Știri
Știri din categoria Diverse
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR dacă nu îndeplinește jaloanele legate de noua lege a salarizării, într-un moment în care țara se află la un nivel mediu în UE la capitolul încasări efective din plan, potrivit unei analize din Libertatea.
România a încasat până acum 12,97 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aferente a patru cereri de plată achitate, conform datelor Comisiei Europene citate în analiză. Acest bilanț plasează Bucureștiul „în plutonul mediocrilor”, la distanță mare de Italia, care are achitate nouă cereri de plată, în valoare totală de 165,99 miliarde de euro.
În grupul statelor cu patru cereri de plată achitate se mai află Franța, Belgia, Danemarca, Letonia, Finlanda și Irlanda, fiecare cu sume diferite. În același reper, Franța a atras 34,13 miliarde de euro, iar Irlanda 928,9 milioane de euro.
La numărul de cereri de plată, există și țări care stau mai slab decât România: Bulgaria, Estonia, Olanda și Austria au primit bani doar pentru trei cereri. Analiza dă și câteva repere de volum:
Într-o situație și mai dificilă este Ungaria, care a primit doar prefinanțarea de 140 de milioane de euro, pe fondul conflictului prelungit cu instituțiile europene, potrivit articolului.
Italia conduce detașat la încasări: 165,99 miliarde de euro pentru nouă cereri de plată achitate. Din această sumă, 60,72 miliarde de euro sunt granturi (fonduri nerambursabile), iar 105,27 miliarde de euro sunt împrumuturi.
Alte exemple din analiza citată:
România își propune să depună încă două cereri de plată. Prima ar urma să fie depusă „cât mai repede”, fiind descrisă ca având un număr mic de jaloane și ținte.
Miza majoră este însă ultima cerere, care ar include „peste o sută” de ținte și jaloane, printre care și noua lege a salarizării. Potrivit analizei, dacă acest obiectiv nu este îndeplinit, România pierde 770 de milioane de euro.
Problema operațională indicată este că proiectul legii salarizării „nici măcar nu a plecat din Guvern spre Parlament”, iar adoptarea ar necesita procedură legislativă și, posibil, o sesiune parlamentară extraordinară.
Recomandate
România urcă anul acesta cheltuielile pentru apărare și securitate la 3,7% din PIB , iar miza imediată este dacă banii se transformă efectiv în echipamente și capacități militare, nu doar în alocări bugetare, potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute de președintele Nicușor Dan înaintea Summitului NATO de la Ankara . Într-un mesaj publicat ulterior pe rețelele de socializare, șeful statului a afirmat că România „își respectă angajamentele” ca membru NATO și că „anul acesta” va atinge „un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB”. De ce contează: presiunea trece de la „cât alocăm” la „ce cumpărăm” În conferința de presă de dinaintea reuniunii, Nicușor Dan a încadrat summitul ca un moment de evaluare la un an după reuniunea de la Haga, când aliații au agreat creșterea cheltuielilor militare. Președintele a spus că aceste cheltuieli „au crescut, inclusiv în România”, dar a ridicat problema conversiei banilor în echipamente. „Întrebarea este acum în ce măsură banii ăștia se transformă în echipamente.” În același context, a indicat că în NATO sunt lansate „mai multe astfel de proiecte” menite să „dinamizeze producția de echipamente”. Achiziții comune de drone și planuri pentru industria de apărare Președintele a mai spus că România lucrează la o industrie de apărare „mai puternică” și că s-a alăturat proiectului „ NATO Drone Edge ”, descris ca o inițiativă care ar permite statelor aliate achiziții comune de drone. Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre asumarea unei „responsabilități sporite” pentru securitatea colectivă, inclusiv prin consolidarea descurajării și prevenirea incidentelor în regiunea Mării Negre, „în strânsă cooperare” cu aliații. Marea Neagră și Flancul Estic, pe agenda României la Ankara Potrivit informațiilor din articol, România urma să ceară la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea apărării pe Flancul Estic, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Președintele a mai menționat că în proiectul de declarație comună a liderilor NATO este inclusă „amenințarea rusă”, cu referire la războiul din Ucraina, și că România va insista, din nou, pe importanța Mării Negre. [...]
Chiriile industriale mici din București țin România pe radarul investițiilor logistice , într-un moment în care companiile caută să-și reducă costurile operaționale și să-și consolideze rețelele regionale, potrivit Digi24 . Un raport Cushman & Wakefield plasează Capitala pe locul patru în Europa între marile piețe analizate, cu o chirie medie de 4,8 euro/mp/lună (aprox. 24 lei). Raportul „Waypoint: Global Industrial Dynamics 2026”, realizat de Cushman & Wakefield și citat de Agerpres, analizează 135 de piețe logistice și industriale la nivel mondial și arată că, deși creșterea chiriilor s-a temperat în multe piețe mature, cererea rămâne ridicată, alimentată în special de comerțul online, distribuția de retail și producție. De ce contează: costul total de ocupare rămâne principalul avantaj Nivelul chiriilor din București este semnificativ sub cel din marile huburi logistice din Europa de Vest (Londra, Amsterdam, Frankfurt) și, totodată, sub piețe concurente din regiune, precum Varșovia sau Praga. În combinație cu accesul la coridoare comerciale europene, acest profil de cost menține Bucureștiul pe lista scurtă a companiilor care își optimizează rețelele logistice regionale. La finalul lui 2025, România a consemnat o creștere anuală a chiriilor industriale de aproximativ 2%, apropiată de media globală de 2,2%, un semnal de stabilitate într-o perioadă de „normalizare” după scumpirile accelerate din anii anteriori. Forța de muncă ajută, energia complică ecuația Raportul indică și un avantaj pe partea de costuri salariale: Bucureștiul se află în partea inferioară a clasamentului european pentru logistică și producție, ceea ce susține competitivitatea în atragerea investițiilor. În același timp, salariile din aceste sectoare au avut una dintre cele mai dinamice creșteri din Europa Centrală și de Est, cu un avans de 7%–12% în ultimele 12 luni, conform datelor Economic Research Institute citate în raport. Pe de altă parte, energia devine un criteriu tot mai important în deciziile de amplasare. România este menționată între piețele europene cu costuri ridicate ale energiei electrice pentru utilizatorii industriali și cu una dintre cele mai mari creșteri anuale ale tarifelor în 2025. Totuși, raportul notează că ponderea energiei în costul total de ocupare rămâne mai mică decât cea a chiriei și a costurilor salariale, astfel că avantajul net al pieței locale se menține. În consecință, companiile se uită tot mai atent la eficiența energetică a clădirilor, accesul la surse regenerabile și capacitatea spațiilor logistice de a integra automatizări și tehnologii care reduc costurile pe termen lung (de la certificări verzi la panouri fotovoltaice și stocare de energie la fața locului). Ce urmează: presiune pe disponibilitatea spațiilor, dar fereastră pentru București La nivel european, piața logistică este descrisă ca fiind în prezent favorabilă chiriașilor, însă Cushman & Wakefield estimează o reducere graduală a disponibilității spațiilor în următorii ani, pe fondul stabilizării sau scăderii ratelor de neocupare și al unui ritm mai moderat de dezvoltare a proiectelor noi. În acest context, orașe precum Bucureștiul sunt bine poziționate să beneficieze de strategiile de diversificare și regionalizare ale companiilor, mizând pe un echilibru între costuri, forță de muncă și acces la piețele europene. [...]
Comisia Europeană analizează o reorganizare majoră a arhitecturii sale de politică externă , cu miza de a concentra mai multă putere operațională într-un singur „super-departament” pentru relații externe, potrivit Digi24 . Schimbarea ar putea redesena liniile de comandă și competențele între Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) , condus de Kaja Kallas , într-un moment în care Bruxelles-ul caută să-și întărească influența internațională. Planul, descris de trei oficiali UE citați de POLITICO’s Brussels Playbook, este parte dintr-o revizuire internă amplă inițiată de Comisia condusă de Ursula von der Leyen. Obiectivul declarat este creșterea capacității instituției de a acționa mai coerent și mai rapid în dosare externe. Ce se schimbă: un departament unic și mai „greu” în relații externe Una dintre opțiunile aflate pe masă este combinarea mai multor unități într-un singur departament puternic pentru relații externe. În scenariile discutate, noua structură ar putea include, integral sau parțial: componente ale Direcției Generale pentru Comerț (DG TRADE); componente ale Direcției Generale pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord (DG MENA). Aceeași sursă arată că mai există variante de reorganizare a direcțiilor generale pe criterii geografice sau tematice, însă detaliile sunt confidențiale, iar oficialii au vorbit sub protecția anonimatului. Calendar: discuții cu angajații pe 13 iulie, apoi informarea comisarilor O parte dintre propuneri urmează să fie prezentate angajaților Comisiei într-o reuniune generală programată pentru 13 iulie. Comisarii europeni ar urma să fie informați în săptămânile următoare. Un purtător de cuvânt al Comisiei a încadrat demersul ca exercițiu intern de adaptare instituțională: „Scopul său este de a face organizația mai puternică, mai flexibilă și mai bine pregătită să răspundă nevoilor cetățenilor europeni într-o lume aflată într-o schimbare rapidă.” De ce contează: risc de fricțiuni instituționale cu SEAE, în paralel cu reforma Kallas Materialul indică faptul că, sub Ursula von der Leyen, Comisia a făcut pași pentru a-și consolida credibilitatea în politica externă, ceea ce a alimentat tensiuni cu SEAE, instituția care gestionează tradițional diplomația UE și este condusă de Înaltul Reprezentant, Kaja Kallas. În paralel, Kallas încearcă să întărească SEAE: a prezentat recent o nouă structură de conducere, în care fostul ministru olandez al Apărării Kajsa Ollongren a fost numită secretar general, înlocuind-o pe Belén Martínez Carbonell. Alte reforme în SEAE sunt așteptate după încheierea verii, potrivit informațiilor citate. [...]
Comisia Europeană cere accelerarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova , după ce Chișinăul a bifat un nivel de implementare a reformelor care o plasează în fața altor state candidate, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de reglementare: deschiderea „tuturor clusterelor” (grupuri de capitole de negociere) ar muta procesul într-o etapă mai tehnică, cu cerințe mai stricte pe justiție, anticorupție și guvernanță economică. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos , a transmis în plenul Parlamentului European că sprijinirea Republicii Moldova este „o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită” și a cerut deschiderea tuturor capitolelor de negociere „cât mai curând posibil”, informație atribuită de Digi24 agenției MOLDPRES. „Sprijinirea Republicii Moldova reprezintă o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită.” De ce contează: ritmul reformelor devine argument pentru deschiderea clusterelor Marta Kos a invocat progresele din Planul de creștere, afirmând că Republica Moldova a atins un nivel de realizare de 93%, ceea ce ar plasa-o înaintea celorlalte țări candidate care beneficiază de astfel de planuri. În acest context, comisarul a spus că împărtășește opinia că ar trebui cerut Consiliului UE să deschidă toate clusterele „cât mai curând posibil”. Condițiile rămân: justiție, anticorupție, guvernanță economică În același timp, oficialul european a subliniat că Republica Moldova trebuie să continue reformele, în special în: justiție, combaterea corupției, guvernanță economică. Potrivit comisarului, aceste reforme sunt necesare pentru îndeplinirea „criteriilor intermediare” cerute înainte de deschiderea capitolelor de negociere. Unde este procesul acum: primul cluster deschis, următorul pe „Relații externe” Republica Moldova a deschis primul cluster de negocieri – Clusterul 1 „Valori fundamentale” – la 15 iunie 2026, în cadrul celei de-a doua Conferințe Interguvernamentale UE–Republica Moldova , organizată la Luxemburg. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că Republica Moldova a fost invitată să își prezinte poziția de negociere pentru Clusterul 6 „Relații externe”, în timpul Președinției irlandeze a Consiliului UE. Potrivit acesteia, autoritățile de la Chișinău spun că sunt pregătite pentru acest pas de mai bine de un an. [...]
Un paragraf din declarația finală a summitului NATO ar urma să fixeze reguli pentru piața transatlantică de apărare , cu efect direct asupra modului în care Europa își dezvoltă industria militară și asupra accesului companiilor americane la contracte europene, potrivit Digi24 , care îl citează pe Mircea Geoană , fost secretar general adjunct al NATO. Geoană spune că, din draftul pe care l-a văzut, comunicatul final va pune accent pe „unitate transatlantică” și pe „reechilibrarea relației transatlantice”, într-un context în care SUA cer Europei să-și asume mai mult din efortul de apărare. În opinia sa, miza este ca această „renegociere” să fie făcută „împreună”, ordonat și cu un calendar previzibil, astfel încât aliații europeni și Canada să poată lua măsuri în consecință. Miza economică: industria de apărare și accesul la contracte Punctul pe care Geoană îl numește „paragraf cheie” ar urma să vizeze „baza industrială și de apărare transatlantică”. El descrie ideea ca pe o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare „decuplată” de americani și, în același timp, ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa. „Va fi acolo o chestiune legată de baza industrială și de apărare transatlantică, de fapt o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare decuplată de americani și ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa, care este mare și importantă și cu mulți bani”, a spus Geoană. Din această perspectivă, mesajul din declarația finală poate conta nu doar politic, ci și operațional pentru companiile din apărare: stabilește direcția de politică industrială și de achiziții (cine poate participa, în ce condiții și cu ce priorități) într-o piață pe care Geoană o descrie ca fiind „mare” și „cu mulți bani”, fără a oferi însă cifre. Cheltuieli mai mari, dar întrebarea rămâne: capacitate fiscală și eficiența investițiilor Geoană a comentat și angajamentul statelor NATO de a crește alocarea pentru apărare la 5% din PIB, cu un „orizont de timp” până în 2035. El a indicat două întrebări: dacă există capacitate fiscală și politică pentru a susține trendul și dacă banii vor fi investiți în capabilitățile necesare, având în vedere că „definiția războiului” se schimbă pe baza lecțiilor din Ucraina și Iran. România și prezența americană: mesaj de continuitate Pe fondul discuțiilor despre reechilibrarea contribuțiilor în NATO, Geoană afirmă că România „nu trebuie să se teamă” de o retragere a trupelor americane și invocă sprijinul acordat de București Washingtonului, inclusiv în episodul legat de Iran. În același registru, el spune că baza de la Mihail Kogălniceanu este „mai importantă decât oricând” și vede „optimist” rolul strategic al României în noua ecuație. În ansamblu, Geoană anticipează un semnal public de unitate la finalul summitului, chiar dacă discuțiile private pot fi mai tensionate, mai ales în contextul declarațiilor recente ale președintelui Donald Trump. [...]
România și Regatul Unit au convenit să continue cooperarea de securitate pe Flancul Estic , după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și premierul britanic Keir Starmer , desfășurată în marja Summitului NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Miza imediată este menținerea și întărirea posturii de descurajare a Alianței în regiune, într-un context în care statele de pe flancul estic cer angajamente operaționale mai vizibile din partea aliaților. Întâlnirea a vizat „cooperarea în domeniul securității” și „consolidarea descurajării pe Flancul Estic al NATO”, conform mesajelor publice transmise de șeful statului. Nicușor Dan a descris discuția drept una „foarte bună” și a încadrat relația bilaterală în parteneriatul strategic dintre România și Regatul Unit, cu interese de securitate „convergente”. Componenta operațională: poliția aeriană în România Un element concret menționat de președinte a fost participarea Regatului Unit la misiunea de poliție aeriană din România, pentru care i-a mulțumit premierului britanic. În termeni practici, astfel de misiuni înseamnă prezență aliată și capabilități de reacție rapidă în spațiul aerian, cu efect direct asupra posturii de apărare și descurajare. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile publicate nu rezultă dacă cei doi lideri au agreat măsuri noi, un calendar sau o extindere a contribuției britanice; mesajele se referă la continuarea cooperării și la rolul deja existent al Regatului Unit în misiunea de poliție aeriană. Următoarele detalii relevante ar depinde de eventuale decizii sau comunicări ulterioare în cadrul Summitului NATO de la Ankara. [...]
