Știri
Știri din categoria Diverse
Miliardarii ruși au virat peste 5,6 miliarde de dolari (aprox. 25,2 miliarde lei) către bugetul de stat, într-un mecanism de „încasări voluntare” care reduce marginal deficitul estimat al Rusiei și arată presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice pe fondul războiului, potrivit Digi24, care citează documente bugetare analizate de Reuters.
Plățile, înregistrate ca „încasări voluntare”, au crescut semnificativ după o întâlnire cu ușile închise între Vladimir Putin și reprezentanți ai elitei de afaceri, desfășurată în martie. Lista completă a participanților nu a fost făcută publică, iar Reuters notează că mulți dintre oamenii de afaceri de top prezenți se află sub sancțiuni occidentale.
Contribuțiile au ajuns în 2026 la 471 de miliarde de ruble (peste 5,6 miliarde de dolari), adică peste 1% din cheltuielile guvernamentale ale Rusiei pentru acest an, conform datelor citate de Reuters.
Rusia estimează pentru 2026 un deficit bugetar de 7,3 trilioane de ruble (aproximativ 87 de miliarde de dolari, circa 391,5 miliarde lei), echivalentul a 3,2% din PIB, dublu față de ținta inițială de 1,6% din PIB. Fără aceste contribuții, deficitul ar fi putut urca la 3,4% din PIB, potrivit calculelor prezentate în analiza Reuters.
În septembrie, Putin a confirmat public că după întâlnirea din martie au fost făcute contribuții de „sute de miliarde de ruble”, insistând că nu este vorba despre taxe impuse de stat, ci despre plăți inițiate de mediul de afaceri.
„Nu. Protestez. Nu există taxe. Există contribuții voluntare. Sunt lucruri complet diferite.”
Putin a mai spus că banii au fost transferați direct către Ministerul rus de Finanțe și că ar urma să fie utilizați în principal pentru domenii precum educația și sănătatea, în timp ce documentele bugetare indică amploarea acestor sume într-un moment de deficit ridicat.
Contextul este unul de presiune tot mai mare asupra finanțelor publice, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, al sancțiunilor occidentale și al efectelor economice ale războiului din Ucraina. Documentele analizate de Reuters arată că cheltuielile militare și de securitate ar urma să reprezinte aproximativ 38% din bugetul Rusiei în 2026.
Pe lângă „contribuțiile voluntare”, guvernul rus mizează și pe alte surse de venit, inclusiv vânzarea unor active private confiscate: statul estimează încasări de aproximativ 385 de miliarde de ruble în 2026 din astfel de tranzacții, potrivit Reuters. În paralel, Moscova a majorat taxele și împrumuturile și pregătește noi majorări fiscale pentru anii următori, conform aceleiași surse.
Recomandate
NATO încearcă să reducă riscul de escaladare cu Rusia înaintea exercițiului nuclear anual „Steadfast Noon”, programat în Italia între 13 și 23 octombrie, la care vor participa 17 state aliate, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul central transmis de oficialii Alianței este că exercițiul este planificat, repetitiv și nu implică arme nucleare reale, în contextul unui schimb tensionat de scrisori cu Moscova. Exercițiul are loc după ce aliații au desfășurat în august activități militare în apropierea exclavei ruse Kaliningrad , episod urmat de o reacție dură a Rusiei. Conform informațiilor citate, Moscova a trimis o scrisoare către NATO în care a amenințat că va lovi teritoriul aliaților și a menționat utilizarea arsenalului nuclear, gest condamnat public săptămâna trecută de secretarul general al NATO, Mark Rutte . Ce urmărește NATO, operațional Nassima Barrows, directoarea pentru politica nucleară a NATO, a spus că exercițiul se desfășoară anual și că este un semnal către țări precum Rusia că nu există motive de îngrijorare, tocmai pentru a evita „o evaluare greșită a situației”. „Facem acest lucru în fiecare an şi acesta este, de asemenea, un mesaj clar adresat unor ţări precum Rusia, că nu există motive de îngrijorare.” Tot ea a explicat că scopul este pregătirea forțelor aliate pentru a menține „siguranța și securitatea” capacității nucleare a NATO. Cum arată exercițiul și ce include Colonelul american David Bull, șeful operațiunilor nucleare ale NATO, a declarat că participarea este „similară” cu cea din anii precedenți și că exercițiul acoperă o plajă largă de scenarii, de la alertă simulată la zboruri reale, însă fără încărcături nucleare. În plus, potrivit unui înalt oficial militar al NATO, vor fi implicate: aeronave cu dublă capacitate (platforme care pot îndeplini atât misiuni convenționale, cât și misiuni asociate descurajării nucleare); trupe terestre, pentru activități de sprijin și antrenament, inclusiv încărcare, alimentare cu combustibil și întreținere. Contextul de securitate: „atacuri hibride” și tensiuni în creștere Pe fundal, țări europene acuză Rusia de sabotaje și de intensificarea așa-numitelor atacuri hibride pe continent (acțiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, dezinformare sau presiuni indirecte). Un oficial de rang înalt al NATO a spus că intenția Alianței este „să mențină cu adevărat calmul”, în timp ce partea rusă ar continua să amplifice tensiunile. Ambasada Rusiei în Belgia nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit POLITICO, publicație citată în material. [...]
Atacul ucrainean cu drone a blocat operațional traficul aerian din Moscova , cu efecte imediate în lanț: închiderea aeroporturilor, sute de întârzieri și anulări și, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal , inclusiv imposibilitatea delegației conduse de Vladimir Putin de a ateriza, relatează Digi24 . Potrivit informațiilor disponibile „până acum”, toate aeroporturile din Moscova ar fi fost închise în urma atacului cu drone și baloane aeriene. În mediul online circulă imagini cu aglomerație în terminale, iar canale rusești de Telegram ar fi relatat că sistemele de apărare antiaeriană sunt active în regiunea Moscovei. Un element cu încărcătură politică, dar cu consecințe directe asupra funcționării transportului aerian, este că Vladimir Putin „ar fi blocat în aer”, conform șefului departamentului de politică externă al The Wall Street Journal, citat în material. Digi24 precizează că președintele Rusiei se întorcea din Turkmenistan, unde participase la un summit regional. Impactul imediat: întârzieri și anulări pe toate cele patru aeroporturi Închiderea aeroporturilor a dus la perturbări masive ale zborurilor. Conform datelor prezentate: peste 350 de zboruri au înregistrat întârzieri; peste 100 de zboruri au fost anulate; afectate sunt cele patru aeroporturi ale Moscovei: Șeremetievo, Vnukovo, Domodedovo și Jukovski. Ce nu se știe încă Materialul subliniază că, la momentul publicării, nu există informații confirmate despre amploarea exactă a atacului: nu se știe câte drone au fost implicate; nu sunt cunoscute eventualele pagube produse în apropierea și în capitala rusă. [...]
România a încasat peste 301 milioane de euro din PNRR , bani care intră direct în ecuația de finanțare a deficitului și a lichidităților statului, potrivit Digi24 . Suma provine din Cererea de plată numărul 3, iar ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că fondurile fuseseră suspendate de Comisia Europeană și au fost deblocate după dialog și îndeplinirea angajamentelor asumate. Cea mai mare parte a banilor, 298,6 milioane de euro, reprezintă granturi nerambursabile. Nazare a indicat că încasarea contribuie la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR, conform informațiilor prezentate de ministru. De ce contează pentru buget: presiune pe rectificare și pe construcția bugetului 2027 Nazare avertizează că discuția despre PNRR intră într-o etapă în care accentul ar trebui să se mute de la „câți bani intră” la „ce rezultate produc” proiectele și reformele finanțate. El cere o evaluare „investiție cu investiție”, inclusiv din perspectiva impactului economic și social, și susține că nu este suficient ca reformele să fie îndeplinite formal pentru a debloca tranșe. În același timp, clarificarea situației PNRR este legată direct de pregătirea bugetului: bugetul curent a fost construit pe ipoteza că România va încasa integral fondurile programate pentru 2026 și va face cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme. Ce urmează: centralizare de date pentru rectificare și priorități pe 2027 Ministrul interimar al Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze și să centralizeze informațiile despre: ce sume vor fi efectiv încasate; ce cheltuieli au fost deja efectuate; ce obligații au rămas de achitat; ce investiții necesită continuarea finanțării și din ce surse. Aceste date ar urma să stea la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an și a stabilirii necesarului de finanțare și a priorităților din bugetul pe 2027. Nazare mai spune că succesul PNRR ar trebui măsurat în reforme structurale aplicate și investiții care cresc potențialul economic, nu doar în sumele încasate. [...]
Donald Trump l-a readus pe Elon Musk în cercul său de influență, printr-o decorare care poate consolida accesul acestuia la contracte și roluri guvernamentale , potrivit Știrile Pro TV . Președintele SUA i-a acordat lui Musk „ Medalia Națională a Științei ”, într-o ceremonie la Washington, descrisă ca un semnal al revenirii „gigantului tech” pe orbita prezidențială. În cadrul evenimentului intitulat „Știința: O Nouă Eră de Aur”, Trump l-a elogiat pe Musk și l-a numit „comoară națională”. „Elon Musk este Thomas Edison (inventatorul becului electric) al nostru, al timpurilor moderne.” „Elon, țin să te felicit. Tu ești prietenul meu și cineva cu adevărat excepțional.” De ce contează: relația cu administrația și mizele operaționale Materialul notează că Musk a fost „omniprezent la Casa Albă” în primele luni ale mandatului lui Trump din 2025 și a fost însărcinat cu tăieri bugetare în Guvernul federal. Relația s-a deteriorat public la începutul verii lui 2025, după ce Musk a criticat orientările bugetare ale președintelui, însă acum s-ar fi apropiat din nou de Guvern. Un element cu relevanță directă pentru business este că Pentagonul, „cu care are contracte importante”, i-a încredințat recent o misiune: identificarea tehnologiilor și armamentului de care Statele Unite vor avea nevoie în viitoarele războaie. Context: un summit cu lideri din tehnologie și semnale pe zona de AI În afara lui Musk, au fost distinși cu „Medalia Națională a Științei” Jensen Huang (Nvidia) , Serghei Brin (cofondator Google) și Lisa Su (CEO AMD), în aceeași ceremonie la Washington. Separat, Musk este menționat ca parte din grupul marilor patroni ai inteligenței artificiale care a semnat săptămâna trecută, la Casa Albă, un „Cod de bună conduită”. Totodată, el a fost prezent la dineul de stat organizat în septembrie în onoarea președintelui chinez Xi Jinping. Michael Dell și Satya Nadella (CEO Microsoft) au fost decorați cu „Medalia Națională a Tehnologiei și Inovației”. Relația Trump–Musk, pe scurt Potrivit informațiilor prezentate, Musk a fost un susținător puternic al lui Trump în campania prezidențială din 2024, pe care a finanțat-o „generos”, înainte ca cei doi să ajungă la un conflict public în 2025. Decorarea de acum marchează, în această cheie, o reconciliere cu potențiale efecte asupra rolului său în proiecte și decizii ale administrației americane. [...]
Președintele Nicușor Dan își aliniază poziția pentru negocierile bugetului UE 2028–2034 , într-o ședință de lucru la Cotroceni cu patru miniștri, pe tema Cadrului Financiar Multianual , înaintea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie 2026 , potrivit Știrile Pro TV . La întâlnire sunt chemați ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pe lista participanților apar și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, respectiv Reprezentantul permanent al României pe lângă UE, Iulia Matei. Miza: fondurile europene pentru agricultură și coeziune Discuțiile pregătitoare au loc în contextul în care următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al Uniunii Europene) vizează perioada 2028–2034, iar România urmărește menținerea finanțărilor pentru Politica agricolă comună și Politica de coeziune. Nicușor Dan a transmis recent că o scrisoare semnată împreună cu alte 16 state, adresată prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin, are ca obiectiv păstrarea agriculturii și coeziunii ca priorități centrale în viitorul exercițiu bugetar european. Statele semnatare propun menținerea nivelului global al finanțării pentru cele două politici și alocarea de resurse suplimentare pentru priorități precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menţinerea agriculturii şi a coeziunii ca priorităţi centrale în următorul exerciţiu bugetar european.” Presiune de calendar și risc de „discontinuitate” a finanțării În același context, consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că urmează negocieri „dure și complicate” în UE: unele state, inclusiv România, cer păstrarea finanțării pentru coeziune și agricultură, în timp ce Germania și alte cinci țări ar susține reducerea acestor fonduri. Naumescu indică și un risc operațional major pentru beneficiarii de fonduri europene: dacă nu se ajunge la un acord asupra noului buget multianual până la finalul anului în curs, pot apărea întârzieri care să afecteze intrarea în vigoare a finanțărilor de la 1 ianuarie 2028, deoarece 2027 ar trebui folosit pentru adoptarea legislației de aplicare și pregătirile tehnice. „Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului în curs.” În paralel, președintele a arătat că statele semnatare își reafirmă „disponibilitatea” de a lucra la noi „resurse proprii” ale UE (surse de venit la nivel european), care ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naționale. [...]
Kievul încearcă să deblocheze canalul de negociere cu SUA printr-o nouă rundă de discuții, vineri și sâmbătă, cu emisarii lui Donald Trump, în condițiile în care Washingtonul transmite public semnale de „impas”, potrivit Știrile Pro TV . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorii Kievului se vor întâlni în Statele Unite cu Jared Kushner și Steve Witkoff, în continuarea eforturilor de a găsi o soluție negociată pentru încheierea războiului declanșat de Rusia. Zelenski a spus că discuțiile ar urma să dureze două zile și că mizează și pe participarea „unei echipe europene”. Din delegația ucraineană fac parte șeful de cabinet al lui Zelenski, Kirilo Budanov, fostul ministru al apărării Rustem Umerov și alți doi oficiali, David Arahamia și Serhii Kisliția. Presiunea „impasului” și miza sancțiunilor Anunțul vine după ce secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, în timpul unei vizite în Portugalia, că procesul de negociere și situația de pe front sunt în „impas” și că nu vede perspective pentru deblocare. Într-un interviu separat acordat anterior ziarului grec Kathimerini, Rubio a spus că nu vede în prezent nicio perspectivă de soluționare negociată a războiului. Zelenski a respins această evaluare. „Nu suntem într-un impas diplomatic”, a replicat Zelenski. În același context, liderul ucrainean a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, argumentând că astfel Moscova ar putea reveni la masa negocierilor. Context: vizite recente la Moscova și Kiev, fără progres Potrivit informațiilor citate de Știrile Pro TV din AFP și dpa, preluate de Agerpres, cei doi emisari ai lui Trump au fost din nou la Moscova în urmă cu o lună, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin , iar apoi au mers în premieră și la Kiev pentru discuții cu Zelenski. Publicația notează că nu s-a înregistrat niciun progres și nu au fost reluate negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA. După întâlnirea de atunci cu Witkoff și Kushner, Zelenski a estimat că, deși discuțiile au avut o evaluare „pozitivă”, războiul cu Rusia pare că va continua și în iarna care vine. El a reiterat că problema teritorială — principala temă de divergență — nu poate fi soluționată decât prin întâlniri directe între șefii de stat și a cerut din nou o întâlnire cu Vladimir Putin, condiționată de acesta din urmă de progrese suficiente la niveluri inferioare. Rubio a mai avertizat că, în condițiile unui impas „foarte periculos”, beligeranții ar putea miza pe escaladare pentru a forța cedări, inclusiv printr-o posibilă campanie de sabotaje în state vecine membre NATO, care ar putea extinde conflictul la nivel regional. [...]
