Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul Rusiei extinde regimul de înarmare în serviciile poștale, autorizând dotarea angajaților poștei federale cu mijloace tehnice speciale anti-dronă, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra teritoriului rus, potrivit Digi24.
Decizia apare într-o hotărâre guvernamentală care completează lista de arme și mijloace speciale ce pot fi folosite pentru dotarea organizațiilor poștei federale. Conform textului citat de The Moscow Times, noua categorie include „mijloace tehnice speciale de combatere a aeronavelor fără pilot” și, mai larg, sisteme fără pilot (inclusiv navale, subacvatice, de suprafață și vehicule fără pilot).
Hotărârea extinde cadrul existent: un decret din 2005 permitea deja angajaților poștali să poarte pistoale de 9 mm, pistoale cu electroșocuri și veste antiglonț, echipamente care, de regulă, erau alocate personalului de securitate implicat în transportul de bani.
De această dată, decretul extins, semnat joia trecută de premierul Mihail Mișustin, nu precizează ce categorii de angajați ai poștei ruse vor primi mijloacele anti-dronă.
Măsura vine după o intensificare a atacurilor cu drone ucrainene din timpul verii, care au vizat infrastructura rusă, inclusiv rafinării de petrol și depozite sau centre logistice ale retailerilor online Wildberries și Ozon, potrivit The Moscow Times.
Aceeași sursă mai notează că atacurile ar fi dus la o creștere de 560% a achizițiilor comerciale de sisteme de apărare anti-dronă în prima jumătate a anului 2026, față de perioada similară din 2025.
În august, președintele Vladimir Putin a semnat un decret prezidențial care permite statului să preia controlul asupra instalațiilor de infrastructură critică dacă acestea sunt considerate insuficient protejate împotriva atacurilor ucrainene și a altor amenințări. Ulterior, Putin a susținut că ordinul „nu are nicio legătură cu vreun plan de naționalizare” a proprietății private.
Recomandate
Kievul cere o întâlnire Putin–Zelenski pentru a debloca pacea , iar miza invocată este reducerea riscurilor economice globale generate de război, în special pe lanțurile de aprovizionare și securitatea alimentară, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, spune că un „progres decisiv” în negocierile de pace este posibil doar după o întâlnire directă între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. De ce contează: efectele din Marea Neagră se văd în economiile altor state Sîbiha afirmă că Ucraina observă „îngrijorare” în rândul partenerilor, mai ales în țările din Sudul Global, din cauza consecințelor restricționării de către Rusia a libertății de navigație în Marea Neagră. El leagă această situație de impactul asupra economiilor acestor state, „în special în ceea ce privește securitatea alimentară globală”, subliniind rolul Ucrainei în acest domeniu. Ce propune Kievul: armistiții sectoriale și „măsuri de consolidare a încrederii” Ministrul ucrainean spune că țara sa își menține disponibilitatea pentru o întâlnire trilaterală Ucraina–Rusia–SUA și că ar dori ca aceasta să aibă loc „cât mai curând posibil”. Totuși, el indică drept variantă „cea mai eficientă” o întâlnire Putin–Zelenski, care ar putea avea loc împreună cu Donald Trump sau cu medierea președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Sîbiha enumeră rezultate pe care Kievul le-ar urmări în urma unei întâlniri la nivel de lideri: un armistițiu; un schimb de prizonieri de război; întoarcerea copiilor. În paralel, Ucraina lucrează cu partenerii pentru încetări ale focului care să acopere infrastructura energetică , spațiul maritim și spațiul aerian, precum și alte domenii. De ce insistă pe nivelul de lideri Sîbiha susține că un acord inițial ar putea fi obținut fie la nivel de lideri, fie la un nivel inferior, dar că pentru „un nou impuls”, „noi perspective” și „un nou calendar” de încheiere a războiului este necesară o întâlnire între președinți. Argumentul său este că echipele de negociatori de rang mai jos revin frecvent la aceleași probleme, în timp ce liderii pot tranșa „cele mai dificile chestiuni”. Tot el respinge formulele care ar ocoli Kievul în decizie, invocând poziția „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” și afirmând că Ucraina nu va accepta soluții care să afecteze integritatea teritorială și suveranitatea țării. Contextul discuțiilor cu SUA Potrivit lui Sîbiha, delegația americană ar fi vizitat Moscova de opt ori înainte de a ajunge la Kiev și ar fi prezentat mai multe idei pentru continuarea discuțiilor, astfel încât negocierile să poată fi reluate ulterior. În același timp, Digi24 notează că Zelenski a declarat anterior că Ucraina susține un armistițiu energetic cu Rusia, cu condiția ca și Rusia să îl respecte. Publicația mai menționează că, după decizia lui Trump de a relua exporturile de motorină din Rusia , discuțiile dintre Ucraina, Rusia și SUA s-au încheiat înainte de termen, iar SUA le-au descris drept „productive”, pe fondul informațiilor despre un acord privind motorina între Trump și Putin. [...]
România și Bulgaria discută măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră , după atacurile cu drone care au vizat nave comerciale în largul coastei bulgare, potrivit Digi24 . Conform Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan urmează să aibă miercuri, la telefon, o discuție cu omologul bulgar, Iliana Iotova , pe tema atacurilor asupra navelor din Marea Neagră și a „măsurilor necesare” pentru asigurarea siguranței navigației maritime. Convorbirea este programată la ora 15:00. Discuția vine după un incident raportat marți: nava de mărfuri generale „Chelsea 3”, care naviga sub pavilion maltez, a fost lovită de o dronă aeriană în Marea Neagră, la aproximativ 15 mile marine (circa 28 km) de orașul bulgar Byala. Informația a fost transmisă de biroul de presă al Administrației Regionale din Varna, citat de BTA. Tot marți, premierul bulgar Rumen Radev a declarat că două nave au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, iar una dintre ele s-a scufundat. El a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a spus că intenționează să o convoace pe ambasadoarea Rusiei. La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a condamnat atacurile, descriindu-le drept „un nou front de escaladare în războiul Rusiei din Ucraina”. În paralel, premierul bulgar a avut o discuție și cu Ilie Bolojan pe aceeași temă, pe fondul îngrijorărilor legate de securitatea rutelor comerciale din Marea Neagră. [...]
Întâlnirea Nicușor Dan–Radev–Rutte mută securitatea Mării Negre pe agenda NATO , pe fondul incidentelor recente cu drone și al alertelor din proximitatea Sulina , potrivit Digi24 . Președintele României, Nicușor Dan, și premierul bulgar Rumen Radev au programată joi, la ora 14:30 (ora României), o întâlnire trilaterală cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Conform anunțului citat de Digi24, discuțiile vizează situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul incidentelor provocate de drone. Pe agenda discuțiilor se află și incidentele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre, considerate un motiv de îngrijorare privind deteriorarea mediului de securitate din zonă. Context: alerte în apropiere de Sulina și intervenție de căutare-salvare În același context, este menționată o alertă declanșată joi în Marea Neagră, după ce o navă aflată la 14 mile marine de Sulina (aprox. 26 km) a cerut ajutor marinarilor români. Potrivit primelor informații prezentate, la bord erau 12 marinari, dintre care opt sunt dați dispăruți, iar salvatorii români au intervenit cu o navă și un elicopter. Deocamdată, nu este clar dacă nava a fost lovită de o dronă. În cursul nopții, avioane de luptă au fost ridicate după ce radarele militare au detectat drone în apropiere de Sulina și în zona Insulei Șerpilor, mai notează Digi24. De ce contează Întâlnirea cu șeful NATO indică o încercare de coordonare politică la nivel aliat pe tema riscurilor de securitate din Marea Neagră, într-un moment în care incidentele raportate în zonă ridică presiune pe capacitatea de supraveghere și reacție a statelor riverane. Detalii despre eventuale decizii sau măsuri concrete nu sunt menționate în informațiile disponibile. [...]
România se apropie de un guvern cu puteri depline, ceea ce poate debloca decizii bugetare și administrative amânate , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că „ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern”, potrivit Digi24 . Declarația vizează cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu și vine pe fondul discuțiilor politice din ultimele zile. Nicușor Dan a făcut afirmațiile joi, la Bruxelles, înainte de Consiliul European. Întrebat despre întâlnirea de miercuri seară cu premierul Ilie Bolojan și despre șansele ca de săptămâna viitoare să existe un guvern „cu puteri depline”, președintele s-a declarat optimist și a descris discuția ca fiind una „cordială” și „relaxată”, în care subiectele au fost „atinse”, dar nu „negociate” sau „tranzacționate”. „Eu cred că demersurile partidelor sunt extrem de serioase. Adică e prima oară când vorbim de acorduri politice cu primul ministru desemnat. Deci eu cred că ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern.” Calendarul parlamentar: depunere, audieri, vot Conform informațiilor prezentate, premierul desemnat Luca Niculescu ar urma să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista cu membrii viitorului Guvern. În continuare, calendarul indicat este: luni : audierile miniștrilor propuși în comisiile de specialitate; marți : votul în plenul Parlamentului. După depunerea listei și a programului, conducerea Parlamentului urmează să stabilească oficial calendarul audierilor și ședința reunită pentru vot. De ce contează: stabilitate decizională și predictibilitate Miza imediată este trecerea de la un executiv interimar la unul validat de Parlament, cu capacitate deplină de decizie. În practică, un guvern votat poate accelera adoptarea și implementarea unor măsuri administrative și bugetare care, în perioade de tranziție politică, tind să fie întârziate sau limitate procedural. În acest moment, însă, materialul citat nu oferă detalii despre conținutul programului de guvernare sau despre componența finală a cabinetului. [...]
Ministerul anunță o schimbare de reglementare în lupta cu pesta porcină africană , după ce Parlamentul a votat modificarea Legii nr. 122/2023, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Din informațiile disponibile în input, instituția „salută” votul din Parlament privind modificarea cadrului legal pentru combaterea pestei porcine africane, ceea ce indică o actualizare a regulilor aplicabile intervenției și controlului bolii. Ce se știe și ce nu se poate confirma din sursa disponibilă aici În acest moment, textul integral al comunicatului nu a putut fi accesat (eroare tehnică la încărcarea paginii), astfel că nu pot fi verificate din sursă detalii esențiale precum: ce anume se modifică în Legea nr. 122/2023; ce obligații noi apar pentru ferme, gospodării sau operatori din lanțul de producție; termene de aplicare, sancțiuni sau proceduri operaționale; eventuale efecte economice estimate (costuri, despăgubiri, impact asupra producției). Până la clarificarea acestor elemente, informația confirmată rămâne votul din Parlament și poziția publică a ministerului de susținere a modificării legislative. [...]
România vrea un comandament militar comun NATO la Marea Neagră, cu rotație și găzduire din 2028 , iar inițiativa este legată direct de riscurile tot mai frecvente pentru securitate și pentru activitatea economică din zonă, potrivit Libertatea . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a transmis miercuri seară că incidentele recente din Marea Neagră „ne obligă să acționăm, nu să așteptăm” și a susținut înființarea unui comandament militar comun al statelor NATO riverane. El spune că a discutat telefonic cu ministrul Apărării din Bulgaria și i-a propus semnarea unei scrisori comune către conducerea NATO, pentru a susține poziția celor două țări privind crearea acestei structuri. Ce propune România: rotație între statele riverane și calendar din 2028 Miruță afirmă că noul comandament ar urma să funcționeze cu rotație atât a locației, cât și a conducerii, între toate țările NATO riverane Mării Negre. În acest cadru, România își exprimă disponibilitatea de a prelua conducerea și de a găzdui comandamentul pe litoralul românesc începând din 2028. Până atunci, potrivit declarațiilor sale, România ar accepta ca structura să își desfășoare activitatea pe litoralul turcesc al Mării Negre, cu participarea ofițerilor români și bulgari. De ce contează: securitate și „interese economice” într-o zonă cu incidente repetate Ministrul interimar leagă demersul de o serie de incidente recente — drone, nave scufundate și mine marine — și susține că acestea nu mai pot fi tratate ca probleme naționale izolate. În mesajul citat, Miruță spune că România este determinată să își protejeze „interesele de securitate și economice” în Marea Neagră, cu respectarea dreptului internațional, și că atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene au generat riscuri colaterale pentru autoritățile și populațiile din țările din regiune. Contextul invocat include atacuri cu drone asupra navelor comerciale în largul coastei Bulgariei: pe 13 octombrie, două nave de marfă au fost lovite, iar una dintre ele, HS Dignity (pavilion Guineea-Bissau), s-a scufundat, 11 marinari fiind dați dispăruți; Sofia a convocat ulterior ambasadorul Rusiei. Publicația amintește și că alte două nave de marfă au fost lovite în aceleași ape pe 6 octombrie, iar în apele teritoriale românești au existat mai multe incidente în contextul războiului din Ucraina. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul pas ar fi semnarea și transmiterea către conducerea NATO a scrisorii comune propuse Bulgariei, pentru susținerea formală a înființării comandamentului. Publicația nu oferă un calendar pentru o decizie la nivelul NATO și nici detalii despre formatul exact al structurii, dincolo de principiul rotației și ținta de găzduire în România din 2028. [...]
