Știri
Știri din categoria Diverse
Serviciile de informații americane se tem de o escaladare a „războiului hibrid” al Rusiei în Europa, cu potențial direct asupra securității și funcționării infrastructurii critice, într-un moment în care sprijinul european pentru Ucraina rămâne vulnerabil la presiuni politice și operaționale, potrivit Digi24, care citează o analiză din Foreign Policy.
În logica prezentată, Kremlinul ar fi trecut la un „plan C” după ce două direcții nu au livrat rezultatul urmărit: înfrângerea Ucrainei prin luptă directă și obținerea unei păci în condițiile Moscovei prin presiune politică asupra Kievului. Noua miză ar fi subminarea coeziunii occidentale prin acțiuni ostile pe teritoriul european, menite să erodeze sprijinul pentru Ucraina și să amplifice tensiunile interne din statele UE.
Articolul trece în revistă o serie de episoade din prima jumătate a lunii august, prezentate ca parte a unui tablou mai larg de acțiuni ostile asociate Rusiei:
Separat de aceste episoade, sunt menționate și acțiuni precum tăierea de cabluri subacvatice, bruiaj GPS și recrutarea online de cetățeni străini pentru sabotaj. Din perspectivă operațională, astfel de tactici pot ridica costurile de securitate pentru companii și autorități și pot afecta lanțuri de aprovizionare sensibile (de la muniție la tehnologie cu utilizare militară), fără a trece neapărat pragul unui conflict convențional.
Analiza citată sugerează că Moscova ar putea amplifica efectele unor atacuri prin dezinformare, inclusiv prin alimentarea temerilor legate de migrație și prin accentuarea percepției de incompetență a guvernelor europene. În acest context, sunt menționate partide eurosceptice precum Alternativa pentru Germania (AfD) și Adunarea Națională (RN) din Franța, despre care se afirmă că au primit sprijin din partea Rusiei și se opun ajutorului pentru Ucraina.
Este invocat și un atac recent asupra paradei Pride de la Berlin (un mort și 29 de răniți), despre care se spune că ar fi ajutat AfD să crească în sondaje înaintea alegerilor din septembrie.
Potrivit materialului, serviciile de informații din SUA sunt îngrijorate că Rusia s-ar putea pregăti pentru o operațiune de destabilizare a alianței occidentale, iar una dintre opțiunile discutate ar fi o incursiune într-un teritoriu NATO greu de apărat, precum arhipelagul norvegian Svalbard.
Textul notează, totodată, că statele membre ar fi dat puține semne că ar fi dispuse să recurgă la articolul 5 (apărare colectivă) în cazul unui atac, pe fondul disputelor europene despre sprijinul pentru Ucraina și al faptului că atenția președintelui american Donald Trump ar fi distrasă de războiul contra Iranului. În această logică, pe măsură ce șansele Rusiei de a obține o victorie pe front scad, Kremlinul ar putea considera că are „mai puțin de pierdut” prin intensificarea presiunii în Europa.
Recomandate
Incidentul cu drona prăbușită în Lituania a declanșat o reacție operațională NATO , cu avioane de vânătoare ridicate pentru identificare și cu o anchetă în desfășurare, pe fondul riscului ca episoadele de acest tip să se repete în spațiul aerian al flancului estic, potrivit Stirile Pro TV . Ucraina și-a prezentat scuzele după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei și s-a prăbușit. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Heorhii Tîhîi , a transmis pe platforma X că autoritățile ucrainene „regretă incidentul” și a susținut că drona rătăcită ar fi putut fi deviată de „războiul electronic rusesc” în timpul unei operațiuni împotriva unor „ținte militare legitime” din Rusia, conform Agerpres. Totodată, oficialul ucrainean a spus că Kievul va colabora cu autoritățile de la Vilnius pentru a clarifica circumstanțele și pentru a preveni repetarea unor astfel de situații. Reacția autorităților lituaniene și riscurile pentru civili Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a declarat anterior că drona prăbușită în nordul țării ar proveni, cel mai probabil, dinspre Polonia. Șeful centrului național de gestionare a crizelor, Vilmantas Vitkauskas, a afirmat că fragmentele rezultate în urma prăbușirii au avariat un vehicul civil aflat în deplasare, fără victime, potrivit declarațiilor sale pentru postul public de radio lituanian. Deși au fost găsite resturi și componente ale obiectului zburător, rămâne neclar dacă drona conținea materiale explozive. Mobilizare NATO și anchetă în curs După incident, autoritățile au emis alerte către populație în mai multe regiuni din nordul Lituaniei, avertismentele extinzându-se și în zone din Letonia aflate la graniță. Avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru identificarea obiectului, însă condițiile meteo au împiedicat stabilirea unui contact vizual, potrivit lui Kaunas. Un reprezentant al Alianței Nord-Atlantice a confirmat că două avioane italiene Eurofighter, aflate sub comandă NATO, au fost trimise în misiune. O anchetă este în desfășurare, iar NATO menține contact strâns cu autoritățile lituaniene. Context: incidente repetate în statele baltice În contextul războiului din Ucraina, Lituania, Estonia și Letonia s-au confruntat și anterior cu incidente similare. Publicația notează că, în mod repetat, drone ucrainene care și-au deviat traiectoria – inițial destinate unor ținte din nord-vestul Rusiei – au intrat în spațiul aerian al țărilor baltice și s-au prăbușit. În trecut au fost semnalate și incursiuni ale unor drone de fabricație rusă venite dinspre Belarus pe teritoriul Lituaniei. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , a reacționat pe X, afirmând că războiul de agresiune al Rusiei „se extinde asupra flancului estic al NATO și al UE” și susținând că o dronă a explodat deasupra nordului țării, reprezentând un pericol pentru populația civilă. [...]
NATO pregătește în Polonia un exercițiu logistic pentru o posibilă misiune în Ucraina , un scenariu condiționat de un eventual acord de încetare a focului între Kiev și Moscova, potrivit Digi24 . Cel puțin 1.500 de militari din Marea Britanie, Franța și Germania ar urma să sosească în Polonia luna viitoare pentru a exersa operațiuni logistice și de coordonare, în pregătirea unei posibile desfășurări viitoare în Ucraina. Informația apare într-un raport al publicației britanice The Times , citat de agenția de presă de stat poloneză PAP. Miza operațională: logistica unei eventuale forțe de menținere a păcii Exercițiile vizează procesele logistice necesare unei astfel de misiuni, inclusiv livrarea către Ucraina de combustibil, alimente și alte provizii esențiale, precum și coordonarea între trupele aliate. În același timp, potrivit informațiilor citate, exercițiul ar avea și rol de descurajare în fața Rusiei, pe fondul temerilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele NATO. Context: „ Coaliția celor dispuși ” și opoziția Kremlinului Materialul The Times este plasat în contextul unei declarații făcute în iulie de premierul polonez Donald Tusk , care a spus că „Coaliția celor dispuși” – un grup de 40 de țări creat pentru coordonarea ajutorului și planificarea unor măsuri viitoare de securitate pentru Ucraina – va organiza în toamnă primele exerciții militare comune în Polonia. Tusk a mai afirmat că experiența Poloniei în sprijinirea Ucrainei va conta în cadrul acestor exerciții. Ideea unei forțe multinaționale de menținere a păcii în Ucraina, după un eventual acord de pace, este discutată de mai mult timp de Kiev și aliații săi. Kremlinul se opune, avertizând că trupele străine staționate în Ucraina ar fi considerate ținte militare legitime. [...]
Lovirea unui terminal petrolier și a unei substații electrice lângă Sankt Petersburg ridică riscuri operaționale pentru infrastructura energetică locală , după un atac cu drone atribuit Ucrainei, soldat și cu incendierea unui centru de date al celei mai mari rețele sociale rusești, potrivit Digi24 . Atacul a vizat regiunea din jurul orașului Sankt Petersburg, unde un terminal petrolier și un centru de date al VKontakte (VK) au fost cuprinse de flăcări. În același timp, au fost lovite o substație electrică și un pod, iar în zonă au fost raportate pene de curent și întreruperi ale alimentării cu apă, alături de probleme la funcționarea rețelelor sociale. Ce infrastructură a fost afectată și de ce contează Din informațiile prezentate, țintele indică o presiune directă asupra infrastructurii critice, cu efecte imediate în funcționarea utilităților și a serviciilor digitale: terminal petrolier – incendiu raportat în urma atacului; centru de date al VKontakte – incendiu, cu posibile efecte asupra serviciilor online; substație electrică – lovită, în contextul penelor de curent semnalate; pod – lovit, fără detalii suplimentare privind starea traficului. Pentru mediul economic, combinația dintre o facilitate petrolieră și o substație electrică afectate în aceeași noapte sugerează un risc operațional crescut: întreruperile de energie și avariile la infrastructura de transport și depozitare pot produce blocaje în lanț, inclusiv pentru activități portuare și logistice. Ce se știe despre efectele imediate Digi24 notează că, pe lângă incendiile raportate, în zonă au apărut: pene de curent ; întreruperi ale alimentării cu apă ; întreruperi ale rețelelor sociale . Publicația nu oferă, în materialul disponibil, estimări privind amploarea pagubelor, durata întreruperilor sau impactul asupra fluxurilor de combustibil, astfel că dimensiunea efectului economic rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Ucraina și SUA pregătesc o nouă rundă de discuții, semnal-cheie pentru continuitatea sprijinului occidental , după tensiunile recente cu Washingtonul , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, la Bruxelles, că Ucraina se află în negocieri cu Statele Unite și că o nouă întâlnire între reprezentanții celor două țări ar putea avea loc „în zilele următoare”. Informația este relatată de AFP, citată de News.ro. Zelenski a spus că echipa ucraineană este „în contact permanent” cu negociatorii americani și că, în opinia sa, părțile vor conveni asupra unei noi întâlniri „la un nivel sau altul”. Ce înseamnă anunțul, dincolo de calendar Mesajul transmis de Zelenski indică faptul că, în pofida tensiunilor cu Washingtonul, canalele de lucru rămân deschise și se caută o formulă de reluare a dialogului într-un format acceptabil pentru ambele părți. Pentru Ucraina, menținerea unei relații funcționale cu SUA rămâne un element critic în arhitectura de sprijin extern. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă data exactă, locul sau nivelul de reprezentare al viitoarei întâlniri. Singura certitudine comunicată public este că discuțiile sunt în desfășurare și că o întâlnire ar putea fi stabilită în perioada imediat următoare. [...]
USR anunță că își retrage miniștrii interimari după învestirea noului guvern , o mișcare cu miză mai ales politică, în condițiile în care actualul Executiv este deja interimar după moțiunea de cenzură din mai 2026, potrivit Știrile Pro TV . Declarația a fost făcută de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , înaintea ședinței de învestitură programate marți, în Parlament. Miruță a spus că reprezentanții USR își vor prezenta demisiile din funcțiile deținute „imediat după” votul de învestitură al noului guvern. În același timp, el a reiterat refuzul USR de a vota Cabinetul propus, pe care l-a descris drept „un guvern al rușinii”, alcătuit din persoane cu „probleme majore de legalitate și moralitate”. Publicația notează însă că întreg Guvernul Bolojan – inclusiv miniștrii USR – are statut interimar, fiind deja demis de Parlament prin moțiune de cenzură în mai 2026, ceea ce face ca demisiile anunțate să fie „cel mult un act de imagine”. De ce contează: semnal de instabilitate și presiune pe majoritatea de învestire În declarațiile sale, Miruță a pus accent pe ideea că nevoia României de a avea un guvern funcțional nu justifică acceptarea „oricărei componențe” guvernamentale. El a comparat pozițiile USR și PNL, afirmând că liberalii ar urma să voteze guvernul, în timp ce USR refuză „sub nicio formă”. „PNL a declarat că va vota acest guvern de oameni cu semnul întrebării. USR a declarat că nu va vota sub nicio formă pentru că sunt momente în viaţă când trebuie să te ţii de nişte principii.” Miruță a mai susținut că o astfel de propunere „face rău țării” și a afirmat că în unele situații „s-ar putea” ca absența unui guvern să fie preferabilă unui executiv „cu orice tip de guvern”, dacă acesta include persoane cu probleme de legalitate și moralitate. Critici pe zona financiară și promisiunea unei opoziții „vigilente” În aceeași conferință, Miruță a lansat acuzații la adresa PSD, susținând că social-democraților „le sticlesc ochii” la banii strânși la guvern în urma măsurilor anterioare și că ar vrea „să o facă praf”. El a avertizat asupra riscului revenirii la decizii luate „în spatele ușilor închise” și la un sistem în care contează „cine are pile”. Pe final, ministrul interimar a spus că USR va urmări activ activitatea viitorului executiv și a promis o opoziție dură. „Vom urmări toate aceste lucruri şi nu vom închide ochii sub nicio formă mizeriilor pe care ar avea de gând guvernul acesta PSD să le facă.” Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, ședința de învestitură a noului guvern este programată marți, în Parlament, iar USR își condiționează retragerea din funcțiile deținute de finalizarea acestui vot. În paralel, PNL ar urma să semneze acordul cu Luca Niculescu , conform unui material separat indicat de publicație. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de o țintă de deficit de maximum 5,3% în 2027 , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a semnat acordul de susținere cu premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Documentul fixează condiții „tranzitorii” pentru următoarele două-trei luni, până la adoptarea bugetului pe 2027, cu miză directă pe traiectoria fiscală și accesul la fonduri europene. Bolojan a spus, la B1 TV, că acordul nu este unul politic și nu reprezintă „un cec în alb”, ci un instrument prin care PNL își leagă votul de învestire de un set de angajamente asumate de Niculescu. În logica prezentată de liderul liberal, acordul ar trebui să permită adoptarea rapidă a ordonanțelor necesare, inclusiv pentru rectificări bugetare, astfel încât „serviciile de bază” să funcționeze și să fie pregătit bugetul pe 2027. Clauza fiscală: deficit în scădere, cu plafon de 5,3% În acord este inclusă o clauză privind deficitul bugetar pentru anul viitor, care ar urma să fie în scădere și să ajungă la „maxim 5,3%”, țintă pe care România și-a asumat-o anterior, conform declarațiilor lui Bolojan. Tot el a legat explicit respectarea țintelor de deficit de: posibilitatea de a continua accesarea fondurilor europene; menținerea României ca „țară sigură pentru investitori”; corectarea cheltuielilor bugetare și crearea condițiilor pentru relansare economică. Sprijin limitat în timp și condiționat: miza moțiunii de cenzură Bolojan a insistat că votul PNL pentru învestirea Guvernului Niculescu este „un vot de necesitate”, nu un vot de încredere. Acordul este limitat ca durată până după aprobarea legii bugetului, iar nerespectarea prevederilor ar deschide calea unei moțiuni de cenzură depuse de PNL, potrivit declarațiilor sale. În conferința de presă de sâmbătă, după ședința Biroului Politic Național al PNL, Bolojan a precizat că partidul nu va depune moțiune de cenzură dacă, până la aprobarea bugetului, prevederile acordului sunt respectate, însă își păstrează această opțiune dacă înțelegerile nu sunt urmate. De ce contează Acordul introduce o condiționare fiscală explicită pentru sprijinul parlamentar acordat viitorului executiv, într-un moment în care bugetul pe 2027 este prezentat drept esențial pentru ratingul României și stabilitate. În același timp, PNL își păstrează o pârghie politică imediată — amenințarea cu moțiunea de cenzură — dacă angajamentele asumate nu sunt respectate. [...]
