Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina avertizează că Rusia își intensifică atacurile hibride în UE și NATO, ceea ce ridică miza pentru securitatea operațională a infrastructurii critice și a comunicațiilor pe continent, potrivit Digi24.
Serviciul de informații militare ucrainean (HUR) susține, într-o declarație din 2 octombrie, că serviciile speciale ruse au primit sarcina de a-și intensifica activitatea pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene și ale NATO, prin pregătirea unor „operațiuni hibride” menite să submineze ajutorul acordat Ucrainei și să slăbească capacitățile Alianței. Informația este relatată de Kyiv Independent, citat de Digi24.
În comunicatul citat, HUR enumeră drept exemple de acțiuni de „război hibrid” incendii provocate și asasinate, dar și o tentativă recentă de a arunca în aer un avion de marfă ucrainean de tip Antonov, folosind drone FPV modificate, la Leipzig, în august. La 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia că a comis acest atac.
Potrivit aceleiași declarații, Kremlinul ar intenționa să folosească în Europa agenți recrutați de Statul Major General al Forțelor Armate Ruse (GRU) și de FSB, iar țintele ar include:
HUR afirmă că printre țintele probabile s-ar număra stațiile de recepție ale internetului prin satelit Starlink din țările europene. Starlink (serviciu operat de SpaceX, compania lui Elon Musk) este folosit pe scară largă de armata ucraineană pentru comunicații.
În acest context, Digi24 notează că ministrul Digitalizării din Polonia, Krzysztof Gawkowski, a spus pe 24 septembrie că un incendiu la o stație terestră Starlink din Wola Krobowska (Voievodatul Mazovia), produs în seara de 23 septembrie, ar fi putut fi o încercare deliberată de a perturba accesul la internet folosit de forțele ucrainene de pe front. Stația este operată de compania de telecomunicații de stat Exatel și funcționează ca nod de internet care transportă trafic prin Polonia, inclusiv către Ucraina. Autoritățile poloneze nu finalizaseră încă ancheta la momentul relatării.
Materialul indică faptul că guvernele europene își intensifică pregătirile pentru posibile atacuri hibride, pe fondul avertismentelor că Moscova ar putea recurge tot mai des la drone, rachete, sabotaj și atacuri cibernetice pentru a testa țările NATO și a pune presiune în legătură cu sprijinul pentru Ucraina.
HUR mai afirmă că Direcția de Apărare a Ministerului Apărării din Ucraina și-a avertizat partenerii cu privire la aceste planuri. Informațiile prezentate sunt avertismente și evaluări ale părții ucrainene, iar unele episoade invocate (precum incendiul din Polonia) erau încă în curs de investigare, conform sursei.
Recomandate
Acuzațiile Kievului privind renunțarea la „regulile războiului” ridică riscul de escaladare a atacurilor asupra infrastructurii civile , într-un moment în care ambele părți își intensifică utilizarea dronelor și loviturile asupra țintelor cu miză logistică și energetică, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin le-ar fi ordonat comandanților ruși, în septembrie, să renunțe la restricțiile privind atacurile și să lovească ținte „fără reguli”, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii civile din Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Financial Times, iar Zelenski spune că se bazează pe informații ale serviciilor ucrainene, inclusiv comunicații interceptate în care ar fi fost implicați oficiali ai Kremlinului. Potrivit lui Zelenski, în ultimele săptămâni ar fi fost lovite inclusiv școli, spitale, instalații de telecomunicații și centre de date. El a invocat ca exemplu un atac recent asupra unei școli din Kiev, unde o dronă rusă cu motor cu reacție a lovit clădirea în timp ce în interior se aflau 104 elevi și 60 de profesori; nu au fost raportate victime, deoarece oamenii au ajuns în adăpostul subteran înainte de impact. Presiune operațională: drone mai rapide și deficit de interceptori Materialul indică o creștere a utilizării de către Rusia a dronelor cu propulsie cu reacție, descrise ca fiind de mare viteză, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea aeriană ucraineană, în condițiile unei lipse de interceptori. Zelenski spune că Ucraina folosește avioane F-16 furnizate de Statele Unite și că acestea „distrug în prezent între 50 și 60% din dronele cu propulsie cu reacție”. În același timp, capacitatea de operare a F-16 ar fi limitată de mentenanță și reparații: Zelenski a declarat pentru Financial Times că aproximativ jumătate dintre avioanele F-16 ale Ucrainei nu erau disponibile, petrecând perioade îndelungate în Europa pentru astfel de lucrări. Ucraina încearcă să crească producția de drone interceptoare, dar se lovește de lipsa motoarelor Kievul dezvoltă drone interceptoare de mare viteză, iar cinci modele sunt în testare, potrivit declarațiilor lui Zelenski. Ucraina intenționează să producă aproximativ 400 de unități ale unuia dintre modele până la sfârșitul lunii octombrie, însă extinderea producției ar fi îngreunată de lipsa motoarelor necesare. „Motoarele sunt esențiale. Importăm multe și producem câteva, dar aceste cantități nu sunt suficiente”, a spus Zelenski. Moscova neagă țintirea civililor Kremlinul respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru Financial Times că armata rusă nu atacă școli sau spitale, iar Moscova susține constant că loviturile vizează obiective militare sau infrastructuri despre care afirmă că au legătură cu efortul de război al Ucrainei. Kievul respinge aceste justificări și acuză Rusia că lovește repetat zone civile și infrastructura critică. În paralel cu campania aeriană asupra orașelor ucrainene, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra depozitelor de petrol și a instalațiilor energetice din Rusia, cu obiectivul declarat de a perturba logistica militară rusă și veniturile care contribuie la finanțarea războiului. [...]
Miliardarii ruși au virat peste 5,6 miliarde de dolari (aprox. 25,2 miliarde lei) către bugetul de stat , într-un mecanism de „încasări voluntare” care reduce marginal deficitul estimat al Rusiei și arată presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice pe fondul războiului, potrivit Digi24 , care citează documente bugetare analizate de Reuters. Plățile, înregistrate ca „încasări voluntare”, au crescut semnificativ după o întâlnire cu ușile închise între Vladimir Putin și reprezentanți ai elitei de afaceri, desfășurată în martie. Lista completă a participanților nu a fost făcută publică, iar Reuters notează că mulți dintre oamenii de afaceri de top prezenți se află sub sancțiuni occidentale. Cât contează banii pentru bugetul Rusiei Contribuțiile au ajuns în 2026 la 471 de miliarde de ruble (peste 5,6 miliarde de dolari), adică peste 1% din cheltuielile guvernamentale ale Rusiei pentru acest an, conform datelor citate de Reuters. Rusia estimează pentru 2026 un deficit bugetar de 7,3 trilioane de ruble (aproximativ 87 de miliarde de dolari, circa 391,5 miliarde lei), echivalentul a 3,2% din PIB, dublu față de ținta inițială de 1,6% din PIB. Fără aceste contribuții, deficitul ar fi putut urca la 3,4% din PIB, potrivit calculelor prezentate în analiza Reuters. „Voluntar”, dar după o discuție cu ușile închise În septembrie, Putin a confirmat public că după întâlnirea din martie au fost făcute contribuții de „sute de miliarde de ruble”, insistând că nu este vorba despre taxe impuse de stat, ci despre plăți inițiate de mediul de afaceri. „Nu. Protestez. Nu există taxe. Există contribuții voluntare. Sunt lucruri complet diferite.” Putin a mai spus că banii au fost transferați direct către Ministerul rus de Finanțe și că ar urma să fie utilizați în principal pentru domenii precum educația și sănătatea, în timp ce documentele bugetare indică amploarea acestor sume într-un moment de deficit ridicat. Presiunea fiscală crește, iar statul caută și alte surse Contextul este unul de presiune tot mai mare asupra finanțelor publice, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, al sancțiunilor occidentale și al efectelor economice ale războiului din Ucraina . Documentele analizate de Reuters arată că cheltuielile militare și de securitate ar urma să reprezinte aproximativ 38% din bugetul Rusiei în 2026. Pe lângă „contribuțiile voluntare”, guvernul rus mizează și pe alte surse de venit, inclusiv vânzarea unor active private confiscate: statul estimează încasări de aproximativ 385 de miliarde de ruble în 2026 din astfel de tranzacții, potrivit Reuters. În paralel, Moscova a majorat taxele și împrumuturile și pregătește noi majorări fiscale pentru anii următori, conform aceleiași surse. [...]
Gerhard Schröder intră în conducerea unui retailer din Rusia , într-o mișcare care ridică din nou miza reputațională și de guvernanță pentru companiile occidentale care mai operează pe piața rusă, potrivit Digi24 . Fostul cancelar german a devenit membru al consiliului de supraveghere al subsidiarei rusești a grupului german de retail Globus, după ce acționarii l-au numit pe 30 septembrie, conform unei confirmări oferite de compania rusă Hyperglobus pentru dpa. Hyperglobus a mai transmis că Schröder „va participa la managementul general al companiei” și va conduce dezvoltarea strategică a firmei în Rusia. Inițial, nu a existat o confirmare din partea lui Schröder, notează dpa, citată de Agerpres. Context: separarea operațiunilor din Rusia și profilul lui Schröder Filiala rusă a Globus s-a separat de compania holding germană în ianuarie 2025 și funcționează independent în Rusia, potrivit informațiilor citate. Schröder, care a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005, este cunoscut pentru relația sa apropiată cu președintele rus Vladimir Putin. Spre finalul mandatului, a agreat cu Putin construirea conductei Nord Stream în Marea Baltică, iar după ieșirea din politică a ocupat funcții la Nord Stream și la grupul energetic rus Rosneft. De ce contează Numirea lui Schröder într-o poziție de supraveghere și strategie la o companie care operează în Rusia readuce în prim-plan riscurile de imagine și de guvernanță asociate legăturilor cu mediul de afaceri rus, într-un context în care fostul cancelar a fost criticat de ani de zile pentru implicarea sa în companii rusești și pentru relația cu Putin. Digi24 mai notează că Schröder s-a întâlnit în mod repetat cu Putin de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]
Amendamentul anunțat de Daniel Zamfir ar muta decizia despre uniformă către elevi , într-un proiect de lege care introduce obligativitatea ținutei școlare în învățământul preuniversitar de stat, aflat acum la Camera Deputaților, for decizional, potrivit Digi24 . Senatorul PSD spune că, după o întâlnire la Senat cu reprezentanții Consiliului Național al Elevilor (CNE) și ai asociațiilor de părinți, va susține prin amendament solicitarea ca „aspectul uniformei fiecărei școli” să rezulte din „implicarea totală a elevilor”. Zamfir este inițiatorul proiectului de lege privind uniforma obligatorie. În același timp, din discuțiile invocate de senator reiese că elevii consideră că problemele din educație sunt „multiple” și că introducerea ținutei obligatorii „nu este neapărat o prioritate”. Zamfir afirmă însă că, deși uniforma nu rezolvă toate problemele, ar fi „un pas necesar”. Unde este proiectul și ce schimbă, concret Proiectul de lege a fost adoptat de Senat și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional. Potrivit informațiilor din articol, propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 pentru a introduce obligația elevilor de a veni la școală în uniformă și pentru a reglementa stabilirea modelelor, standardelor tehnice și a elementelor componente. În forma descrisă, proiectul include și limitări pentru școli: unitatea de învățământ nu poate impune alte elemente vestimentare sau accesorii decât cele stabilite, cu excepția ecusonului cu denumirea școlii. Miza de reglementare: finanțare și achiziție Textul prezentat indică și mecanisme de sprijin pentru cumpărarea uniformelor: gratuitate sau subvenții, cu posibilitatea finanțării cheltuielilor din bugetele consiliilor județene, ale Consiliului General al Municipiului București și ale consiliilor locale, precum și din fonduri externe nerambursabile. Inițiatorii proiectului mai invocă descentralizarea alegerii modelului către comunitatea școlară locală, interzicerea „monopolului comercial” asupra furnizării și posibilitatea subvenționării „kitului” de bază. Context: proteste și următorul pas Înainte ca proiectul să ajungă la Camera Deputaților, elevii au protestat față de introducerea uniformelor, mergând la școală îmbrăcați în negru, la recomandarea CNE, pe motiv că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele școlii. Următorul pas este dezbaterea din Camera Deputaților, unde amendamentul anunțat de Zamfir ar urma să fie depus și discutat în cadrul procesului legislativ. [...]
Declarațiile de susținere din PNL pentru Ilie Bolojan mută presiunea pe DNA să clarifice rapid statutul audierii , într-un moment în care premierul interimar este deja expus politic, potrivit Digi24 . Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu (PNL), a spus că Ilie Bolojan „nu este corupt” și „nu are probleme de integritate”, comentând audierea acestuia la Direcția Națională Anticorupție (DNA) din Iași. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă, informație relatată de Agerpres și preluată de Digi24. În intervenția sa, Ciucu a încercat să contracareze percepția publică negativă asociată unei audieri la DNA, afirmând că astfel de situații „se mai întâmplă” și cerând să fie lăsată justiția „să își facă treaba”. El a adăugat că nu are „niciun fel de emoții” în ceea ce îl privește pe Bolojan. De ce contează: efectul politic al unei audieri la DNA Chiar și în lipsa unor detalii despre dosar în acest material, simpla audiere a unui premier interimar la DNA generează costuri de imagine și poate alimenta tensiuni între partide. În acest context, mesajul transmis de Ciucu funcționează ca o poziționare publică de apărare în interiorul PNL, înainte ca instituțiile judiciare să ofere clarificări. Contextul imediat Digi24 amintește și de reacțiile politice din jurul audierii, trimițând la un material separat despre poziția șefului PSD Iași și replica PNL, pe fondul discuțiilor privind calitatea lui Bolojan în cauză. În articolul de față, Ciucu nu oferă detalii despre motivul audierii, ci se limitează la evaluarea sa privind integritatea lui Bolojan și la apelul de a aștepta concluziile justiției. [...]
Eșecul învestirii Guvernului Mureșan prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității de a trece rapid prin Parlament reformele și măsurile din programul de guvernare, într-un moment în care partidele proeuropene încearcă să refacă o majoritate. Potrivit Digi24 , fostul premier desemnat Siegfried Mureșan susține că PSD „a știut de la început” că nu va vota guvernul propus de PNL, USR și UDMR, iar discuțiile din ultimele două săptămâni ar fi fost „doar pretexte”. Mureșan afirmă că formațiunile care l-au susținut au acționat „cu bună credință” și „rapid”, iar la cinci zile după publicarea decretului de desemnare în Monitorul Oficial au depus în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului. El spune că nu are „nimic a-și reproșa” după respingerea la vot. În același timp, Mureșan acuză PSD că nu ar fi putut susține guvernul deoarece „nu-l puteau controla” și pentru că nu ar fi acceptat reformele propuse. În relatarea sa, a încercat să mențină un „dialog serios” cu PSD, inclusiv prin transmiterea programului de guvernare, iar peste 60 de puncte din cele 370 din program ar fi fost legate de idei ale PSD, pe care spune că le-a preluat și le-a comunicat social-democraților. Ce spune despre negocierile cu PSD și relația cu Grindeanu Mureșan declară că a discutat întâi cu partidele pe care le consideră „cu adevărat proeuropene” și care l-au susținut – PNL, USR și UDMR – după care l-a contactat pe Sorin Grindeanu . Spune că inițial nu a primit răspuns, iar ulterior au vorbit, Grindeanu cerându-i „elemente principale” ale programului, pe care Mureșan afirmă că i le-a trimis. El susține însă că mesajele publice ale lui Grindeanu ar fi fost diferite de cele din discuțiile directe și că acest lucru ar fi indicat „pretexte”. Într-o critică mai dură, Mureșan afirmă că Grindeanu ar fi venit în Parlament, „a mințit, a glumit, a plecat”, deși era președinte al Camerei Deputaților. De ce contează: blocajul politic întârzie decizii cu impact administrativ Din perspectiva funcționării statului, respingerea guvernului propus menține presiunea pe formarea unei majorități și pe calendarul legislativ, în condițiile în care un executiv fără susținere parlamentară nu poate implementa programul anunțat. În lipsa unei soluții rapide, rămâne deschisă disputa politică privind responsabilitatea pentru blocaj și direcția următoare a negocierilor între partidele parlamentare. [...]
