGGA”, folosit de Trump, este prezentat în articol ca o adaptare a propriului său slogan, interpretat ca „Make Germany Great Again” („Faceți Germania măreață din nou”). De ce contează: imigrația devine și mai mult o temă de polarizare Dincolo de mesajul de susținere, miza este semnalul politic transmis în exterior: Trump, care și-a câștigat al doilea mandat pe o platformă antiimigrație, atribuie explicit victoria AfD „normelor și reglementărilor laxe” în materie de imigrație. În acest fel, subiectul imigrației este împins și mai mult în centrul dezbaterii politice germane, într-un moment în care AfD capitalizează electoral pe această temă. Context: un prag simbolic în politica regională germană Potrivit Digi24, succesul AfD în Saxonia-Anhalt aduce un partid de extremă dreapta „la un pas de putere” la nivel regional, „pentru prima dată” de la Al Doilea Război Mondial . Publicația nu detaliază în acest material pașii concreți sau calendarul politic prin care s-ar putea ajunge la exercitarea puterii în land, dar subliniază semnificația istorică a rezultatului. [...]
Doar 24,49% dintre proiectele PNRR au fost finalizate la închiderea programului, iar Guvernul a schimbat din mers regulile de recepție pentru a limita pierderea banilor , potrivit unei analize Digi24 . Miza economică este directă: recepții accelerate și „finalizări” în acte au fost folosite ca soluție de avarie pentru decontarea cheltuielilor înainte de termenul-limită, în condițiile în care mii de lucrări rămăseseră în urmă. La 1 septembrie, imediat după închiderea PNRR, din totalul de 24.847 de proiecte, doar 6.084 figurau ca finalizate (24,49%), iar 18.670 erau în diverse stadii de implementare, suspendate ori anulate, conform datelor oficiale de pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene citate de publicație. O parte importantă sunt proiecte mici – de la locuințe pentru tineri la reabilitări energetice pentru instituții publice, școli și grădinițe. Schimbarea de reguli: recepție fără finalizare completă Cu câteva luni înainte de închiderea programului, autoritățile au modificat în luna iulie cadrul legal astfel încât lucrările să poată fi recepționate chiar dacă nu sunt complet finalizate, dar cu condiții. Mecanismul descris în material presupune: recepționarea „lucrărilor esențiale”, dacă sunt realizate în proporție de minimum 95%; după 31 august să rămână doar „lucrări auxiliare”, precum retușuri sau racordări la utilități; accelerarea recepțiilor de către primării și alți beneficiari, „pe bandă rulantă”, în ultimele săptămâni. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , justifică abordarea prin nevoia de a deconta plățile certificate până la finalul perioadei eligibile. „Negocierea pe care am avut-o și care a fost ușor inedită, pentru că am venit cu o abordare extrem de creativă în interesul României, (...) este să putem deconta tot ce plătim până la data de 31, plăți certificate (...) până la data de 31 august?!” Ce arată exemplele din teren: „gata” în acte, lucrări în șantier Analiza dă exemple în care diferența dintre raportările oficiale și situația din teren ridică semne de întrebare. În orașul Pogoanele (județul Buzău), unul dintre proiectele PNRR vizează construcția de locuințe pentru tineri. Conform datelor de pe site-ul ministerului, la 1 septembrie progresul fizic era de 65%. Reprezentantul primăriei spune că recepția a fost făcută în termen, invocând lipsa branșamentului electric, însă echipa Digi24 descrie lucrări încă în desfășurare pe șantier (montaj de căzi, lucrări la scări exterioare, montaj de gresie). În Lehliu Gară (județul Călărași), primăria a accesat fonduri pentru reabilitare termică la mai multe clădiri publice (primărie, liceu, școală gimnazială, spital, casă de cultură). Pe site-ul ministerului, lucrările apar cu grad de execuție fizică între 32% și 43%, dar administratorul public al orașului susține că „este doar o eroare” și că lucrările au fost recepționate, rămânând doar retușuri. Materialul notează însă că la liceul „Alexandru Odobescu” se lucra încă la tencuirea unei fațade și la dărâmarea unei structuri de beton, deși în acte lucrarea era la 97,05%. „Este posibil ca dumneavoastră când ați trecut pe acolo să nu fi făcut ei curat în jur.” De ce contează: risc de eficiență scăzută și presiune pe controlul cheltuirii banilor Din perspectiva impactului economic și operațional, schimbarea de reguli a urmărit să evite pierderea finanțării prin decontarea rapidă a cheltuielilor eligibile. În același timp, exemplele prezentate sugerează un risc de „finalizare” administrativă înainte ca lucrările esențiale să fie efectiv terminate, ceea ce mută presiunea pe verificarea recepțiilor, pe calitatea execuției și pe capacitatea autorităților de a închide proiectele fără costuri suplimentare sau întârzieri ulterioare. Materialul Digi24 indică faptul că multe proiecte au rămas în implementare, au fost suspendate sau anulate, iar soluția de avarie a fost aplicată pe final de program, într-un interval de câteva săptămâni, pentru a limita pierderile de fonduri. [...]
