Știri
Știri din categoria Diverse
România a intrat pe importuri masive de energie la vârful de seară, după ce consumul național a trecut de 7.000 MW, iar importurile au depășit 1.500 MW, într-un context în care producția internă nu a acoperit cererea, potrivit Libertatea.
La ora 20:00, vineri, 21 august 2026, consumul a urcat la 7.121 MW, în timp ce producția era de 5.482 MW, ceea ce înseamnă că România acoperea intern 77% din necesar, iar restul de 23% venea din import.
Un element-cheie al serii a fost absența energiei nucleare din mixul național: ambele reactoare de la Cernavodă erau oprite din cauza nivelului critic de scăzut al Dunării, conform articolului. În aceste condiții, România a importat 1.639 MW din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina, o creștere de aproape 800 MW față de ziua precedentă, potrivit monitorenergie.ro, citat de publicație.
Odată cu apusul, producția fotovoltaică a coborât la 0,6% (31 MW), iar sistemul a fost susținut în principal de surse clasice și de vânt. Mixul intern indicat în analiză include:
În același context, este menționat că Termocentrala Turceni a fost oprită joi, 20 august, din cauza unui cazan fisurat.
Deși vârful de seară este asociat consumului casnic, datele pe ultimele 24 de ore arată că industria a rămas principalul consumator: 58,1% (aprox. 3.428 MW) din energie a mers către sectorul industrial, iar consumul casnic și terțiar a reprezentat 41,9% (2.469 MW).
Pentru sâmbătă și duminică, presiunea ar urma să scadă: consumul minim estimat este de sub 4.900 MW, iar importurile ar urma să coboare sâmbătă la o medie de 500 MW, potrivit prognozelor citate. Rămâne însă incert, din informațiile disponibile, când vor reintra în funcțiune reactoarele de la Cernavodă, un factor care ar influența direct dependența de importuri la orele de vârf.
În paralel, ANRE a aprobat regulamentul pentru „serviciul de flexibilitate a consumului”, un mecanism comercial prin care consumatorii pot primi recompense financiare dacă își reduc voluntar consumul în anumite intervale orare. Ideea, conform explicațiilor din articol, este ca energia economisită la un preț competitiv să înlocuiască resursele de echilibrare mai costisitoare și să reducă presiunea pe importuri în orele de vârf.
Recomandate
România vrea un comandament militar comun NATO la Marea Neagră, cu rotație și găzduire din 2028 , iar inițiativa este legată direct de riscurile tot mai frecvente pentru securitate și pentru activitatea economică din zonă, potrivit Libertatea . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a transmis miercuri seară că incidentele recente din Marea Neagră „ne obligă să acționăm, nu să așteptăm” și a susținut înființarea unui comandament militar comun al statelor NATO riverane. El spune că a discutat telefonic cu ministrul Apărării din Bulgaria și i-a propus semnarea unei scrisori comune către conducerea NATO, pentru a susține poziția celor două țări privind crearea acestei structuri. Ce propune România: rotație între statele riverane și calendar din 2028 Miruță afirmă că noul comandament ar urma să funcționeze cu rotație atât a locației, cât și a conducerii, între toate țările NATO riverane Mării Negre. În acest cadru, România își exprimă disponibilitatea de a prelua conducerea și de a găzdui comandamentul pe litoralul românesc începând din 2028. Până atunci, potrivit declarațiilor sale, România ar accepta ca structura să își desfășoare activitatea pe litoralul turcesc al Mării Negre, cu participarea ofițerilor români și bulgari. De ce contează: securitate și „interese economice” într-o zonă cu incidente repetate Ministrul interimar leagă demersul de o serie de incidente recente — drone, nave scufundate și mine marine — și susține că acestea nu mai pot fi tratate ca probleme naționale izolate. În mesajul citat, Miruță spune că România este determinată să își protejeze „interesele de securitate și economice” în Marea Neagră, cu respectarea dreptului internațional, și că atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene au generat riscuri colaterale pentru autoritățile și populațiile din țările din regiune. Contextul invocat include atacuri cu drone asupra navelor comerciale în largul coastei Bulgariei: pe 13 octombrie, două nave de marfă au fost lovite, iar una dintre ele, HS Dignity (pavilion Guineea-Bissau), s-a scufundat, 11 marinari fiind dați dispăruți; Sofia a convocat ulterior ambasadorul Rusiei. Publicația amintește și că alte două nave de marfă au fost lovite în aceleași ape pe 6 octombrie, iar în apele teritoriale românești au existat mai multe incidente în contextul războiului din Ucraina. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul pas ar fi semnarea și transmiterea către conducerea NATO a scrisorii comune propuse Bulgariei, pentru susținerea formală a înființării comandamentului. Publicația nu oferă un calendar pentru o decizie la nivelul NATO și nici detalii despre formatul exact al structurii, dincolo de principiul rotației și ținta de găzduire în România din 2028. [...]
Reluarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești readuce riscul de perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibili , după ce Moscova a acuzat Kievul de o lovitură de amploare asupra unei rafinării din Riazan, potrivit Digi24 . Rusia susține că atacul ar fi avut loc în primele ore ale zilei de joi și ar fi vizat o rafinărie situată la sud de Moscova. Potrivit relatării, acuzațiile vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză de trei zile pe care Kievul spune că a făcut-o la solicitarea SUA. Ce spune Moscova despre atacul din Riazan Kremlinul a transmis că Ucraina a „încercat să lanseze un atac de amploare” asupra rafinăriei, informație prezentată de BBC, conform Digi24. Ministerul rus al Apărării afirmă că au fost interceptate patru rachete și zeci de drone, iar resturile ar fi provocat un incendiu la rafinăria din Riazan. Președintele Vladimir Putin a mai susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească rafinării și miercuri, acuzație pe care Kievul a respins-o. Putin a declarat, totodată, că atacurile nu ar fi produs până acum „pagube semnificative”. De ce contează: infrastructura energetică, din nou în centrul escaladării Miza imediată este operațională: rafinăriile și infrastructura energetică sunt noduri critice pentru producția și distribuția de combustibili, iar orice incendiu sau oprire temporară poate crea presiune suplimentară asupra fluxurilor interne și regionale. Pe fondul acestui schimb de acuzații, Zelenski a spus că a restricționat atacurile timp de trei zile, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei. Declarația lui, citată de Financial Times, a fost: „Am încheiat-o cu asta.” Separat, Zelenski a afirmat că zeci de orașe ucrainene au fost vizate de atacuri rusești în ultimele 24 de ore. Ce urmează Informațiile din material indică o revenire la o dinamică de tip „lovituri și represalii” asupra infrastructurii energetice, după o pauză scurtă invocată de Kiev. În lipsa unor date independente în text despre amploarea pagubelor, impactul concret asupra producției rafinăriei din Riazan rămâne neclar. [...]
Comisia Europeană vrea să conecteze Ucraina la rețeaua europeană securizată Govsatcom din 2027 , pentru a reduce dependența operațională a armatei ucrainene de Starlink , după restricții de viteză care au afectat utilizarea dronelor pe front, potrivit Digi24 . Planul Comisiei este legat de extinderea Govsatcom cu „capacități comerciale” la începutul lui 2027, ceea ce ar permite ca servicii militare să fie furnizate prin intermediul celor comerciale. Miza este asigurarea unei alternative funcționale la infrastructura SpaceX, folosită intens de Forțele Armate ale Ucrainei pentru comunicații și operarea dronelor. De ce contează: vulnerabilitate operațională pe front În ultimele zile, restricțiile de viteză apărute „pe neașteptate” au redus capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri la distanță medie și au afectat parțial utilizarea dronelor pe linia frontului, inclusiv pentru interceptarea dronelor rusești. În noaptea de 13 spre 14 octombrie, fostul consilier al ministrului apărării din Ucraina, Serghei Sternenko, a semnalat întreruperi ale Starshield la viteze de peste 160 km/h, iar ulterior a spus că semnalul începea să se piardă deja la 60–70 km/h. Un ofițer ucrainean a declarat pentru Politico că restricțiile au dus la „oprirea completă a tuturor operațiunilor de atac la distanță medie”, inclusiv a celor care folosesc sisteme bazate pe rețele celulare, unde o dronă echipată cu Starlink retransmite semnalul către alte drone conectate în rețea. Ce este Govsatcom și ce promite UE Govsatcom funcționează din ianuarie 2026 și reunește capacitățile sateliților guvernamentali ai UE pentru comunicații securizate, notează Le Monde. Reprezentantul Comisiei Europene, Thomas Renier, a spus că sunt în curs negocieri cu Ucraina pentru „conectarea sa deplină” la Govsatcom și că Europa are resurse pentru a ajuta la menținerea legăturii. Renier a mai precizat că, la începutul lui 2027, serviciile comerciale prin satelit ar urma să fie conectate la Govsatcom, iar „serviciile militare ar putea fi furnizate prin intermediul celor comerciale”. Limita planului: înlocuirea Starshield rămâne incertă Rămâne neclar dacă soluțiile comerciale provizorii vor putea înlocui capacitățile Starshield, sistemul militar al SpaceX folosit de armata ucraineană. Potrivit materialului, această etapă provizorie ar urma să acopere perioada până la formarea completă a constelației europene IRIS , descrisă ca având peste 300 de sateliți, cu termen până în 2029. Renier nu a făcut o comparație directă între capacitățile europene și cele ale Starlink și Starshield. Context: cine controlează restricțiile și ce spun părțile Elon Musk a declarat miercuri că Starshield aparține și este controlat de guvernul SUA, iar deciziile privind funcționarea și limitările de viteză sunt luate, „în ultimă instanță”, de președinte. În același timp, Musk a susținut că Starlink, ca serviciu comercial al SpaceX, nu ar trebui folosit „pentru acțiuni militare ofensive”. Fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, a afirmat miercuri seara că „conexiunea la Starlink la viteze de până la 160 km/h se restabilește” și că eliminarea completă a limitării de viteză în Starshield are „o importanță decisivă” pentru apărarea Ucrainei. La Kiev, potrivit Financial Times, există suspiciunea că blocajele ar fi fost impuse la indicația lui Donald Trump, pe fondul criticilor privind atacurile asupra rafinăriilor rusești. Un înalt oficial american a declarat pentru Axios că administrația nu are nicio legătură cu restricțiile. Ce urmează Pe termen scurt, discuțiile UE–Ucraina vizează conectarea la Govsatcom, însă calendarul efectiv și capacitatea de a substitui infrastructura SpaceX rămân, deocamdată, neclare. Pe termen mediu, punctul de inflexiune indicat este începutul lui 2027, când Govsatcom ar urma să primească aportul serviciilor comerciale, înainte ca IRIS să fie complet operațională până în 2029. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru un guvern tehnocrat de o rectificare bugetară rapidă , pe fondul riscului ca blocajul politic să împingă în sus costurile de finanțare ale statului și să afecteze funcționarea unor servicii publice, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan spune că partidul ar putea vota învestirea guvernului Luca Niculescu – PSD, dar doar în baza unui acord limitat, cu obiective bugetare și reguli de guvernanță, valabil până în primăvara lui 2027. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că un vot pentru învestirea guvernului „ar putea să ne coste nu doar politic, ci și personal”, însă argumentează că prelungirea crizei are consecințe directe asupra finanțelor publice și a capacității administrative. Decizia finală a PNL ar urma să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni. Miza economică: rectificarea bugetară și costul împrumuturilor Bolojan avertizează că, după cinci luni de criză politică și cu un guvern fără puteri depline, „situația se complică zi de zi”. În acest context, el indică două riscuri principale: întârzierea unei rectificări bugetare , care ar putea bloca „mai multe domenii esențiale”, cu sănătatea menționată explicit drept prima vulnerabilă; dificultăți crescute de finanțare pentru stat , prin împrumuturi „tot mai greu” de obținut și la „dobânzi tot mai mari”, în condițiile în care „riscul de țară rămâne ridicat” fără un guvern funcțional. Premierul interimar susține că, din vară, o parte dintre unitățile de primiri urgențe au ajuns să nu mai aibă bani de funcționare din cauza lipsei alocărilor necesare, iar soluțiile de relocare internă în bugetul Ministerului Sănătății ar fi ajuns „la limită”. Ce fel de sprijin ar lua în calcul PNL Bolojan afirmă că grupurile parlamentare au recomandat acordarea votului de învestitură doar pe baza unui acord pe care l-ar putea semna cu premierul desemnat. Conform descrierii sale, acordul ar stabili: limite precise ale unei susțineri punctuale , „strict pentru obiectivele bugetare”; principii de transparență, bună guvernare și democrație parlamentară ; valabilitate până în primăvara anului 2027 ; posibilitatea unei moțiuni de cenzură dacă angajamentele sunt încălcate. În același timp, liderul PNL spune că partidul nu reface coaliția și că rămâne în opoziție, iar votul nu ar fi „unul de încredere”, ci unul „pentru ieșirea dintr-o criză lungă”. Ce urmează Potrivit lui Bolojan, PNL va lua decizia finală la sfârșitul acestei săptămâni . În scenariul în care partidul votează învestirea, sprijinul ar fi limitat de acordul menționat, iar responsabilitatea pentru echipa guvernamentală ar reveni „în exclusivitate” premierului tehnocrat desemnat de președinte, conform declarațiilor citate de Digi24. [...]
Serghei Lavrov sugerează că negocierile de pace sunt blocate după ce a legat public discuțiile despre Ucraina de „ tranzacția cu motorină ” promovată de Donald Trump și de refuzul lui Volodimir Zelenski de a o susține, potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei mută accentul de pe o propunere formală de pace pe o dispută politică, cu implicații directe asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscurilor economice din energie. Într-o conferință descrisă ca „neobișnuit de lungă”, ministrul rus de Externe a folosit termeni laudativi la adresa președintelui SUA și a reluat atacurile la adresa lui Zelenski, pe care îl acuză că ar provoca în mod direct administrația americană prin poziționarea față de înțelegerea privind motorina și prin solicitarea de armament pentru lovirea infrastructurii energetice ruse, inclusiv rafinăriile. „Tranzacția cu motorină”, folosită ca instrument de presiune politică Lavrov afirmă că Rusia a susținut „afacerea cu motorină” propusă de Trump, dar că Zelenski ar fi respins-o public, cerând în schimb rachete pentru sistemul Patriot , pentru a continua atacurile asupra sectorului energetic rus. „Nu mă mai bateți la cap cu această tranzacție cu motorină, mai bine dați-mi rachete pentru sistemul Patriot, am nevoie să continui să lovesc sectorul energetic rus, inclusiv rafinăriile de petrol”. În interpretarea șefului diplomației ruse, această poziție ar reprezenta: „o provocare directă, și încă una grosolană, la adresa președintelui Trump”. Lavrov mai susține că Zelenski ar avea un comportament „obișnuit” de a cere sprijin fără a oferi ceva „în schimb” și fără a fi dispus la „acțiuni constructive”. Moscova spune că nu a primit un „plan de pace” oficial Pe fondul discuțiilor din presa occidentală despre un posibil „plan de pace” pentru Ucraina, Lavrov afirmă că Rusia nu a primit nicio propunere oficială și că informațiile vehiculate ar fi bazate pe „scurgeri de informații și zvonuri”. În acest context, el menționează explicit publicații precum The Washington Post și New York Times, fără a indica existența unui document transmis pe canale oficiale. Alegerile din Ucraina și respingerea unui armistițiu Lavrov susține că Zelenski „nu are nevoie de alegeri”, deoarece ar fi impus condiții „în mod evident inacceptabile” pentru organizarea lor. Totodată, ministrul rus respinge ideea unui armistițiu care, în viziunea sa, ar permite reînarmarea Ucrainei. „Nu va exista niciun armistițiu menit să-l readucă [pe Vladimir Zelenski] la realitate și să-l înarmeze din nou”. „Poziția noastră nu s-a schimbat niciodată” În final, Lavrov reiterează că obiectivele Rusiei în ceea ce numește „operațiunea militară specială” ar fi „clare și constante”, în contrast cu pozițiile Occidentului, pe care le descrie ca fluctuante. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: menținerea incertitudinii în jurul negocierilor și a infrastructurii energetice, într-un moment în care declarațiile oficiale sunt folosite ca instrument de presiune și de setare a agendei, nu ca semnal al unei apropieri de un acord formal. [...]
Kremlinul mizează pe o posibilă întrevedere Putin–Trump la summitul APEC din China , însă fără un acord sau un calendar confirmat, ceea ce menține incertitudinea diplomatică înaintea reuniunii, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că există o „voință comună” pentru organizarea unei noi întâlniri între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump, pe care o consideră „extrem de benefică”. În același timp, Peskov a precizat că nu au fost stabilite aranjamente concrete. În relatarea preluată de Digi24, NEXTA notează că la discuții ar putea participa și liderul chinez Xi Jinping, în condițiile în care toți trei sunt așteptați la viitorul summit APEC din China. Separat, Peskov a spus că o întâlnire Putin–Trump „nu a fost încă convenită”, informație atribuită de Digi24 biroului din Moscova al agenției APA. Potrivit acestuia, dacă cei doi președinți se vor afla în același loc în China, posibilitatea unei întrevederi ar urma să fie discutată. Ce urmează și de ce contează Semnalul transmis de Kremlin indică o deschidere pentru contacte la nivel înalt în marja APEC, dar lipsa unor detalii confirmate sugerează că, deocamdată, discuția rămâne la nivel de intenție. Pentru mediul economic și piețe, orice potențială apropiere diplomatică între Washington și Moscova poate influența așteptările privind evoluția tensiunilor geopolitice, însă, în acest stadiu, informațiile disponibile nu permit concluzii despre format, agendă sau rezultate posibile. [...]
