Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia ridică miza diplomatică față de Londra, sugerând „consecințe” dacă arme britanice sunt folosite împotriva teritoriului rus, pe fondul informațiilor despre utilizarea de către Ucraina a unor drone de fabricație britanică, potrivit Digi24.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova ar putea considera Marea Britanie „participantă la războiul din Ucraina”, dacă va aprecia că interesele sau proprietățile sale sunt lezate, în contextul relatărilor privind folosirea de către Ucraina a armelor britanice. Într-o intervenție adresată jurnalistului Pavel Zarubin de la Vesti, Lavrov a spus că Rusia ar avea dreptul să riposteze.
„Rusia va considera Britania drept participant la războiul din Ucraina, cu toate consecințele care decurg din aceasta.”
În aceeași discuție, Lavrov a insistat să se folosească denumirea „Britania” în loc de „Marea Britanie”, corectându-l de două ori pe jurnalist. Digi24 amintește că, în ianuarie, șeful diplomației ruse a susținut public că Regatul Unit ar trebui numit „Britania”, argumentând că este „singurul exemplu de țară care se autointitulează «mare»”.
Potrivit materialului, reacția Moscovei vine după apariția unor informații conform cărora drone de fabricație britanică ar fi fost utilizate în atacuri ucrainene asupra Rusiei. Digi24 notează că RBC-Ukraine relatează acest context, iar declarațiile lui Lavrov sunt prezentate ca reacție la aceste informații.
Lavrov a mers mai departe și a spus că Rusia ar putea interpreta drept „participare la război” o implicare directă a forțelor britanice de rachete în atacuri asupra teritoriului rus.
„Avem, de asemenea, dreptul să considerăm această implicare directă, anunțată cu mândrie, a forțelor britanice de rachete în atacurile asupra Federației Ruse ca fiind o participare la război, cu toate consecințele care decurg din aceasta.”
În paralel, Ambasada Rusiei la Londra a amenințat Marea Britanie cu „consecințe”, după informațiile privind utilizarea dronelor britanice, mai arată articolul.
De cealaltă parte, Ministerul Apărării din Marea Britanie a transmis că Londra nu intenționează să-și reducă sprijinul militar pentru Ucraina și că va continua să furnizeze arme și echipamente „necesare pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”.
În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, mesajul Moscovei funcționează, deocamdată, ca avertisment politic: orice confirmare sau percepție a unei implicări britanice mai directe în lovituri asupra teritoriului rus ar putea alimenta o nouă rundă de tensiuni și reacții între Rusia și Regatul Unit.
Recomandate
Ucraina încearcă să lovească o verigă financiară a economiei de război ruse , vizând infrastructura Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, controlat de miliardara Tatiana Kim , potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbol, este una economică: perturbarea unei platforme cu rol logistic pentru armată și presiune indirectă asupra VTB Bank, bancă de stat expusă prin credite masive către companie. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat 600 de drone pentru a ataca sediul Wildberries din Moscova. Analiza citată de Digi24, publicată de 7sur7.be , susține că ținta nu este doar „imperiul” Tatianei Kim, ci o componentă importantă a mecanismului economic care susține efortul de război al Kremlinului. De ce contează economic Wildberries Wildberries este descrisă ca un „Amazon” al Rusiei: compania ar avea 20 de milioane de comenzi pe zi și a raportat o cifră de afaceri de 24 de miliarde de euro în 2023. Averea Tatianei Kim este estimată de Forbes la 7,4 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei), ceea ce o face, potrivit materialului, cea mai bogată femeie din Rusia. Din perspectiva Kievului, lovirea infrastructurii companiei poate produce efecte în lanț: de la întârzieri și blocaje în livrări pentru populație, până la perturbarea fluxurilor logistice care ar alimenta frontul. Rol logistic și legături cu efortul militar Materialul susține că, din 2022, Wildberries a devenit o „verigă logistică” pentru efortul de război rus, inclusiv prin folosirea centrelor de distribuție ca puncte de recrutare pentru trimiterea angajaților pe front. Totodată, platforma ar comercializa, prin portaluri dedicate, produse cu utilizare militară, între care: veste antiglonț și căști de protecție; drone și piese de schimb; aparate de vedere nocturnă; generatoare și cabluri de fibră optică. Potrivit Ucrainei, centrele logistice vizate ar fi implicate și în distribuția unor componente supuse sancțiunilor, folosite la fabricarea dronelor și a echipamentelor de navigație. Presiune pe VTB Bank și risc de intervenție a statului Un alt punct central al analizei este expunerea financiară. Investigații ale jurnaliștilor financiari, citate în articol, indică faptul că Wildberries și-ar fi finanțat expansiunea prin îndatorare semnificativă: la finalul lui 2025, datoria totală ar fi fost estimată la aproximativ 13 miliarde de euro, din care peste 5 miliarde de euro ar proveni din credite de la VTB Bank (a doua cea mai mare bancă de stat din Rusia). Logica invocată este că, dacă atacurile și incendiile afectează capacitatea companiei de a-și menține operațiunile și de a refinanța sau rambursa împrumuturile, presiunea s-ar putea transfera către VTB Bank și, implicit, către stat. În acest context, Kremlinul ar fi sugerat că ar putea fi nevoit să intervină cu ajutoare de urgență, facilități fiscale sau subvenții pentru a evita un val de falimente în rândul micilor antreprenori care vând prin Wildberries — măsuri care, în interpretarea analizei, ar consuma resurse bugetare ce altfel ar putea susține finanțarea războiului. [...]
Rusia sancționează public plângerile despre penuria de combustibil , iar măsurile – arestări și amenzi – vin pe fondul unei crize de aprovizionare alimentate de opriri în rafinării, potrivit Digi24 . La Volgograd, pe 16 iulie, cinci locuitori au înregistrat un mesaj video către șeful Comitetului de Anchete al Rusiei, Alexandr Bastrîkin , în care au descris situația benzinei din oraș. Conform portalului V1.ru, aceștia au reclamat inclusiv că reprezentanți ai administrației ar alimenta folosind carduri de combustibil, în timp ce pentru restul populației ar exista restricții. Poliția a încadrat videoclipul drept „manifestare publică neautorizată” și i-a reținut pe participanți. Unul dintre cei implicați, avocatul Alexei Sevastyanov, a primit cinci zile de arest, sub pretextul opunerii de rezistență față de poliție. O altă participantă a fost amendată cu 10.000 de ruble, în baza articolului privind participarea la o acțiune de masă. Un caz similar este menționat la Perm: un localnic, Lev Samolovskikh, a fost amendat tot cu 10.000 de ruble după ce a încercat să organizeze un miting pentru a-și exprima public opinia despre lipsa combustibilului. El notificase administrația și scrisese despre intenție pe un canal de Telegram cu 44 de abonați, însă a fost sancționat printr-un proces-verbal administrativ pentru „agitație ilegală”. Contextul economic: rafinării scoase din funcțiune și restricții reintroduse Criza combustibilului din Rusia a început la începutul verii, după atacuri ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol. Conform unei analize S&P Global, cel puțin 26 de întreprinderi au fost scoase din funcțiune, iar șapte nu își reluaseră producția până la finalul lunii iulie; în august, alte patru rafinării și-au încetat activitatea. În acest context, capacitatea de rafinare a coborât, potrivit estimărilor EA Analytics, la cel mai scăzut nivel din mai 2002, respectiv 3,6 milioane de barili pe zi. La începutul lui august, nivelul a urcat la puțin peste 4 milioane de barili pe zi, dar rămâne cu 30% sub norma sezonieră, potrivit analiștilor Rystad. Ce urmează: risc de prelungire a crizei în toamnă Deși până la finalul lui iulie deficitul de benzină părea să se fi ameliorat, în august a apărut un al doilea val al crizei. Reuters notează că în cel puțin 10 regiuni au fost reintroduse restricții la stațiile de alimentare, iar combustibilul a început să se epuizeze inclusiv în regiunea Moscovei, ceea ce a determinat autoritățile să prioritizeze aprovizionarea capitalei. Potrivit surselor ziarului „Kommersant”, până la începutul lunii septembrie criza ar putea intra într-o nouă etapă, deoarece rafinăria din Novopolotsk (Belarus) – una dintre cele două surse de combustibil pentru piața rusă – ar urma să intre în reparații programate. În plus, și mai multe rafinării mari din Rusia ar urma să intre în revizii planificate, ceea ce poate menține presiunea pe aprovizionare și pe regimul de restricții. [...]
Rusia își acoperă tot mai mult costurile războiului din donații și taxe , după ce în 2026 au intrat în bugetul federal peste 383 de miliarde de ruble din contribuții „voluntare”, potrivit Digi24 , care citează cotidianul de afaceri Vedomosti, la rândul său citat de agenția DPA. Miza economică este că statul rus caută surse suplimentare de finanțare într-un context de deficit bugetar și cheltuieli militare în creștere. Suma colectată în 2026 depășește 383 de miliarde de ruble, echivalentul a 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,3 miliarde lei). Potrivit informațiilor citate, banii au fost virați până la mijlocul lunii august și sunt „mai mult decât dublu” față de totalul strâns în întregul an 2025. O parte importantă a contribuțiilor ar fi venit după un apel adresat liderilor de afaceri în luna martie. Aleksandr Șohin , șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, a declarat pentru Vedomosti că astfel de contribuții ar putea proveni nu doar de la mari corporații, ci și de la persoane fizice și fundații corporative sau familiale, iar marii donatori ar fi decis singuri cât să contribuie în funcție de situația lor financiară. Presiune pe buget și opțiuni de majorare a veniturilor Publicația notează că nu este clar cum vor fi cheltuiți banii, însă contextul este un buget federal cu „deficit mare”, pe fondul creșterii cheltuielilor pentru invazia la scară largă a Ucrainei, aflată în al cincilea an. În paralel, guvernul ar putea introduce „în lunile următoare” o taxă pe veniturile excepționale în sectorul financiar, pentru a strânge venituri suplimentare, potrivit relatării Vedomosti. În același timp, Vladimir Putin a majorat deja impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată, pe măsură ce Kremlinul caută fonduri suplimentare pentru finanțarea războiului. Ce spune Kremlinul despre apelul către mediul de afaceri Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat informațiile apărute în martie potrivit cărora Putin ar fi cerut personal bani în timpul unei reuniuni a principalei asociații de afaceri din Rusia. Potrivit lui Peskov, inițiativa ar fi venit din partea unui om de afaceri, iar Putin ar fi salutat-o. [...]
Autoritățile din Arad iau în calcul folosirea apei epurate pentru a stinge un incendiu subteran care persistă în Parcul Natural Lunca Mureșului , după ce ploile din ultimele 48 de ore nu au reușit să oprească arderea, potrivit Mediafax . Incendiul se manifestă în albia brațului Mureșul Mort și a afectat aproximativ 30 de hectare de fond forestier. Romsilva arată că faptul că focul continuă după precipitații indică o ardere activă în subteran, ceea ce complică intervenția și prelungește perioada de risc pentru zona protejată. Soluția analizată: dirijarea apei epurate către Mureșul Mort În cadrul unui grup de lucru coordonat la nivelul Prefecturii Arad, una dintre variantele discutate este dirijarea apei epurate de la Stația de Epurare Arad către brațul Mureșul Mort, ca măsură de combatere a arderii din subteran. Din grupul de lucru fac parte reprezentanți ai Administrației Parcului Natural Lunca Mureșului, ISU Arad, Apele Române, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Garda Națională de Mediu și alte instituții implicate în gestionarea situației. Ce se întâmplă în teren: identificarea focarelor și evaluarea riscurilor În paralel, ISU Arad încearcă să determine cât mai exact sursa incendiului și zonele în care arderea continuă. La fața locului este așteptat și un laborator mobil specializat al ISU, care ar urma să facă investigații suplimentare și să contribuie la evaluarea riscurilor. Context: un focar vechi, agravat în 2026 Incendiul subteran nu este un fenomen nou în zonă. Primul focar a fost identificat în 2025, când se manifesta pe circa 200 de metri pătrați și a fost atunci localizat și limitat. Situația s-a agravat din iunie 2026, pe fondul secetei prelungite și al vântului, iar zona afectată a ajuns la aproximativ 30 de hectare, în interiorul ariei naturale protejate. În prezent, angajații Parcului Natural Lunca Mureșului rămân în teren pentru monitorizare și intervenție, în timp ce autoritățile evaluează opțiunile disponibile pentru stingerea unui incendiu care continuă să ardă sub suprafață. [...]
LandSpace a recuperat prima treaptă a rachetei Zhuque-3, un pas care poate reduce costurile lansărilor comerciale și poate accelera competiția pe piața globală a rachetelor reutilizabile, potrivit Digi24 . Reușita apropie China de SUA într-o zonă dominată până acum de SpaceX și Blue Origin, singurele care aterizaseră în siguranță un propulsor de clasă orbitală, conform Reuters și Xinhua. Recuperarea și reutilizarea propulsoarelor sunt considerate esențiale pentru scăderea costurilor de lansare și pentru creșterea frecvenței misiunilor, ceea ce poate face transportul sateliților pe orbită mai accesibil din punct de vedere comercial. În acest context, succesul LandSpace este relevant nu doar tehnologic, ci și ca semnal de maturizare a sectorului spațial comercial chinez. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional Aterizarea a fost reușită la a doua încercare pentru prima treaptă a Zhuque-3. Racheta Zhuque-3 Y2 a fost lansată la ora 7:35, ora Beijingului (2:35, ora României), din Zona Pilot pentru Inovare Spațială Comercială Dongfeng , în nord-vestul Chinei. Prima treaptă, cu nouă motoare, a revenit într-o zonă de aterizare din provincia Gansu, la aproximativ 390 km sud-est de locul lansării, potrivit presei de stat. Pentru China, lansarea de miercuri a fost a patra încercare de recuperare a unui propulsor de clasă orbitală. Diferența, de această dată, este că vorbim despre o recuperare prin aterizare verticală direct pe sol, folosind picioare extensibile — un model de operare asociat cu reducerea costurilor per lansare și cu creșterea ritmului de zbor. Miza economică: listare și finanțare pentru lansări reutilizabile Reușita ar putea susține încrederea investitorilor, în condițiile în care LandSpace urmărește listarea pe piața STAR a Bursei din Shanghai, dedicată companiilor de tehnologie. Compania intenționează să atragă 7,5 miliarde de yuani, echivalentul a 1,11 miliarde de dolari (aprox. 5,0 miliarde lei), pentru dezvoltarea și extinderea serviciilor de lansare cu rachete reutilizabile. Cum e construită Zhuque-3 și ce promite compania LandSpace susține că Zhuque-3 este construită din oțel inoxidabil, material care ar oferi rezistență termică mai mare și ar putea permite costuri de producție mai mici decât structura din aliaj aluminiu-litiu folosită la Falcon 9. Racheta folosește metan și oxigen lichid, o combinație descrisă ca având o ardere mai curată decât oxigen lichid și kerosenul utilizate de Falcon 9. În privința performanței, Zhuque-3 poate transporta 14,2 tone pe orbita terestră joasă, în timp ce Falcon 9 are o capacitate de 22,8 tone, potrivit companiei. LandSpace își propune ca prima treaptă să poată fi reutilizată de până la 20 de ori. Ce urmează LandSpace intenționează să folosească din nou, în următoarele șase luni, boosterul recuperat. Compania spune că reutilizarea acestuia ar urma să stea la baza unor lansări comerciale mai frecvente și mai ieftine — un obiectiv care, dacă va fi atins, poate schimba raportul de costuri și ritmul de execuție în industria lansărilor din China. [...]
Pentagonul analizează o posibilă reducere a prezenței militare în Orientul Mijlociu , pe fondul costurilor și al vulnerabilităților scoase la iveală de războiul cu Iranul, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Washington Post. Miza este una operațională și bugetară: SUA ar putea evita reconstruirea bazelor „ca înainte”, după luni de atacuri care au avariat infrastructura și au consumat muniție de apărare aeriană. Un element central al evaluării este oportunitatea retragerii unor trupe din Golful Persic, unde se află cele mai mari baze americane din regiune și unde instalațiile au fost „grav afectate” de atacuri iraniene, potrivit persoanelor familiarizate cu analiza citate de The Washington Post. În acest context, Departamentul Apărării ar fi semnalat deja că ar putea să nu reconstruiască bazele la același nivel ca înainte de conflict. Evaluarea este derulată de biroul de politici al Pentagonului, însă, potrivit unui înalt oficial citat sub condiția anonimatului, și Statul Major Interarme, respectiv Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) analizează opțiunile. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu ar fi dispus încă o revizuire oficială a poziției SUA în regiune, descriind demersul drept „planificare prudentă”, care ar putea influența deciziile privind reconstrucția bazelor avariate. Ce înseamnă, practic, „reducerea” și de ce contează CENTCOM are în mod normal aproximativ 40.000 de soldați în aproape 20 de baze, dispuse pe un arc de circa 1.500 de mile (aprox. 2.400 km), de la Iordania până în Oman. De la începutul anului, SUA au trimis în regiune mai multe nave de război, avioane de vânătoare, mijloace de apărare aeriană și alte echipamente, iar în timpul conflictului ar fi efectuat peste 13.000 de lovituri aeriene împotriva Iranului. În paralel, războiul a expus vulnerabilitatea bazelor din Golf la rachete și drone, iar unele relocări de personal dinspre instalațiile considerate prea expuse ar putea continua și după încheierea conflictului, potrivit unei persoane familiarizate cu ajustările de poziționare. În discuții ar fi fost implicat și amiralul Bradley Cooper, șeful CENTCOM, care ar susține deliberările privind o mutare a trupelor „spre vest”, din Golful Persic. Costuri, stocuri de interceptori și presiune pe reconstrucție The Washington Post a relatat anterior (conform materialului preluat de Digi24) că șase militari americani au fost uciși într-un atac din martie asupra Portului Shuaiba , o bază militară din Kuweit, și că peste 200 de instalații americane au fost avariate sau distruse în timpul conflictului. Totodată, în timp ce își apăra personalul, armata americană ar fi folosit peste 1.000 de rachete de interceptare, ceea ce a redus stocurile Pentagonului de rachete Patriot și THAAD (sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă). În acest cadru, mutarea unor trupe și echipamente către Iordania, Israel sau coasta Mării Roșii a Arabiei Saudite este prezentată ca o opțiune care ar putea reduce o parte din presiune, deși nu ar fi o soluție completă. Pentagonul a estimat public că războiul va costa aproximativ 37,5 miliarde de dolari (aprox. 169 miliarde lei) până la finalul lunii septembrie, sumă care nu include fondurile necesare pentru reconstrucția bazelor din regiune. Efecte pentru aliații din Golf și următorii pași Statele din Golf se bazează de decenii pe forțele americane pentru apărare, iar o reducere a prezenței ar putea lăsa unele țări cu un deficit de capacitate în fața atacurilor iraniene; compensarea prin investiții interne sau parteneriate alternative ar putea dura de la câteva luni la câțiva ani, potrivit sursei. În interiorul administrației americane, subiectul ar urma să alimenteze o dezbatere între tabăra favorabilă intervențiilor militare și cea care susține reducerea angajamentelor externe pentru a prioritiza apărarea teritoriului SUA sau descurajarea unor adversari precum China. Deocamdată, din informațiile prezentate, analiza nu s-a transformat într-o decizie formală, iar direcția finală depinde de opțiunile privind reconstrucția și repoziționarea post-conflict. [...]
