Știri
Știri din categoria Diverse
Serviciile de informații americane se tem de o escaladare a „războiului hibrid” al Rusiei în Europa, cu potențial direct asupra securității și funcționării infrastructurii critice, într-un moment în care sprijinul european pentru Ucraina rămâne vulnerabil la presiuni politice și operaționale, potrivit Digi24, care citează o analiză din Foreign Policy.
În logica prezentată, Kremlinul ar fi trecut la un „plan C” după ce două direcții nu au livrat rezultatul urmărit: înfrângerea Ucrainei prin luptă directă și obținerea unei păci în condițiile Moscovei prin presiune politică asupra Kievului. Noua miză ar fi subminarea coeziunii occidentale prin acțiuni ostile pe teritoriul european, menite să erodeze sprijinul pentru Ucraina și să amplifice tensiunile interne din statele UE.
Articolul trece în revistă o serie de episoade din prima jumătate a lunii august, prezentate ca parte a unui tablou mai larg de acțiuni ostile asociate Rusiei:
Separat de aceste episoade, sunt menționate și acțiuni precum tăierea de cabluri subacvatice, bruiaj GPS și recrutarea online de cetățeni străini pentru sabotaj. Din perspectivă operațională, astfel de tactici pot ridica costurile de securitate pentru companii și autorități și pot afecta lanțuri de aprovizionare sensibile (de la muniție la tehnologie cu utilizare militară), fără a trece neapărat pragul unui conflict convențional.
Analiza citată sugerează că Moscova ar putea amplifica efectele unor atacuri prin dezinformare, inclusiv prin alimentarea temerilor legate de migrație și prin accentuarea percepției de incompetență a guvernelor europene. În acest context, sunt menționate partide eurosceptice precum Alternativa pentru Germania (AfD) și Adunarea Națională (RN) din Franța, despre care se afirmă că au primit sprijin din partea Rusiei și se opun ajutorului pentru Ucraina.
Este invocat și un atac recent asupra paradei Pride de la Berlin (un mort și 29 de răniți), despre care se spune că ar fi ajutat AfD să crească în sondaje înaintea alegerilor din septembrie.
Potrivit materialului, serviciile de informații din SUA sunt îngrijorate că Rusia s-ar putea pregăti pentru o operațiune de destabilizare a alianței occidentale, iar una dintre opțiunile discutate ar fi o incursiune într-un teritoriu NATO greu de apărat, precum arhipelagul norvegian Svalbard.
Textul notează, totodată, că statele membre ar fi dat puține semne că ar fi dispuse să recurgă la articolul 5 (apărare colectivă) în cazul unui atac, pe fondul disputelor europene despre sprijinul pentru Ucraina și al faptului că atenția președintelui american Donald Trump ar fi distrasă de războiul contra Iranului. În această logică, pe măsură ce șansele Rusiei de a obține o victorie pe front scad, Kremlinul ar putea considera că are „mai puțin de pierdut” prin intensificarea presiunii în Europa.
Recomandate
Președintele Finlandei mizează pe descurajarea NATO și respinge scenariul unui atac rusesc , într-un mesaj care contează pentru stabilitatea de securitate a Europei și, implicit, pentru riscurile economice asociate regiunii, potrivit Știrile Pro TV . Alexander Stubb spune că nu vede „dovezi” sau „fapte” care să susțină ideea că Rusia ar risca un atac asupra unei țări membre a Alianței. Declarațiile vin pe fondul avertismentelor unor oficiali occidentali privind un risc în creștere de operațiuni hibride rusești, inclusiv atacuri cibernetice, care ar putea escalada spre o confruntare directă cu NATO. În același context, oficiali germani au apreciat că Rusia ar putea fi în măsură să atace o țară NATO până în 2029, notează materialul, care citează Reuters. De ce contează: semnal de „descurajare”, dar și de pregătire Stubb, a cărui țară a aderat la NATO în 2023 după invazia rusă din Ucraina (2022) , susține că nu are sens ca Rusia să „pună la încercare” hotărârea alianței și că Moscova nu ar fi în poziția de a intra în război cu NATO. El invocă superioritatea NATO la capitole precum arme convenționale, rachete și armament nuclear și afirmă că are informații de la servicii care îi susțin evaluarea. „Nu are sens ca vreo putere din lume să pună la încercare hotărârea acestei alianţe.” În același timp, președintele finlandez spune că alianța trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, chiar dacă el nu consideră probabil un atac direct. Argumentul lui Stubb: presiune pe resursele Rusiei și război informațional Președintele Finlandei afirmă că Rusia încearcă să răspândească panică în Europa prin războiul informațional, dar că, în prezent, suferă pierderi mari în Ucraina. Potrivit declarațiilor sale, Rusia ar pierde aproximativ 30.000–35.000 de soldați pe lună și ar recruta aproximativ 27.000, ceea ce ar face dificilă deschiderea „a două fronturi”. Ucraina, „garanție de securitate” pentru Europa Stubb mai afirmă că Ucraina se află într-o poziție mai puternică decât în orice alt moment al războiului și că este „vital” ca Europa să continue sprijinul pentru Kiev, prezentând rezistența Ucrainei drept un element-cheie al securității europene. „Ucraina este cea mai bună garanţie de securitate pe care o avem împotriva Rusiei. Dacă Ucraina pierde, pierdem şi noi.” [...]
Noua „bancă NATO” pentru finanțarea apărării a strâns doar 5 miliarde de euro din ținta de 100 de miliarde , iar ezitarea marilor economii pune sub semnul întrebării capacitatea instituției de a obține finanțare ieftină pe piețe, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters via News.ro. Inițiativa, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB) , este susținută de Canada și alte opt state, inclusiv România, și încearcă să atragă marile economii înaintea semnării acordului de constituire din această toamnă. Până în august, DSRB a obținut angajamente de aproximativ 5 miliarde de euro, mult sub obiectivul de 100 de miliarde de euro pe care intenționează să le mobilizeze. Miza este una de cost al finanțării: fără participarea unor state mari, proiectul riscă să nu atingă un rating de credit AAA (cel mai bun nivel), esențial pentru a se împrumuta la dobânzi foarte mici și, la rândul său, să ofere credite avantajoase. De ce contează absența statelor mari Germania, Marea Britanie și alte state din G7 nu s-au alăturat până acum inițiativei. Potrivit persoanelor implicate în discuții, potențialii membri au ridicat mai multe probleme, inclusiv: nivelul contribuțiilor financiare cerute; guvernanța viitoarei instituții; riscul de suprapunere cu mecanisme de finanțare deja existente. În discuții, țărilor mari li s-ar fi solicitat contribuții inițiale de aproximativ 1 miliard de euro. O altă întrebare este dacă DSRB va putea oferi, în practică, finanțări mai ieftine decât cele pe care guvernele cu ratinguri ridicate le obțin deja direct de pe piețe. Ce ar finanța banca și cine o susține acum Banca ar urma să aibă sediul în Canada și intenționează să acorde împrumuturi guvernelor și companiilor pentru proiecte de apărare, dar și să ofere garanții creditorilor care finanțează firme mai mici din industrie. Planul prevede: aproximativ 20 de miliarde de euro capital vărsat de state; încă 80 de miliarde de euro care să poată fi mobilizate la nevoie. În prezent, proiectul este susținut de Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Suprapuneri cu alte programe și încercarea de a atrage Marea Britanie Inițiativa se suprapune parțial cu programul SAFE al Uniunii Europene , în valoare de 150 de miliarde de euro, și cu Multilateral Defence Mechanism, dezvoltat de Marea Britanie împreună cu Olanda, Finlanda și Polonia pentru achiziții comune. Fondatorul DSRB, Rob Murray, susține însă că banca ar fi o instituție permanentă și ar putea funcționa alături de aceste programe. Canada încearcă să atragă în special Marea Britanie. Premierul britanic Andy Burnham a discutat proiectul cu premierul canadian Mark Carney, iar ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, l-a descris drept un mecanism „foarte interesant și inovator”. Germania, la rândul său, continuă să analizeze proiectul, după ce a participat la discuții ca observator, iar Japonia nu a luat încă o decizie. Separat, aproximativ 12 bănci, inclusiv JPMorgan și Deutsche Bank, au furnizat circa 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) în finanțare sau servicii pentru pregătirea DSRB. Canada este pregătită să lanseze instituția și cu actualul grup de state, însă atragerea unor guverne cu o capacitate financiară mai mare rămâne esențială pentru ambiția de a mobiliza sumele vizate și de a reduce costul finanțării. [...]
China ar fi transmis Rusiei că nu acceptă folosirea armelor nucleare , un mesaj care, dacă este corect, ridică miza politică și de securitate pentru Europa și pentru companiile expuse la riscuri geopolitice, prin reducerea (cel puțin declarativ) a probabilității unui scenariu de escaladare extremă. Informația este relatată de Digi24 , care citează declarații ale președintelui Finlandei, Alexander Stubb , pentru publicația germană Bild. Stubb spune că, în vara acestui an, ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, l-a asigurat că Beijingul nu va permite Moscovei să recurgă la focoase atomice. Potrivit lui Stubb, mesajul ar funcționa ca un factor de descurajare. „El a spus: «Nu vom permite niciodată acest lucru». Cred că acesta este un factor de descurajare destul de eficient.” De ce contează: semnalul Chinei poate limita scenariile de escaladare În lectura lui Stubb, Rusia folosește „șantajul nuclear” pentru a induce panică în Europa și pentru a muta discuția publică spre întrebări despre escaladare și un posibil atac asupra NATO. Tot el apreciază că opțiunile Moscovei de a escalada sunt, în prezent, limitate, iar o mobilizare ar putea avea „consecințe politice interne grave” pentru Kremlin. Context: Zelenski a invocat anterior o poziție „categorică” a Beijingului Digi24 amintește că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit în iulie despre o poziție fermă a Chinei, susținând că Beijingul ar fi transmis Moscovei, într-o „formă categorică”, că utilizarea armelor nucleare este inadmisibilă. Pe 24 august, Zelenski a cerut din nou Chinei să-și folosească influența pentru a opri retorica nucleară a Rusiei. În paralel, surse citate de Bloomberg indică riscuri de escaladare Materialul mai notează că surse din anturajul Kremlinului, citate de Bloomberg, au declarat pe 26 august că Vladimir Putin nu intenționează să facă concesii și s-ar pregăti pentru o escaladare a conflictului în Ucraina, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete balistice asupra Kievului și a altor orașe. Aceleași surse afirmă că unii oficiali din jurul liderului rus ar începe să creadă că acesta ar putea recurge, în cele din urmă, la arme nucleare tactice, dacă ar considera o înfrângere „absolut inacceptabilă”. Conform datelor SIPRI citate în articol, Rusia ar avea 1.816 încărcături nucleare tactice, față de 200 în cazul SUA. Totodată, rachetele din complexele „Iskander”, din care Rusia ar avea 150 de unități, pot transporta focoase cu puteri între 10 și 100 de kilotone. [...]
Chișinăul avertizează că deschiderea de secții de vot rusești în Transnistria ar încălca suveranitatea Republicii Moldova , după ce Moscova a anunțat organizarea a 17 secții în regiunea separatistă pentru alegerile legislative din Rusia, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău susține că demersul este „inacceptabil” în lipsa coordonării cu autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și îl califică drept o încălcare a suveranității și integrității teritoriale. Reacția vine după ce liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat că Rusia va deschide 17 secții de vot în regiune pentru scrutinul destinat Dumei de Stat. Ce contestă Chișinăul: lipsa acordului și depășirea înțelegerii cu ambasada Potrivit autorităților moldovene, Ambasada Rusiei în Republica Moldova ar fi convenit cu Chișinăul deschiderea unei singure secții de vot, la Chișinău. În acest context, MAE afirmă că intenția de a deschide încă 16 secții în Transnistria, fără acordul autorităților constituționale, nu este acceptabilă. Ministerul precizează că Republica Moldova recunoaște dreptul cetățenilor străini aflați pe teritoriul său de a participa la alegerile organizate de statele lor, dar insistă că organizarea proceselor electorale de către state străine trebuie coordonată în prealabil cu autoritățile de la Chișinău. Context: alegeri în Rusia și miza cetățeniei ruse în regiune Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse (legislatura a IX-a) sunt programate în perioada 18–20 septembrie 2026. Potrivit Tiraspolului, aproximativ 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în prezent în Transnistria. În luna mai, Kremlinul a simplificat procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, regiune a cărei independență autoproclamată nu este recunoscută internațional. Ulterior, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că decretul ar putea fi folosit pentru mobilizarea locuitorilor din regiune în războiul împotriva Ucrainei. Separat, în luna august, platforma media independentă rusă Agentstvo a relatat că taxa consulară pentru acordarea cetățeniei ruse locuitorilor din Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria ar urma să fie redusă, în mod excepțional, de la 600 la 65 de dolari (aprox. 2.700 lei la 290 lei). [...]
Formarea noului guvern se împinge cel mai devreme spre a doua jumătate a lui septembrie , iar întârzierea prelungește incertitudinea asupra direcției economice și a calendarului legislativ din toamnă, în condițiile în care desemnarea premierului depinde de președintele Nicușor Dan , potrivit Libertatea . În analiza publicației, chiar dacă negocierile cu partidele ar avansa rapid în zilele următoare, „zorii” unui nou guvern sunt greu de văzut înainte de 15 septembrie. Motivul: nu există încă un favorit pentru funcția de prim-ministru, iar partidele vin cu condiții distincte, în timp ce Nicușor Dan nu a avansat un nume „de mai bine de două luni” de la ultimele negocieri formale. Președintele a indicat că la 1 septembrie ar urma o nouă rundă de consultări și a invocat urgența instalării unui guvern, dar și riscul repetării unui eșec la votul din Parlament. Calendarul probabil, dacă desemnarea vine abia la început de septembrie Surse politice citate de Libertatea susțin că discuțiile ar urma să fie inițial informale, „de miercuri încolo”. O desemnare spre finalul săptămânii (4–6 septembrie) ar muta depunerea programului de guvernare și a echipei în Parlament între 14 și 16 septembrie, termen derivat din Constituție, iar procedurile parlamentare pot adăuga câteva zile până la votul de învestitură. PSD și PNL, în centrul negocierilor, dar cu linii roșii diferite PSD și PNL sunt descrise ca principalele formațiuni „agreate” pentru a construi o guvernare în jurul lor. La PSD, conducerea s-a reunit la Sinaia, iar secretarul general Claudiu Manda a spus că partidul are voturile pentru un nou guvern. Conform surselor politice citate, PSD ar fi dispus să voteze fie un guvern cu premier PSD ( Sorin Grindeanu ), fie un premier tehnocrat/independent, dar cu participarea „oamenilor lor” în executiv. Social-democrații ar urma să vină și cu obiective legate de un program de relansare economică, iar în ecuație apare și sprijinul UDMR. PNL este prezentat ca mai flexibil privind participarea la guvernare și numirile din eșaloanele doi și trei. În afară de varianta Siegfried Mureșan (încă „formal” pe masă), liberalii ar putea susține un premier independent, însă cu o condiție formulată tranșant de un lider liberal: „Fără slugile PSD” Acesta a explicat că prin „slugi” sunt vizați apropiați ai PSD fără carnet de partid, promovați anterior în funcții. Nume vehiculate și aritmetică parlamentară: pragul de 233 rămâne problema-cheie Libertatea notează că Alexandru Nazare nu mai este văzut ca variantă de premier, în timp ce numele lui Eugen Tomac reapare „la nivel de zvon”. O altă opțiune menționată este Radu Burnete, consilier al președintelui, dar varianta este privită cu rezerve, cel puțin din zona liberală, după eșecul medierii pe legea salarizării. Dincolo de nume, blocajul major este majoritatea de 233 de voturi necesară învestirii. În calculele prezentate: PSD + UDMR + Grupul minorităților ar însuma 175 de voturi, la care s-ar adăuga cel puțin 16 parlamentari disidenți din PNL, ajungând la 191; surse din zona PSD susțin că dintr-un grup de 47 de aleși suveraniști sau neafiliați s-ar putea atrage „în jur de 35” de voturi, ceea ce ar duce totalul la 226, încă sub prag; ar mai exista, potrivit acelorași surse, o „rezervă” de câteva voturi de la AUR (cu riscul unor excluderi), plus câteva de la PNL. În schimb, o majoritate PNL–USR este descrisă ca și mai greu de construit: PNL + USR + UDMR ar avea 153 de voturi, fără a include cele 16 voturi ale disidenților asumați din PNL, ceea ce lasă o distanță mare până la 233. În lipsa unei desemnări rapide și a unei formule care să treacă pragul de 233, instalarea guvernului rămâne expusă întârzierilor și unui nou eșec de învestitură, cu efect direct asupra capacității statului de a livra rapid bugetare și măsuri economice în debutul sesiunii parlamentare de toamnă. [...]
PNL contestă credibilitatea PSD pe „10 priorități” cu miză bugetară și industrială , după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a catalogat agenda prezentată de Sorin Grindeanu drept „populistă”, potrivit Wall-Street . Disputa vine în contextul în care PSD propune un acord politic pentru formarea unei majorități parlamentare, cu angajamente pe domenii care implică cheltuieli publice și politici economice. Mureșan susține că PSD „nu mai are credibilitate” să facă promisiuni în agricultură, piața muncii, sănătate și apărare, argumentând că social-democrații au controlat o mare parte din ultimul deceniu ministerele de resort: peste 70% din timp la Agricultură, Muncă și Sănătate și aproape 65% la Apărare. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. „Sorin Grindeanu a prezentat acum o agendă populistă de «10 priorități ale României».” În aceeași intervenție, liberalul afirmă că problemele din aceste domenii sunt „în primul rând, din vina miniștrilor PSD” și că nu există motive să se creadă că partidul „va face în viitor ce nu a făcut în trecut”. Ce propune PSD și unde apare miza economică Conform informațiilor prezentate, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD propune partidelor interesate de formarea unei majorități parlamentare un acord politic cu 10 priorități pentru următorii doi ani. Lista include direcții cu impact direct asupra bugetului și politicilor industriale, între care: dezvoltarea energiei și valorificarea resurselor naturale; modernizarea industriei naționale pentru apărare; reindustrializarea și finanțarea producției românești; îmbunătățirea colectării veniturilor înaintea introducerii unor noi taxe; investiții strategice urmărite transparent; educație și sănătate; agricultură, irigații și dezvoltare rurală; apărarea interesului național în UE și NATO. Grindeanu a mai spus că „fiecare euro din programul SAFE trebuie să se reflecte în capacitatea industrială a țării”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: negocierea unei majorități se mută pe terenul angajamentelor bugetare Schimbul de acuzații are relevanță practică pentru mediul economic prin faptul că „prioritățile” invocate (reindustrializare, apărare, energie, colectare fiscală, investiții) sunt, în mod tipic, traduse în programe cu finanțare publică, reguli și ținte administrative. În acest cadru, contestarea „credibilității” devine un argument politic în negocierile pentru guvernare și pentru felul în care ar putea fi împărțite responsabilitățile pe ministere în următorii doi ani. [...]
