Știri
Știri din categoria Diverse
Noua „bancă NATO” pentru finanțarea apărării a strâns doar 5 miliarde de euro din ținta de 100 de miliarde, iar ezitarea marilor economii pune sub semnul întrebării capacitatea instituției de a obține finanțare ieftină pe piețe, potrivit Știrile Pro TV, care citează Reuters via News.ro.
Inițiativa, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB), este susținută de Canada și alte opt state, inclusiv România, și încearcă să atragă marile economii înaintea semnării acordului de constituire din această toamnă. Până în august, DSRB a obținut angajamente de aproximativ 5 miliarde de euro, mult sub obiectivul de 100 de miliarde de euro pe care intenționează să le mobilizeze.
Miza este una de cost al finanțării: fără participarea unor state mari, proiectul riscă să nu atingă un rating de credit AAA (cel mai bun nivel), esențial pentru a se împrumuta la dobânzi foarte mici și, la rândul său, să ofere credite avantajoase.
Germania, Marea Britanie și alte state din G7 nu s-au alăturat până acum inițiativei. Potrivit persoanelor implicate în discuții, potențialii membri au ridicat mai multe probleme, inclusiv:
În discuții, țărilor mari li s-ar fi solicitat contribuții inițiale de aproximativ 1 miliard de euro. O altă întrebare este dacă DSRB va putea oferi, în practică, finanțări mai ieftine decât cele pe care guvernele cu ratinguri ridicate le obțin deja direct de pe piețe.
Banca ar urma să aibă sediul în Canada și intenționează să acorde împrumuturi guvernelor și companiilor pentru proiecte de apărare, dar și să ofere garanții creditorilor care finanțează firme mai mici din industrie.
Planul prevede:
În prezent, proiectul este susținut de Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina.
Inițiativa se suprapune parțial cu programul SAFE al Uniunii Europene, în valoare de 150 de miliarde de euro, și cu Multilateral Defence Mechanism, dezvoltat de Marea Britanie împreună cu Olanda, Finlanda și Polonia pentru achiziții comune. Fondatorul DSRB, Rob Murray, susține însă că banca ar fi o instituție permanentă și ar putea funcționa alături de aceste programe.
Canada încearcă să atragă în special Marea Britanie. Premierul britanic Andy Burnham a discutat proiectul cu premierul canadian Mark Carney, iar ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, l-a descris drept un mecanism „foarte interesant și inovator”. Germania, la rândul său, continuă să analizeze proiectul, după ce a participat la discuții ca observator, iar Japonia nu a luat încă o decizie.
Separat, aproximativ 12 bănci, inclusiv JPMorgan și Deutsche Bank, au furnizat circa 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) în finanțare sau servicii pentru pregătirea DSRB. Canada este pregătită să lanseze instituția și cu actualul grup de state, însă atragerea unor guverne cu o capacitate financiară mai mare rămâne esențială pentru ambiția de a mobiliza sumele vizate și de a reduce costul finanțării.
Recomandate
România a produs 1,594 miliarde de litri de bere în 2025 și a urcat pe locul 9 în UE , un nivel care o plasează în liga producătorilor relevanți din regiune, într-o piață europeană care a ajuns la 34,4 miliarde de litri, potrivit Digi24 , pe baza datelor Eurostat . Din totalul produs în România, 1,491 miliarde de litri au fost bere cu peste 0,5% alcool, iar segmentul de bere cu conținut scăzut de alcool (sub 0,5%) și bere fără alcool a însumat 103,954 milioane de litri. La nivelul UE, berea cu peste 0,5% alcool a reprezentat 32,3 miliarde de litri, iar cea cu conținut scăzut sau fără alcool – 2,1 miliarde de litri, conform datelor citate de Agerpres din Eurostat. Cum arată clasamentul producției în UE Germania a rămas liderul detașat al producției de bere din Uniunea Europeană în 2025, cu 7,4 miliarde de litri, echivalentul a 21,6% din producția vândută a UE. Următoarele poziții au fost ocupate de: Spania: 5,3 miliarde de litri (15,5%) Polonia: 3,5 miliarde de litri (10,2%) Țările de Jos: 2,4 miliarde de litri (6,9%) Franța: 2,1 miliarde de litri (6,0%) Pe locurile următoare s-au situat Belgia (1,992 miliarde litri), Cehia (1,922 miliarde litri), Italia (1,725 miliarde litri) și România (1,594 miliarde litri). De ce contează poziția României Locul 9 în UE indică o capacitate industrială semnificativă într-un sector alimentar cu volum mare și concurență ridicată, în condițiile în care producția este concentrată în câteva piețe mari. În același timp, structura producției interne arată că berea „clasică” (peste 0,5% alcool) rămâne dominantă, în timp ce segmentul cu alcool redus și fără alcool are o pondere mai mică, dar cuantificabilă în totalul anual. [...]
România a înăsprit pedepsele penale pentru eludarea sancțiunilor impuse Rusiei , pe fondul creșterii riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina și al frecvenței mai mari a incidentelor, a declarat ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu , la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, potrivit Digi24 . În același discurs, Ţoiu a spus că în România au avut loc „cele mai multe incursiuni cu drone” de pe întreg flancul estic al NATO și că autoritățile au decis măsuri în raport cu „frecvența lor crescută” și cu „efectele negative” ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Ce schimbare legislativă invocă MAE Ministrul interimar a indicat o modificare introdusă „în ultimul an” în Codul penal : pedepse mai dure, inclusiv cu închisoarea, pentru cei care „se organizează să eludeze sancțiunile impuse Federației Ruse”. În material nu sunt detaliate articolele vizate sau nivelul pedepselor, iar declarația nu include un calendar pentru alte modificări. „România a introdus în ultimul an în Codul penal pedepse mai dure, pedepse cu închisoarea, pentru cei care se organizează să eludeze sancţiunile impuse Federaţiei Ruse”, a precizat Oana Ţoiu. Context: securitate, relația SUA–UE și agenda economică Ţoiu a susținut că România nu trebuie să aleagă între relația cu SUA și cea cu Uniunea Europeană, menționând că „cea mai importantă relație economică din lume” este între SUA și UE. Totodată, a amintit că peste 70% din schimburile comerciale ale României sunt din piața unică europeană și a calificat drept improbabilă susținerea unor reguli care ar fragmenta această piață. Ministrul interimar a mai vorbit despre aderarea României la OCDE, pe care a numit-o un obiectiv principal al diplomației române în acest an, afirmând că România este „pe primul loc” între statele aflate în proces de aderare și că a finalizat „din perspectivă tehnică” reformele necesare. Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române continuă marți, în prima parte a zilei, la Palatul Cotroceni și apoi la Guvern. [...]
Serviciile de informații americane se tem de o escaladare a „războiului hibrid” al Rusiei în Europa , cu potențial direct asupra securității și funcționării infrastructurii critice, într-un moment în care sprijinul european pentru Ucraina rămâne vulnerabil la presiuni politice și operaționale, potrivit Digi24 , care citează o analiză din Foreign Policy . În logica prezentată, Kremlinul ar fi trecut la un „plan C” după ce două direcții nu au livrat rezultatul urmărit: înfrângerea Ucrainei prin luptă directă și obținerea unei păci în condițiile Moscovei prin presiune politică asupra Kievului. Noua miză ar fi subminarea coeziunii occidentale prin acțiuni ostile pe teritoriul european, menite să erodeze sprijinul pentru Ucraina și să amplifice tensiunile interne din statele UE. Ce tip de incidente sunt invocate și de ce contează operațional Articolul trece în revistă o serie de episoade din prima jumătate a lunii august, prezentate ca parte a unui tablou mai larg de acțiuni ostile asociate Rusiei: în Germania, o dronă cu explozibili ar fi atacat un avion cargo ucrainean la Leipzig, fără să explodeze; autoritățile ar fi dejucat și o tentativă de asasinare vizând directorul general al unei companii importante producătoare de drone; lângă Roma, o explozie ar fi distrus o fabrică de muniție care aproviziona trupele din Ucraina; un alt incident similar este menționat în Bulgaria, unde proprietarul unei fabrici ar fi devenit țintă pentru serviciile de securitate ruse; în România, un avion de vânătoare spaniol aflat în misiune NATO de poliție aeriană ar fi doborât o dronă intrată în spațiul aerian românesc dinspre Republica Moldova; un purtător de cuvânt NATO a spus că drona a fost „probabil” de origine rusească. Separat de aceste episoade, sunt menționate și acțiuni precum tăierea de cabluri subacvatice, bruiaj GPS și recrutarea online de cetățeni străini pentru sabotaj. Din perspectivă operațională, astfel de tactici pot ridica costurile de securitate pentru companii și autorități și pot afecta lanțuri de aprovizionare sensibile (de la muniție la tehnologie cu utilizare militară), fără a trece neapărat pragul unui conflict convențional. Miza politică: presiune pe guverne și pe sprijinul pentru Ucraina Analiza citată sugerează că Moscova ar putea amplifica efectele unor atacuri prin dezinformare, inclusiv prin alimentarea temerilor legate de migrație și prin accentuarea percepției de incompetență a guvernelor europene. În acest context, sunt menționate partide eurosceptice precum Alternativa pentru Germania (AfD) și Adunarea Națională (RN) din Franța, despre care se afirmă că au primit sprijin din partea Rusiei și se opun ajutorului pentru Ucraina. Este invocat și un atac recent asupra paradei Pride de la Berlin (un mort și 29 de răniți), despre care se spune că ar fi ajutat AfD să crească în sondaje înaintea alegerilor din septembrie. Ce ar putea urma: de la sabotaj la testarea NATO Potrivit materialului, serviciile de informații din SUA sunt îngrijorate că Rusia s-ar putea pregăti pentru o operațiune de destabilizare a alianței occidentale, iar una dintre opțiunile discutate ar fi o incursiune într-un teritoriu NATO greu de apărat, precum arhipelagul norvegian Svalbard. Textul notează, totodată, că statele membre ar fi dat puține semne că ar fi dispuse să recurgă la articolul 5 (apărare colectivă) în cazul unui atac, pe fondul disputelor europene despre sprijinul pentru Ucraina și al faptului că atenția președintelui american Donald Trump ar fi distrasă de războiul contra Iranului. În această logică, pe măsură ce șansele Rusiei de a obține o victorie pe front scad, Kremlinul ar putea considera că are „mai puțin de pierdut” prin intensificarea presiunii în Europa. [...]
România rămâne fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după ratarea Legii salarizării , iar Comisia Europeană spune că va continua dialogul cu autoritățile și că este pregătită să sprijine păstrarea „esenței și a obiectivelor” reformei, potrivit Digi24 . Într-o reacție transmisă în exclusivitate publicației, Comisia arată că a luat act de faptul că autoritățile și partidele politice din România „nu au reușit să ajungă la consensul politic și social necesar” pentru adoptarea legii privind salariile din sectorul public în termenul prevăzut în Mecanismul de redresare și reziliență, adică înainte de 31 august 2026. „Comisia își va continua dialogul și cooperarea cu autoritățile române. Suntem pregătiți să sprijinim eforturile de menținere a esenței și a obiectivelor reformei și să ajutăm autoritățile să identifice soluții care pot contribui la atingerea obiectivelor sale principale, lucru pe care, din câte înțelegem, România intenționează să îl realizeze înainte de sfârșitul anului.” De ce contează: banii legați de termen nu mai pot fi recuperați automat Noua lege a salarizării era un jalon din PNRR de care depindeau aproximativ 770 de milioane de euro. În ultimele luni au avut loc negocieri între partide, Guvern și sindicate, însă PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord politic și social până la termenul-limită, notează Digi24. Administrația Prezidențială a confirmat oficial că partidele și-au asumat pierderea sumei aferente acestui jalon. În același timp, forma tehnică a legii este considerată aproape finalizată, iar partidele și-au asumat adoptarea ei până la sfârșitul anului. Miza imediată este că, deși reforma ar urma să fie făcută ulterior, o lege adoptată în decembrie „nu mai poate recupera automat” cei 770 de milioane de euro pierduți pentru nerespectarea jalonului la termen, conform aceleiași surse. [...]
Rusia pregătește trimiterea a încă 300–400 de mii de oameni pe front , fără o nouă mobilizare formală, folosind decretul din septembrie 2022 și presiune la nivel regional, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 , care citează surse apropiate de Kremlin intervievate de The Economist . Miza, conform uneia dintre surse, ar fi percepția lui Vladimir Putin că un final al războiului fără cel puțin controlul asupra întregului Donbas i-ar pune viața în pericol. Potrivit surselor citate, Kremlinul consideră că „scenariile bazate pe inerție” nu îl avantajează, pentru că prelungirea conflictului în forma actuală consumă resurse economice și capital politic, fără a aduce o victorie decisivă. În acest context, planul ar fi o intensificare a acțiunilor militare, inclusiv prin suplimentarea efectivelor. Cum ar urma să fie făcută recrutarea The Economist notează, pe baza acelorași surse, că trimiterea pe front a încă 300–400 de mii de oameni nu ar necesita declararea unei noi mobilizări, deoarece decretul din 2022 rămâne în vigoare. Recrutarea ar urma să fie gestionată de autoritățile regionale, care ar avea rolul de a limita nemulțumirile locale. În regiunea Penza, susțin sursele, sistemul ar fi deja testat, prin reținerea bărbaților pe străzi și trimiterea lor forțată la război. Digi24 nu indică dovezi independente pentru aceste afirmații, ele fiind atribuite surselor citate de publicația britanică. Escaladare „hibridă” și presiune internă O altă direcție de escaladare ar putea fi intensificarea operațiunilor hibride împotriva aliaților Ucrainei, potrivit The Economist. Serviciile secrete occidentale se tem că Rusia ar putea viza fabrici europene care produc armament și echipamente pentru Forțele Armate ale Ucrainei, deși, în același timp, ar considera că Putin nu urmărește o confruntare militară directă cu NATO. În plan intern, Putin ar putea înăspri represiunile împotriva oponenților politici, nu pentru că aceștia i-ar amenința puterea, ci pentru a-și demonstra forța, mai arată analiza. Una dintre surse afirmă că liderul rus ar fi interpretat vizita directorului CIA la Moscova ca pe un semn de slăbiciune. Context: costuri și moral în elita rusă În cercurile de vârf din Rusia, starea de spirit ar fi „sumbră”, iar problema principală nu ar fi strict economia sau lipsa succeselor pe front, ci timpul pierdut din cauza războiului, potrivit unuia dintre informatori. Acesta apreciază că aproape cinci ani de acțiuni militare „par deja un eșec”, indiferent de rezultat. În același timp, sursele susțin că dificultățile economice și politice nu îi amenință direct puterea lui Putin, care ar dispune în continuare de resurse și instrumente represive pentru a continua războiul. [...]
Reluarea „în forță” a lucrărilor la termocentrala Iernut poate reduce presiunea pe rețelele Transelectrica est–vest , într-un sistem energetic cu deficit de producție în centrul și vestul țării, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că toate contractele necesare pentru accelerarea șantierului vor deveni operaționale la jumătatea lunii septembrie, iar centrala ar urma să intre în probe în această iarnă și să funcționeze la capacitate în primul trimestru din 2027. Termocentrala de la Iernut, administrată de Romgaz, este descrisă ca obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național și ar fi trebuit să înlocuiască, încă din anii trecuți, o parte dintre grupurile pe cărbune. Proiectul ajunsese la aproximativ 90% înainte ca firma spaniolă care coordona lucrările să intre în faliment, ceea ce a blocat continuarea contractului. Bolojan a explicat că Romgaz a preluat în administrare directă subcontractorii și a reluat contractele, menționând că este vorba de „peste 30 de contracte”, dintre care o parte sunt deja active în șantier, iar restul ar urma să devină operaționale de la mijlocul lunii septembrie. De ce contează: echilibrarea producției și degrevarea transportului de energie În evaluarea prezentată de premierul interimar, centrala ar urma să aibă un rol de echilibrare: în centrul și vestul României există deficit de producție, în timp ce în sud-est, în special în Dobrogea, este surplus. În acest context, punerea în funcțiune a noii capacități ar reduce presiunea asupra rețelelor de transport operate de Transelectrica pe direcția est–vest. „Această centrală urmând să funcționeze cu rol strategic de echilibrare a Sistemului Energetic Național și să reducă presiunea pe rețelele Transelectrica pe relația Est-Vest.” Calendarul anunțat: finalizare în 2026, probe iarna, capacitate în T1 2027 Conform calendarului invocat de echipele tehnice, lucrările de construcție ar trebui să se încheie până la sfârșitul anului 2026. După această etapă ar începe probele, iar producția efectivă de energie „în bandă” (livrare constantă, stabilă) este estimată pentru primele luni din 2027. „Vor intra în probe începând din iarnă și, din nou, în primul trimestru al anului viitor, centrala va trebui să funcționeze la capacitate, acoperind un deficit de energie în bandă de care România avea nevoie.” În același context, Bolojan a mulțumit echipelor Romgaz și a legat importanța termocentralei de la Iernut de economia județului Mureș, alături de combinatul Azomureș, pe componentele energie și îngrășăminte pentru agricultură. [...]
