Știri
Știri din categoria Diverse
Gerhard Schröder intră în conducerea unui retailer din Rusia, într-o mișcare care ridică din nou miza reputațională și de guvernanță pentru companiile occidentale care mai operează pe piața rusă, potrivit Digi24.
Fostul cancelar german a devenit membru al consiliului de supraveghere al subsidiarei rusești a grupului german de retail Globus, după ce acționarii l-au numit pe 30 septembrie, conform unei confirmări oferite de compania rusă Hyperglobus pentru dpa.
Hyperglobus a mai transmis că Schröder „va participa la managementul general al companiei” și va conduce dezvoltarea strategică a firmei în Rusia. Inițial, nu a existat o confirmare din partea lui Schröder, notează dpa, citată de Agerpres.
Filiala rusă a Globus s-a separat de compania holding germană în ianuarie 2025 și funcționează independent în Rusia, potrivit informațiilor citate.
Schröder, care a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005, este cunoscut pentru relația sa apropiată cu președintele rus Vladimir Putin. Spre finalul mandatului, a agreat cu Putin construirea conductei Nord Stream în Marea Baltică, iar după ieșirea din politică a ocupat funcții la Nord Stream și la grupul energetic rus Rosneft.
Numirea lui Schröder într-o poziție de supraveghere și strategie la o companie care operează în Rusia readuce în prim-plan riscurile de imagine și de guvernanță asociate legăturilor cu mediul de afaceri rus, într-un context în care fostul cancelar a fost criticat de ani de zile pentru implicarea sa în companii rusești și pentru relația cu Putin.
Digi24 mai notează că Schröder s-a întâlnit în mod repetat cu Putin de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Recomandate
Europa riscă o vulnerabilizare majoră dacă SUA se retrag din arhitectura de apărare , avertizează șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov , într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are implicații directe pentru planificarea bugetelor de apărare și pentru ritmul în care statele europene își pot construi capabilități autonome. În interviul acordat Euronews , Budanov spune că o arhitectură de securitate europeană fără implicarea americană ar fi „o variantă proastă”, „foarte proastă” și „foarte periculoasă” pentru Europa. El susține că, deși se lucrează la conturarea viitorului cadru de securitate, acesta nu este încă definit, ceea ce face prematură stabilirea rolurilor pentru fiecare stat. Presiunea militară a Rusiei și cursa tehnologică Budanov afirmă că intensificarea atacurilor aeriene rusești urmărește „epuizarea și intimidarea” populației civile și descrie abordarea Moscovei drept „terorism clasic”. Întrebat dacă Rusia mizează pe oboseala societății ucrainene pentru a forța concesii, el răspunde fără echivoc că „da, ei cred asta”. Pe componenta operațională, oficialul ucrainean respinge ideea că Rusia s-ar adapta mai rapid decât Ucraina, deși menționează schimbări de tactică precum drone mai rapide, cu motoare cu reacție, rute de zbor modificate și atacuri combinate mai complexe. Drone interceptoare: utilizare experimentală, miza fiind producția în masă Ucraina lucrează la o nouă generație de interceptoare pentru a contracara dronele rusești mai rapide, iar Budanov spune că tehnologia a trecut de testele convenționale și este deja folosită „experimental în luptă”. Problema principală rămâne extinderea la scară largă, inclusiv prin îmbunătățiri inginerești și, mai ales, prin producția în masă. „Problema este extinderea acestei tehnologii la scară largă.” Budanov afirmă că Ucraina ar putea atinge nivelul necesar de producție înainte de iarna următoare, invocând faptul că a văzut personal tehnologia și procesul de producție. Cooperare industrială cu Europa, dar cu prioritate pentru nevoile Ucrainei În paralel, Budanov indică posibilitatea ca tehnologiile ucrainene să intre în parteneriate industriale cu state europene, în cadrul programului „Drone Deal”, unde mai multe țări au semnat deja acorduri de cooperare cu Kievul. El precizează însă că Ucraina va rămâne clientul prioritar, iar satisfacerea cererii altor țări ar putea veni doar după acoperirea nevoilor interne. Cooperarea ar putea lua forme precum întreprinderi comune sau, în unele cazuri, unități de producție în străinătate, cu ingineri ucraineni și proprietate comună. Totuși, Budanov consideră că anumite tehnologii esențiale ar trebui păstrate în interiorul Ucrainei. Dimensiunea financiară: surse identificate, dar nevoi variabile Budanov spune că autoritățile de la Kiev pot identifica deja surse pentru acoperirea „cu siguranță” a celei mai mari părți a necesităților financiare imediate, făcând referire la negocierile în curs cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. În același timp, subliniază că aceste necesități se schimbă odată cu evoluția războiului, în funcție de intensitatea și tipul atacurilor rusești. Pe termen lung, el afirmă că susține o economie liberală, cu intervenție limitată a statului și o politică fiscală predictibilă, dar face distincția între obiectivele structurale și urgența momentului: „Dar acum trebuie să supraviețuim.” În ceea ce privește exporturile de armament, Budanov spune că acestea rămân limitate de nevoile Ucrainei și că, în general, vânzarea de arme trebuie să se facă în condiții „stricte, transparente și ușor de înțeles”. [...]
Donald Trump își extinde justificarea pentru atacurile SUA asupra Iranului , susținând acum că țintele lovite în cadrul Operațiunii „Midnight Hammer ” ar fi fost nu doar obiective ale programului nuclear, ci și „fabrici de droguri”, fără să prezinte dovezi, potrivit Digi24 . Miza practică a acestei schimbări de discurs este una de reglementare și politică externă: o astfel de încadrare poate influența modul în care administrația americană își argumentează legal și public eventuale noi lovituri. O nouă narațiune, fără elemente prezentate public La un miting în Oklahoma, Trump a afirmat că instalațiile lovite ar fi avut și rol de producție de droguri, pe lângă activități legate de arme nucleare. În relatarea Digi24, președintele SUA nu a oferit detalii despre ce droguri ar fi fost produse și nici elemente care să susțină afirmația. Potrivit informațiilor publice invocate în articol, Fordow, Natanz și Isfahan sunt asociate programului nuclear iranian, iar relatările despre Operațiunea „Midnight Hammer” au indicat programul nuclear drept obiectivul atacurilor. „Asta făceau. Era vorba de arme nucleare și droguri. Se ocupau de droguri, dar se ocupau și de armele nucleare”, a declarat Trump. Contextul operațiunii și ce se schimbă în mesaj Digi24 notează că, până acum, Trump a prezentat în mod repetat programul nuclear iranian ca motiv principal pentru acțiunea militară americană. Noua formulare apare în contextul în care președintele american „încearcă să explice din nou” motivele care au stat la baza atacurilor. Operațiunea „Midnight Hammer”, desfășurată în iunie 2025, a vizat infrastructura nucleară iraniană, iar administrația de la Washington a prezentat misiunea drept una menită să distrugă sau să degradeze puternic programul nuclear al Teheranului, potrivit articolului. Amenințări cu noi lovituri, pe fondul unei anchete în desfășurare În paralel, Trump a avertizat Teheranul cu noi lovituri „foarte dure” dacă se va confirma implicarea Iranului într-o tentativă de deturnare a unui avion care zbura spre Israel, relatează Digi24, citând The Independent. Conform informațiilor din articol, un copilot al unei aeronave FlyDubai l-ar fi atacat pe căpitan și ar fi încercat să preia controlul avionului; pasagerii și echipajul l-au imobilizat, iar aeronava a aterizat de urgență în Arabia Saudită. La bord se aflau peste 180 de persoane. Ancheta privind motivul atacului și eventualele legături cu Iranul este în desfășurare, iar până în prezent nu a fost stabilit public un motiv definitiv și nici o legătură confirmată cu Iranul. Întrebat despre o posibilă ripostă, Trump a răspuns: „Vor fi loviți foarte tare, nu vă faceți griji.” [...]
USR condiționează orice discuție de guvernare de excluderea PSD , iar liderul partidului, Dominic Fritz , spune că formațiunea nu va vota „niciun guvern” care ar funcționa ca „paravan” pentru social-democrați, potrivit Wall Street . Mesajul vine în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, într-un moment de blocaj politic. Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că, în acest moment, „soluția pentru ieșirea din criza în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate ”, argumentând că „politicienii trebuie să se întoarcă în fața cetățenilor” pentru un nou vot și un mandat clar de guvernare. Linia roșie a USR: fără miniștri PSD și fără „guvern-paravan” Președintele USR susține că partidul își menține poziția exprimată „de 5 luni”: nu intră la guvernare dacă viitorul Executiv include miniștri PSD. În plus, Fritz spune că USR nu va vota un guvern care, în viziunea sa, ar permite PSD să controleze guvernarea din umbră. Ce urmează la Cotroceni Fritz mai afirmă că USR va dialoga cu premierul desemnat doar „dacă președintele face o altă nominalizare”. În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat consultări la Palatul Cotroceni, luni, cu liderii și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
Mesajul public pro-Trump al lui Isaac Herzog încearcă să acopere fisurile din relația SUA–Israel în plin război cu Iranul, pe fondul unor semnale tot mai vizibile că Washingtonul și Tel Avivul nu sunt aliniate pe toate deciziile, potrivit Digi24 . Președintele Israelului, Isaac Herzog, l-a numit pe Donald Trump „prietenul nr. 1” al țării sale într-un interviu acordat lui Jan Philipp Burgard, din Axel Springer Global Reporters Network. Herzog a spus că Israelul are o „prietenie deosebită” cu administrația Trump, în ciuda tensiunilor apărute între cele două capitale în legătură cu războiul cu Iranul, relatează Politico. „În primul rând, avem mulți prieteni. Cred că președintele Trump este prietenul nr. 1. Avem o prietenie deosebită cu administrația și cu el.” De ce contează: semnale de unitate, în timp ce apar dezacorduri Declarațiile lui Herzog vin în linie cu mesajele recente ale premierului Benjamin Netanyahu, care a încercat să întărească public ideea unei relații strânse cu Trump, chiar dacă există diferențe de poziție privind războiul cu Iranul. Netanyahu a spus săptămâna trecută, la Adunarea Generală a ONU, că Israelul „nu are un partener mai important decât președintele Trump”. În spatele acestor declarații, materialul indică însă mai multe episoade care sugerează fricțiuni: vicepreședintele american JD Vance, care s-ar fi opus în privat războiului din Iran, a declarat luna trecută că Washingtonul nu poate permite ca politica externă să fie „subordonată statului Israel”; Trump l-ar fi numit pe Netanyahu „nebun” într-o convorbire telefonică, potrivit unor relatări despre discuția dintre cei doi; administrația Trump ar fi avut o reacție rezervată la anunțul Marii Britanii privind sancțiuni împotriva unor așezări israeliene. Sancțiunile britanice și încercarea de a menține canalul politic deschis Herzog a criticat dur sancțiunile britanice în interviul acordat Global Reporters Network. Totodată, el a făcut referire la o conversație recentă între Trump și Netanyahu și a descris drept „foarte încurajatoare și întăritoare” declarațiile lui Trump legate de o tentativă de deturnare a unui zbor FlyDubai. În același timp, președintele israelian a admis că o relație apropiată între două state nu exclude dezacordurile și a invocat, ca exemplu, relațiile Israelului cu Germania și cu țări din America Latină, Africa și Asia. „Putem avea discuții aprinse cu mulți dintre prietenii noștri. Asta înseamnă democrația.” Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează Politico. [...]
Europa a acceptat să elibereze petrol din rezervele strategice, o decizie cu potențial de temperare a prețurilor la carburanți , după presiuni diplomatice exercitate de SUA, potrivit Libertatea . Anunțul a fost făcut de Donald Trump , care susține că „procesul va începe imediat”. Într-o postare pe Truth Social, Trump a transmis că Europa „a fost de acord să elibereze o cantitate masivă” din rezervele sale de petrol și că demersul începe fără întârziere. „Europa tocmai a fost de acord să elibereze o cantitate masivă din rezervele sale consistente de petrol. Procesul va începe imediat. […] Președintele DJT” De ce contează: presiune pe prețuri și pe inflație Miza declarată a deblocării stocurilor este creșterea ofertei pe piață, cu efect de reducere a presiunii inflaționiste și de temperare a scumpirilor la benzinării, într-un context de incertitudini legate de rutele de aprovizionare și de capacitățile globale de rafinare. Libertatea notează că, potrivit AAA, prețurile medii ale petrolului în SUA au urcat la un record de 6,50 dolari pe galon (aprox. 5,8 lei/litru) la finalul lunii trecute, pe fondul întreruperilor de aprovizionare alimentate de războiul din Iran și de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Cum s-a ajuns aici: avertismentul privind exporturile SUA către Europa Decizia europeană vine după ce Casa Albă ar fi exercitat presiuni diplomatice asupra statelor UE pentru a interveni direct pe piața carburanților, relatează CNBC , citată de Libertatea. În paralel, administrația americană a avertizat că ia în calcul restricționarea sau oprirea exporturilor de petrol din SUA către Europa dacă guvernele europene nu contribuie la stabilizarea prețurilor prin utilizarea propriilor rezerve, avertisment care ar fi vizat inclusiv economii mari precum Franța și Germania. În același registru, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut public accelerarea angajamentelor europene și punerea „imediată” la dispoziție a unor provizii suplimentare, pentru a face față perturbărilor. Ce urmează și ce rămâne neclar Trump afirmă că eliberarea rezervelor începe imediat, iar statele europene ar fi intrat în ședințe de criză pentru a analiza deblocarea stocurilor strategice, inclusiv de motorină. Materialul nu precizează însă volumul exact pe care Europa îl va pune pe piață și nici calendarul operațional al livrărilor, detalii esențiale pentru a evalua impactul efectiv asupra prețurilor. [...]
Nicușor Dan leagă explicit securitatea de „prosperitate”, mizând pe prezența economică a SUA în România , după o întâlnire cu Donald Trump la New York, potrivit Wall-Street . Mesajul vine în contextul participării președintelui României la Adunarea Generală a ONU și pune accent pe consolidarea Parteneriatului Strategic, inclusiv prin dimensiunea economică, nu doar militară. Întâlnirea a avut loc la recepția găzduită de liderul SUA cu ocazia Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, iar șeful statului român a transmis că Bucureștiul își propune să aprofundeze relația bilaterală. De ce contează pentru economie: „prezența militară și economică” este tratată ca pachet În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a prezentat Parteneriatul Strategic drept un instrument pentru „mai multă securitate și prosperitate” pentru ambele țări, indicând că relația este văzută și prin prisma efectelor economice. „România apreciază profund Parteneriatul său Strategic cu Statele Unite. Ambiția noastră este clară: să lucrăm cu președintele Trump pentru a duce această relație specială la noi niveluri și pentru a asigura mai multă securitate și prosperitate pentru ambele națiuni.” Președintele a punctat și direct rolul componentei economice a prezenței americane în România. „Prezența militară și economică a SUA în România este vitală pentru securitatea și prosperitatea noastră.” Angajamente de securitate, cu implicații operaționale În același mesaj, Nicușor Dan a afirmat că România trebuie să-și consolideze capacitățile proprii de apărare și descurajare, sugerând o linie de continuitate în angajamentele de securitate. „Suntem de acord: securitatea începe acasă. România își va face partea pentru a-și consolida propria apărare și descurajare.” Totodată, președintele a reafirmat poziționarea României ca aliat apropiat al SUA în Europa de Sud-Est și continuitatea angajamentelor asumate. „Ca unul dintre cei mai apropiați aliați ai Americii în Europa de Sud-Est, vom continua să ne respectăm angajamentele. Statele Unite se pot baza pe România.” Nicușor Dan s-a aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, unde România a fost reprezentată la nivel de șef de stat. Articolul nu oferă detalii despre eventuale decizii concrete sau acorduri rezultate din întâlnire. [...]
