Știri
Știri din categoria Diverse
China ar fi transmis Rusiei că nu acceptă folosirea armelor nucleare, un mesaj care, dacă este corect, ridică miza politică și de securitate pentru Europa și pentru companiile expuse la riscuri geopolitice, prin reducerea (cel puțin declarativ) a probabilității unui scenariu de escaladare extremă. Informația este relatată de Digi24, care citează declarații ale președintelui Finlandei, Alexander Stubb, pentru publicația germană Bild.
Stubb spune că, în vara acestui an, ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, l-a asigurat că Beijingul nu va permite Moscovei să recurgă la focoase atomice. Potrivit lui Stubb, mesajul ar funcționa ca un factor de descurajare.
„El a spus: «Nu vom permite niciodată acest lucru». Cred că acesta este un factor de descurajare destul de eficient.”
În lectura lui Stubb, Rusia folosește „șantajul nuclear” pentru a induce panică în Europa și pentru a muta discuția publică spre întrebări despre escaladare și un posibil atac asupra NATO. Tot el apreciază că opțiunile Moscovei de a escalada sunt, în prezent, limitate, iar o mobilizare ar putea avea „consecințe politice interne grave” pentru Kremlin.
Digi24 amintește că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit în iulie despre o poziție fermă a Chinei, susținând că Beijingul ar fi transmis Moscovei, într-o „formă categorică”, că utilizarea armelor nucleare este inadmisibilă. Pe 24 august, Zelenski a cerut din nou Chinei să-și folosească influența pentru a opri retorica nucleară a Rusiei.
Materialul mai notează că surse din anturajul Kremlinului, citate de Bloomberg, au declarat pe 26 august că Vladimir Putin nu intenționează să facă concesii și s-ar pregăti pentru o escaladare a conflictului în Ucraina, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete balistice asupra Kievului și a altor orașe. Aceleași surse afirmă că unii oficiali din jurul liderului rus ar începe să creadă că acesta ar putea recurge, în cele din urmă, la arme nucleare tactice, dacă ar considera o înfrângere „absolut inacceptabilă”.
Conform datelor SIPRI citate în articol, Rusia ar avea 1.816 încărcături nucleare tactice, față de 200 în cazul SUA. Totodată, rachetele din complexele „Iskander”, din care Rusia ar avea 150 de unități, pot transporta focoase cu puteri între 10 și 100 de kilotone.
Recomandate
SUA confirmă oficial că au desfășurat arme pe orbita Pământului , o schimbare de poziționare care ridică miza competiției militare în spațiu și complică discuțiile despre reguli și limite în utilizarea orbitelor, potrivit Digi24 . Washingtonul invocă amenințări în creștere din partea Rusiei și Chinei, dar nu oferă detalii despre tipul armelor sau momentul plasării lor. Declarația vine de la secretarul american al Forțelor Aeriene, Troy Meink , care a spus că armele „pe orbită” sunt necesare pentru protejarea forțelor SUA împotriva acțiunilor ostile ale adversarilor, relatează BBC. Meink a vorbit la Air, Space and Cyber Conference și a susținut că SUA se pregătesc pentru „amenințări în continuă evoluție”, fără să intre în detalii operaționale. De ce contează: presiune pe regulile jocului în spațiu Recunoașterea publică a unor capabilități ofensive pe orbită apare într-un context în care marile puteri testează limitele cadrului internațional existent. Un tratat din 1967 interzice amplasarea pe orbită a armelor de distrugere în masă, însă, de atunci, SUA, Rusia și China au explorat capabilități care nu intră sub incidența tratatului, inclusiv mijloace de a viza sateliții adversarilor. În practică, sateliții sunt infrastructură critică pentru comunicații militare, supraveghere și navigație, iar orice escaladare în acest domeniu poate afecta nu doar securitatea, ci și funcționarea sistemelor care depind de spațiu. Legătura cu „Golden Dome” și rolul Forțelor Spațiale Administrația Trump a susținut că sistemele amplasate în spațiu, împreună cu rachetele interceptoare, sunt o componentă esențială a sistemului de apărare „Golden Dome”, conceput pentru protejarea SUA împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Totodată, anul trecut, Donald Trump a emis un ordin executiv care sublinia rolul Forțelor Spațiale americane nu doar în apărarea infrastructurii, ci și ca forță capabilă de acțiuni ofensive. US Space Force a fost înființată în 2019 pentru a proteja infrastructura americană din spațiu, inclusiv sutele de sateliți folosiți pentru comunicații și supraveghere. Un purtător de cuvânt al US Space Force a descris „controlul spațiului” ca folosirea mijloacelor „cinetice și non-cinetice” pentru a afecta capabilitățile adversarului prin „perturbare, degradare și chiar distrugere, dacă este necesar”, în scopuri ofensive și defensive, la ordinul comandamentelor. Amenințările invocate: Rusia și China, cu accent pe sateliți În material este menționat că, la începutul lunii februarie, s-a aflat că doi sateliți ruși ar fi interceptat, cel mai probabil, comunicațiile a cel puțin 12 sateliți europeni, începând de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Astfel de interceptări ar fi putut permite serviciilor ruse de informații să citească date sensibile sau, ipotetic, să preia controlul asupra sateliților. De asemenea, în 2024, SUA au anunțat că Rusia a lansat un satelit despre care Washingtonul crede că ar putea avea capacitatea de a ataca alți sateliți, iar Rusia nu a comentat public informația. În privința Chinei, US Space Force afirmă că Beijingul „dezvoltă și operează capabilități spațiale și contraspațiale” ca parte a modernizării militare, în timp ce Rusia „consideră spațiul un domeniu de război” și vede supremația spațială ca factor decisiv în conflictele viitoare. [...]
China cere oprirea desfășurării de arme pe orbită , după ce Forța Spațială a SUA a recunoscut pentru prima dată că a plasat armament în spațiu, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și stabilitate strategică: Beijingul acuză Washingtonul că se pregătește de un „război în spațiu” și cere „măsuri concrete” pentru a evita o cursă a înarmării pe orbită. Cererea Beijingului: stop militarizării spațiului Ministerul chinez de Externe spune că face presiuni asupra SUA „să-și înceteze desfășurarea capacităților militare și pregătirile de un război în spațiu”, declarație atribuită purtătorului de cuvânt Guo Jiakun , citat de AFP. În același mesaj, oficialul chinez a susținut că Beijingul pledează pentru folosirea pașnică a spațiului și se opune „militarizării spațiului”, transformării lui în „câmp de luptă” și unei curse a înarmării în acest domeniu. Totodată, a cerut Washingtonului să acționeze pentru „păstrarea stabilității strategice mondiale”. Ce a declanșat reacția: confirmarea SUA privind armament pe orbită Reacția Chinei vine la câteva ore după ce Forța Spațială a SUA (US Space Force) a recunoscut, pentru prima dată, că Statele Unite au desfășurat armament pe orbita Pământului. Conform relatării, partea americană a justificat desfășurarea unor „sisteme de control spațial armate pe orbită” prin invocarea unor activități ostile ale Chinei și Rusiei. Argumentul Washingtonului: contramăsuri la capabilități „contraspațiale” Potrivit Washingtonului, Beijingul „dezvoltă și implementează capacități spațiale și contraspațiale” ca parte a unei strategii de modernizare militară. Ca exemplu, sunt menționați sateliți manevrabili lansați de China, despre care oficiali americani afirmă că ar putea fi folosiți pentru supraveghere sau alte activități ostile. În același context, articolul notează că Rusia ar fi desfășurat o armă antisatelit pe orbită și că dezvoltă împreună cu China o armă capabilă să distrugă sateliții comerciali americani Starlink . În aceste condiții, SUA susțin că propriile capacități militare din spațiu urmăresc să apere Forța Interarme de acțiunile ostile ale adversarilor. [...]
NATO discută extinderea răspunsului la atacuri „hibride”, dar ezită să ridice miza din teama unei escaladări cu Rusia, potrivit Digi24 , care preia o analiză POLITICO bazată pe declarații ale unor diplomați și oficiali familiarizați cu subiectul. Miza practică este dacă o acumulare de sabotaje și atacuri cibernetice ar putea ajunge să declanșeze Articolul 5 (clauza de apărare colectivă) și ce ar însemna asta pentru modul în care alianța reacționează la incidente sub pragul unui război convențional. În contextul intensificării atacurilor atribuite Rusiei asupra infrastructurii critice europene și a fabricilor de armament, capitalele europene analizează opțiuni precum o comunicare mai unitară după incidente, atribuirea mai rapidă și colectivă a atacurilor și întărirea protecției infrastructurii critice. Totuși, potrivit sursei, există reticență față de măsuri „dure” imediate, pe fondul temerii că situația ar putea degenera într-un conflict deschis cu Rusia. Presiune operațională: incidente tot mai dese, dar fără consens pe „linia roșie” Un diplomat NATO citat în material descrie abordarea actuală drept una de tip „să ne păstrăm calmul”, în timp ce sprijinul pentru Ucraina continuă. În weekend, o dronă rusă a lovit un tren în apropierea graniței polono-ucrainene, la scurt timp după ce pe acolo trecuseră oficiali occidentali din domeniul securității; în Bulgaria, autoritățile au deschis anchete privind două explozii la depozite de arme. Materialul notează și că unele dintre cele mai grave incidente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, au fost dejucate până acum, dar riscul unui atac reușit, cu victime, este în creștere. Un înalt oficial european din domeniul apărării avertizează că „am avut noroc” până acum și că, fără acțiune, situația „s-ar putea înrăutăți mult”. Articolul 5, în discuție: util ca semnal, riscant fără voință politică În interiorul NATO, aliații nu ar fi elaborat încă oficial planuri de răspuns la creșterea numărului de incidente, iar opțiuni sensibile – precum operațiuni cibernetice ofensive – sunt, de regulă, lăsate la nivelul serviciilor naționale. Neoficial, unii aliați discută dacă o acumulare de atacuri „subconvenționale” (care nu sunt atac militar clasic) ar putea depăși pragul Articolului 5. Ideea ar avea rolul de a transmite un avertisment Rusiei și de a arăta unitate, însă diplomații citați recunosc că nu există consens. Un oficial european din apărare spune că discuția e „utilă”, dar numai dacă este însoțită de o voință politică reală pentru un răspuns militar, altfel clauza de apărare colectivă riscă să fie „golită de conținut”. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat pentru POLITICO că alianța are „toate opțiunile de răspuns”, unele publice, altele nu, și a avertizat că sprijinul pentru Ucraina va continua. „Avem toate opțiunile de răspuns (...), unele dintre ele vor fi publice, altele nu.” Factorul SUA și blocajele UE complică un răspuns rapid Materialul indică drept element de sensibilitate suplimentar ezitările repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, privind NATO și apărarea colectivă. Un diplomat din Europa de Est afirmă că a existat o reflecție despre invocarea Articolului 5, dar că există temerea unei escaladări care „s-ar putea întoarce împotriva” aliaților, dacă ar sugera că Washingtonul nu ar interveni. În paralel, UE discută măsuri suplimentare, inclusiv o strategie de securitate a blocului așteptată „în următoarele săptămâni”, iar în Parlamentul European urmează o rezoluție fără caracter obligatoriu care descrie Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă” pentru Uniune și statele membre. Totuși, ca semn al lipsei de unitate, capitalele UE nu au reușit să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei care vizau aproximativ 3.000 de persoane și companii, potrivit materialului. În acest tablou, dezbaterea despre Articolul 5 devine mai puțin o chestiune teoretică și mai mult una de credibilitate și capacitate de reacție: dacă un sabotaj major legat de Rusia nu ar fi urmat de un răspuns clar, ar putea afecta percepția asupra alianței, avertizează o expertă citată. Rutte respinge însă ideea că NATO ar fi percepută ca „slabă” într-un asemenea scenariu, fără să detalieze dacă se lucrează la opțiuni noi. [...]
Atacul Ucrainei asupra unei rafinării din Rusia reaprinde riscul de penurii de combustibil , în pofida mesajelor recente privind evitarea lovirii infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . În noaptea de luni spre marți, o instalație industrială din regiunea Samara (sud-estul Rusiei) a fost vizată de un atac cu drone, iar oficiali ruși au raportat și avarii la clădiri rezidențiale. Guvernatorul regional Viaceslav Fedorișcev a anunțat că aproximativ 40 de drone au fost doborâte, fără victime raportate, fiind citat de agenția Tass, potrivit Agerpres. Presa ucraineană a relatat că ținta industrială ar fi fost o rafinărie de petrol, iar imagini apărute pe rețelele sociale arată un incendiu de amploare în regiunea Samara. De ce contează: combustibilii rămân o vulnerabilitate economică Episodul vine după ce președintele SUA, Donald Trump , a declarat luni că Rusia și Ucraina ar fi convenit să nu mai lovească infrastructura energetică a părții adverse. Tot Trump spusese duminică că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe motiv că acestea provoacă „o penurie de motorină” la nivel global. În același timp, Zelenski a scris pe X că oprirea atacurilor asupra infrastructurii critice ar putea fi „primul pas de dezescaladare” către pace. Pentru moment, nu a existat o reacție din partea Moscovei, notează Digi24. Alte ținte și contextul escaladării În cursul aceleiași nopți, Ucraina ar fi atacat cu rachete și depozite aparținând retailerului online Ozon în orașul rus Taganrog. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că nu au fost raportate victime, dar au fost avariate: depozite ale unor companii agricole; clădiri rezidențiale; o unitate de învățământ. Digi24 amintește că, în ultimele luni, Ucraina a intensificat loviturile asupra industriei petroliere ruse, ceea ce ar fi contribuit la penurii de combustibil în Rusia. În replică, Moscova a efectuat lovituri punctuale asupra unor instalații energetice din Ucraina, inclusiv asupra unor benzinării. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că drone rusești au lovit capitala Ucrainei în noaptea de luni spre marți: o benzinărie a fost lovită, iar o persoană a fost rănită într-un alt cartier. [...]
Rusia oprește timp de 10 zile gazele către Armenia , o întrerupere care testează capacitatea Erevanului de a-și acoperi consumul din rezerve și din importuri alternative, într-un moment în care relațiile politice cu Moscova sunt deja tensionate, potrivit Digi24 . Gazprom Armenia a anunțat că furnizarea de gaze naturale din Rusia va fi oprită temporar pentru „lucrări de întreținere programate” și reparații pe teritoriul Rusiei. Intervențiile vizează conducta de gaze Caucazul de Nord–Transcaucazia, iar livrările vor fi suspendate în perioada 15–25 septembrie, potrivit Meduza. Compania susține că, pe durata opririi, consumul intern va fi acoperit din rezervele existente și din volume suplimentare de gaze naturale importate din Iran, astfel încât alimentarea consumatorilor din Armenia să fie menținută „fără restricții”. O situație similară a avut loc și cu un an înainte, tot în a doua jumătate a lunii septembrie, când livrările de gaze rusești către Armenia au fost suspendate pentru lucrări de reparații programate. Context: tensiuni politice și discuții despre alternative În paralel, deteriorarea relațiilor dintre Moscova și Erevan a accelerat în apropierea alegerilor parlamentare din Armenia, de la începutul lunii iunie. Rusia îl acuză pe premierul Nikol Pașinian că se apropie de Occident și, ca răspuns, a început să restricționeze importurile de bunuri armenești, pe fondul deschiderilor Erevanului către Europa. Totodată, Rusia, Belarus, Kazahstanul și Kârgâzstanul cer Armeniei să organizeze un referendum privind rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) sau continuarea parcursului de aderare la Uniunea Europeană. Pe 11 septembrie, Pașinian a declarat că Armenia caută alternative la gazul rusesc și a criticat nivelul prețurilor interne. În același context, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus anterior că Rusia ar putea oferi Armeniei un preț preferențial „pe bază de piață” dacă Erevanul decide să părăsească UEEA. [...]
Parlamentul European cere Comisiei Europene să publice rezultatele anchetei despre TikTok și alegerile anulate din România , pentru ca aplicarea regulilor UE să nu rămână „o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles”, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: presiunea politică de la Strasbourg vizează transparența investigațiilor și modul în care este pus în practică DSA ( Actul pentru Servicii Digitale ), cadrul UE care obligă platformele mari să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele pentru procesele democratice. Declarațiile au fost făcute la Strasbourg de Nathalie Loiseau, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru „Scutul european pentru democrație” (EUDS), după votul din plen asupra raportului comisiei, document care include recomandări despre cum își poate proteja UE mai bine instituțiile democratice. Presiune pentru transparență în anchetele pe platforme Loiseau a cerut ca Executivul european să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, făcând referire la ancheta Comisiei Europene asupra TikTok, în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024. „Dacă Comisia are, şi are, un dialog cu platformele, trebuie să facă publice rezultatele investigaţiilor şi întrebărilor adresate acestora. Nu poate fi o discuţie între companii private şi tehnocraţi, birocraţi de la Bruxelles.” Eurodeputata a susținut că, dacă instituțiile europene cunosc schimbări de algoritm sau comportamente neadecvate care nu au fost diminuate de platforme, acestea ar trebui comunicate publicului și Parlamentului European. Ce spune raportul votat: România, menționată explicit Raportul adoptat marți de Parlamentul European menționează România la punctul 26 și invită Comisia Europeană să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a DSA, în contextul ingerințelor străine în alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentul indică riscuri legate de: exploatarea sistemelor de recomandare; utilizarea rețelelor de boți; obligația TikTok de a atenua „riscurile sistemice” la adresa proceselor democratice și de a asigura măsuri de descurajare în perioade electorale. Fără termen asumat, dar mesaj politic: DSA trebuie aplicat „deplin” Întrebați dacă se așteaptă la un răspuns prompt al Comisiei, Loiseau și raportorul Tomas Tobe au evitat să avanseze un termen, dar au vorbit despre frustrare și despre nevoia unei poziții ferme. Tobe a calificat cazul alegerilor din România drept „extrem de grav” și „un atac clar asupra alegerilor”, adăugând că Parlamentul European transmite mesajul că se așteaptă ca Executivul UE să apere și să asigure respectarea regulilor europene, inclusiv DSA. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a legat direct încrederea în spațiul digital de aplicarea regulilor și de reacția instituțiilor atunci când există ingerințe, subliniind că monitorizarea nu vizează doar România, ci și alte state, pe diverse platforme. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar pentru finalizarea anchetei Comisiei Europene privind TikTok. În schimb, votul din Parlamentul European și solicitarea de publicare a rezultatelor cresc presiunea politică pentru o comunicare mai transparentă și pentru aplicarea vizibilă a obligațiilor impuse platformelor de DSA în perioade electorale. [...]
