Știri
Știri din categoria Diverse
Mesajul public al lui Donald Trump către AfD riscă să amplifice tensiunile politice din Germania pe tema imigrației, după ce președintele american a salutat victoria partidului de extremă dreapta în alegerile regionale din landul Saxonia-Anhalt, potrivit Digi24.
Trump a descris rezultatul drept „o seară foarte bună” pentru „partidul populist”, o referire la Alternativa pentru Germania (AfD), care a ieșit „cu un avans considerabil” în fruntea alegerilor regionale. În postarea de pe rețeaua sa Truth Social, liderul de la Casa Albă a legat succesul AfD de nemulțumirea față de politicile de imigrație, pe care le-a caracterizat drept „oribile”, conform aceleiași surse (care citează News.ro).
„Uau! Partidul Populist din Germania tocmai a avut o seară foarte bună. În sfârşit, s-au săturat de regulile şi reglementările absolut oribile în materie de imigraţie, care au făcut atât de mult rău Germaniei. SUNT ÎN PLINĂ ASCENSIUNE şi nu se vor mai lăsa călcaţi în picioare! MGGA”
Acronimul „MGGA”, folosit de Trump, este prezentat în articol ca o adaptare a propriului său slogan, interpretat ca „Make Germany Great Again” („Faceți Germania măreață din nou”).
Dincolo de mesajul de susținere, miza este semnalul politic transmis în exterior: Trump, care și-a câștigat al doilea mandat pe o platformă antiimigrație, atribuie explicit victoria AfD „normelor și reglementărilor laxe” în materie de imigrație. În acest fel, subiectul imigrației este împins și mai mult în centrul dezbaterii politice germane, într-un moment în care AfD capitalizează electoral pe această temă.
Potrivit Digi24, succesul AfD în Saxonia-Anhalt aduce un partid de extremă dreapta „la un pas de putere” la nivel regional, „pentru prima dată” de la Al Doilea Război Mondial. Publicația nu detaliază în acest material pașii concreți sau calendarul politic prin care s-ar putea ajunge la exercitarea puterii în land, dar subliniază semnificația istorică a rezultatului.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că virajul administrației Trump spre Rusia riscă să slăbească sprijinul pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul își leagă supraviețuirea de continuitatea ajutorului militar și de funcționarea infrastructurii critice de comunicații, potrivit Libertatea , care relatează despre un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, la Londra. Președintele ucrainean spune că se simte „trădat” de ultimele declarații și acțiuni ale președintelui american Donald Trump, dar insistă că miza depășește planul personal și ține de securitatea țării. „Da, într-adevăr. Dar e ceva mai complicat decât emoțiile sau sentimentele mele. Nu e vorba despre mine, ci despre supraviețuirea țării mele.” „Pierdem un partener puternic” Zelenski afirmă că administrația Trump „se îndepărtează de Ucraina și se apropie de Rusia” și consideră „păcat” că Ucraina ar putea pierde un aliat major. Întrebat direct dacă Ucraina „pierde” Statele Unite, el a răspuns afirmativ, susținând însă că nu din cauza Kievului. În același context, liderul ucrainean a respins ideea că războiul ar fi o „afacere” și a legat schimbarea de poziție a lui Trump de costuri umane și politice pentru Ucraina. „Nu ne trădăm țara. (...) De aceea este dureros când președintele Trump schimbă tabăra.” Zelenski: Trump ar trebui să rămână „mediator”, nu „de partea greșită” Președintele ucrainean spune că nu l-ar deranja dacă Trump ar insista să rămână în rolul de „mediator”, dar avertizează că, dacă SUA se poziționează între părți, ar trebui să rămână acolo. Zelenski sugerează că Trump ar fi „împins” de consilierii săi „în direcția greșită”. „Dacă ești la mijloc, ar trebui să rămâi la mijloc și să nu treci de partea greșită.” Mesaj către Elon Musk: restricțiile Starlink ar putea costa vieți Zelenski a abordat și subiectul Starlink, afirmând că decizia lui Elon Musk de a impune restricții asupra operațiunilor Starlink în Ucraina este „o mare eroare” și ar putea duce la pierderi de vieți omenești. El a spus că Ucraina cere restabilirea serviciului și a exprimat speranța că situația ține de o eroare sau de o problemă tehnică majoră, potrivit Ukrainska Pravda (citată de Libertatea). „Oameni vor muri, desigur, dacă atacurile continuă și Starlink nu funcționează. (...) noi cerem ca serviciul să fie restabilit.” Context: acordul privind motorina și tensiunile politice din SUA Potrivit relatării, Trump a anunțat vinerea trecută, la Miami, o discuție telefonică „extrem de fructuoasă” cu Vladimir Putin și intenția de a suspenda unele sancțiuni pentru a permite livrarea a 4,8 milioane de motorină rusească în următoarele luni pe piața internațională, în special pe cea americană. Trump a prezentat acordul drept „o mare afacere”, cu scopul de a reduce prețurile la motorină în SUA. Materialul notează că „experții” au contestat această justificare, argumentând că Rusia nu ar avea suficiente capacități de export și că volumul ar fi prea mic pentru a influența prețurile. Pe plan intern, mai mulți republicani au criticat acordul și au anunțat că vor încerca să îl blocheze, acuzând încălcarea legii și riscuri de securitate, în timp ce democrații au susținut că astfel de inițiative „trădează America, aliații europeni și Ucraina”. Ce urmează, potrivit relatării Libertatea mai scrie că administrația Trump ar fi amenințat pe canale diplomatice cu suspendarea schimbului de informații și a livrărilor de arme prin mecanismul PURL (lista de achiziții prioritare pentru Ucraina) și că ar fi existat discuții despre limitarea armistițiului la rafinării. În paralel, Kremlinul ar fi anunțat că primele contracte de motorină în baza acordului Trump–Putin ar urma să fie semnate „în următoarele zile”. [...]
Amenințarea cu procesul împotriva lui Kimberly Guilfoyle deschide un nou front de risc juridic și reputațional pentru administrația Trump , după acuzații legate de bani și de modul în care ar fi fost gestionată o datorie personală înaintea audierii de confirmare, potrivit Digi24 . Eric Deters, prezentat ca donator al lui Donald Trump, a spus că intenționează să o dea în judecată pe Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia care își încheie mandatul, precum și pe avocații acesteia și firma lor de avocatură, într-un proces pe care ar vrea să-l deschidă în Kentucky. Deters a făcut declarațiile la CNN, iar citarea este atribuită de Digi24 publicației Huffington Post. Miza: acuzații de calomnie și o dispută financiară de 100.000 de dolari Deters contestă afirmația echipei juridice a lui Guilfoyle potrivit căreia el i-ar datora bani și spune că tocmai această acuzație stă la baza demersului său în instanță. „Nu datorez niciun ban ambasadoarei Guilfoyle și de aceea o voi da în judecată pentru calomnie.” În paralel, The Wall Street Journal a relatat că Guilfoyle l-ar fi presat pe Deters să acopere o datorie de 100.000 de dolari pe cardul de credit (aprox. 450.000 lei), fără ca acest lucru să fie descoperit, înainte de audierea sa de confirmare din septembrie anul trecut, în schimbul unui acces mai facil la administrația Trump. Publicația americană a citat și un mesaj atribuit lui Guilfoyle, transmis pe aplicația Signal. „Dragule, te rog, am nevoie să rezolvi asta pentru mine astăzi.” Poziția lui Guilfoyle și reacția lui Trump După apariția relatării din presa americană, Guilfoyle a contestat autenticitatea mesajelor de pe Signal într-o declarație transmisă prin avocatul său. Apărarea susține că, de fapt, Deters i-ar datora ei bani pentru conferințe și consultanță, pe care ea încerca să îi încaseze înainte de începerea mandatului de ambasador. Pe fondul scandalului, Donald Trump a confirmat luni că ia în considerare concedierea lui Guilfoyle, spunând: „Nu suntem mulțumiți”. Deters a apreciat, la rândul său, că aceasta „e terminată” și că „va trebui să o concedieze”. Guilfoyle a confirmat marți, pe X, că părăsește funcția și a respins acuzațiile. „Mi-am dedicat viața profesională luptei pentru dreptate, apărării a ceea ce este corect și susținerii valorilor care fac America excepțională. Nu voi permite ca acuzațiile false să definească deceniile mele de serviciu public.” Ce urmează Din informațiile prezentate, Deters vorbește despre intenția de a acționa în instanță, însă nu sunt oferite detalii despre depunerea efectivă a unei plângeri sau despre un calendar al procedurilor. În același timp, plecarea lui Guilfoyle din post mută disputa din zona strict diplomatică în cea a potențialelor consecințe juridice și politice, pe fondul acuzațiilor publice și al relatărilor din presa americană. [...]
Washingtonul spune că nu a schimbat regulile de schimb de informații militare cu Ucraina , într-un moment în care la Kiev cresc temerile că sprijinul american ar putea fi condiționat de decizii operaționale pe front. Potrivit Digi24 , un oficial american a declarat agenției France Presse , citată de Agerpres, că „nu există nicio schimbare” în furnizarea de informații militare către Ucraina. Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a susținut că „Statele Unite nu și-au modificat politica în materie de schimb de informații cu aliații și partenerii”. Mesajul vine după ce Kievul a afirmat că nu a primit avertismente privind atacurile rusești recente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat lipsa alertelor prealabile pentru lansări de rachete balistice, în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice. Confirmare și din partea NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a făcut miercuri o declarație similară, în timpul unei vizite în Estonia. El a indicat că președintele american Donald Trump spusese cu o zi înainte că Washingtonul continuă să transmită informații Kievului. În ecuația operațională a războiului, aceste informații sunt descrise ca esențiale: Ucraina depinde de datele militare occidentale, în special de cele americane, pentru detectarea atacurilor rusești și pentru lovirea țintelor. De ce contează: riscul de condiționare a sprijinului Dincolo de mesajul public de continuitate, în fundal persistă semnale de presiune politică. Materialul citează un înalt oficial ucrainean care a declarat agenției France Presse că Statele Unite ar fi amenințat cu sistarea schimbului de informații dacă Ucraina nu încetează atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski au alimentat, potrivit aceleiași relatări, temeri la Kiev privind pierderea acestui sprijin, după ce liderul de la Casa Albă s-a pronunțat în favoarea schimbării conducerii de la Kiev. [...]
Discuțiile Trump–Netanyahu despre posibile atacuri asupra Iranului înainte de alegeri ridică riscul unei noi escaladări regionale , cu potențial de a afecta inclusiv fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 , care citează surse „bine informate” ale Axios . Netanyahu i-ar fi prezentat președintelui SUA informații ale serviciilor secrete israeliene, potrivit cărora Iranul ar lua măsuri pentru reluarea programului nuclear. Un oficial american citat de Axios susține că premierul israelian a discutat de mai multe ori despre această opțiune, iar Trump i-ar fi răspuns: „Ei bine, Bibi, pregătește-te”, fără „promisiuni concrete”. Presiune economică vs. opțiune militară Postul israelian N12 a relatat că Trump și Netanyahu ar fi avut mai multe convorbiri telefonice în ultimele două săptămâni, în care premierul israelian a invocat necesitatea unor noi lovituri comune împotriva Iranului. Totuși, potrivit surselor N12, Trump nu ar fi dat un răspuns definitiv, deoarece majoritatea consilierilor săi ar susține continuarea presiunii economice asupra Teheranului. Calendar electoral și miza internă Alegerile parlamentare din Israel sunt programate pentru 27 octombrie, iar alegerile intermediare pentru Congresul SUA pentru 3 noiembrie. În același context, șeful Statului Major al armatei israeliene (Tsahal), Eyal Zamir, le-ar fi spus interlocutorilor americani că reluarea războiului și eventuale atacuri cu rachete ca răspuns din partea Iranului ar putea duce la amânarea alegerilor din Israel. O sursă Axios mai afirmă că Netanyahu ar fi convins că avantajul său politic este „a fi prim-ministru în timp de război”. Strâmtoarea Ormuz, condiție invocată de Trump Pe 11 octombrie, Trump a numit Iranul „o țară foarte răuvoitoare” și a reiterat că este inacceptabil ca Teheranul să dețină arme nucleare. Digi24 notează că, anterior, Trump a scris pe Truth Social că SUA nu vor lansa atacuri asupra Iranului până la alegerile intermediare din 3 noiembrie, cu condiția ca livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz să continue. În iunie, SUA și Iranul au semnat un memorandum privind încetarea ostilităților, ridicarea blocadei maritime și restabilirea navigației prin Strâmtoarea Ormuz, însă în iulie părțile au reluat schimbul de lovituri, iar armata americană a reinstaurat blocada maritimă asupra Iranului. [...]
Întâlnirea Nicușor Dan–Radev–Rutte mută securitatea Mării Negre pe agenda NATO , pe fondul incidentelor recente cu drone și al alertelor din proximitatea Sulina , potrivit Digi24 . Președintele României, Nicușor Dan, și premierul bulgar Rumen Radev au programată joi, la ora 14:30 (ora României), o întâlnire trilaterală cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Conform anunțului citat de Digi24, discuțiile vizează situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul incidentelor provocate de drone. Pe agenda discuțiilor se află și incidentele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre, considerate un motiv de îngrijorare privind deteriorarea mediului de securitate din zonă. Context: alerte în apropiere de Sulina și intervenție de căutare-salvare În același context, este menționată o alertă declanșată joi în Marea Neagră, după ce o navă aflată la 14 mile marine de Sulina (aprox. 26 km) a cerut ajutor marinarilor români. Potrivit primelor informații prezentate, la bord erau 12 marinari, dintre care opt sunt dați dispăruți, iar salvatorii români au intervenit cu o navă și un elicopter. Deocamdată, nu este clar dacă nava a fost lovită de o dronă. În cursul nopții, avioane de luptă au fost ridicate după ce radarele militare au detectat drone în apropiere de Sulina și în zona Insulei Șerpilor, mai notează Digi24. De ce contează Întâlnirea cu șeful NATO indică o încercare de coordonare politică la nivel aliat pe tema riscurilor de securitate din Marea Neagră, într-un moment în care incidentele raportate în zonă ridică presiune pe capacitatea de supraveghere și reacție a statelor riverane. Detalii despre eventuale decizii sau măsuri concrete nu sunt menționate în informațiile disponibile. [...]
România se apropie de un guvern cu puteri depline, ceea ce poate debloca decizii bugetare și administrative amânate , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că „ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern”, potrivit Digi24 . Declarația vizează cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu și vine pe fondul discuțiilor politice din ultimele zile. Nicușor Dan a făcut afirmațiile joi, la Bruxelles, înainte de Consiliul European. Întrebat despre întâlnirea de miercuri seară cu premierul Ilie Bolojan și despre șansele ca de săptămâna viitoare să existe un guvern „cu puteri depline”, președintele s-a declarat optimist și a descris discuția ca fiind una „cordială” și „relaxată”, în care subiectele au fost „atinse”, dar nu „negociate” sau „tranzacționate”. „Eu cred că demersurile partidelor sunt extrem de serioase. Adică e prima oară când vorbim de acorduri politice cu primul ministru desemnat. Deci eu cred că ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern.” Calendarul parlamentar: depunere, audieri, vot Conform informațiilor prezentate, premierul desemnat Luca Niculescu ar urma să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista cu membrii viitorului Guvern. În continuare, calendarul indicat este: luni : audierile miniștrilor propuși în comisiile de specialitate; marți : votul în plenul Parlamentului. După depunerea listei și a programului, conducerea Parlamentului urmează să stabilească oficial calendarul audierilor și ședința reunită pentru vot. De ce contează: stabilitate decizională și predictibilitate Miza imediată este trecerea de la un executiv interimar la unul validat de Parlament, cu capacitate deplină de decizie. În practică, un guvern votat poate accelera adoptarea și implementarea unor măsuri administrative și bugetare care, în perioade de tranziție politică, tind să fie întârziate sau limitate procedural. În acest moment, însă, materialul citat nu oferă detalii despre conținutul programului de guvernare sau despre componența finală a cabinetului. [...]
