Știri
Știri din categoria Diverse
USR condiționează susținerea unui guvern PSD de o „rotativă” care să înceapă cu PNL-USR-UDMR, pentru a evita schimbări rapide de putere care ar „bulversa” instituțiile, potrivit Digi24. Radu Miruță spune că USR ar vota un guvern monocolor PSD doar dacă PSD ar vota mai întâi o coaliție PNL-USR-UDMR care să continue guvernarea, iar social-democrații să preia partea a doua a intervalului până la alegerile din 2028.
Miza, în logica USR, este una operațională: continuitatea administrativă și reducerea riscului de blocaje într-un moment de instabilitate politică, după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură. Miruță susține că nu există încredere în PSD, invocând precedente în care social-democrații ar fi încălcat acorduri politice.
Miruță afirmă că nu a auzit de negocieri pentru un guvern PSD-PNL-UDMR și descrie drept scenariu de lucru o coaliție PNL-USR-UDMR care să înceapă guvernarea, urmată de PSD în a doua parte a perioadei până la alegerile din 2028. Argumentul central este că un „armistițiu” politic presupune încredere, iar USR spune că aceasta lipsește în relația cu PSD.
În această logică, USR respinge ideea ca PSD să înceapă „prima tură” de guvernare, pe motiv că ar însemna două schimbări succesive de echipe guvernamentale într-un interval scurt, cu efecte de perturbare în instituțiile statului.
În material se arată că „armistițiu” poate însemna și acceptarea faptului că USR ar vota PSD după încheierea primei jumătăți a perioadei rămase până la alegeri — adică un guvern minoritar, dar susținut parlamentar de celălalt partid, în cadrul unei înțelegeri de tip rotativă.
Miruță precizează că vorbește strict despre poziția USR și că nu poate vorbi în numele PNL, dar afirmă că, „deocamdată”, PNL s-ar fi „sincronizat” cu USR.
Separat, ministrul interimar ridică public întrebarea ce ar fi oferit PSD partidului condus de George Simion pentru ca AUR să voteze moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului, susținând că „astfel de mișcări politice nu se fac fără înțelegere”.
Poziția USR indică o condiționare explicită pentru orice formulă de guvernare care ar implica PSD: nu doar cine intră la guvernare, ci și ordinea preluării puterii, cu accent pe continuitatea administrativă și pe evitarea unor schimbări repetate de echipe în aparatul de stat. În lipsa acceptării acestui aranjament, din declarațiile lui Miruță nu rezultă disponibilitatea USR de a valida un guvern PSD monocolor care să înceapă mandatul.
Recomandate
Negocierile pentru un guvern majoritar ar putea fi închise până la finalul lui iulie , iar scenariul cel mai probabil este o coaliție PSD–PNL–UDMR, potrivit declarațiilor fostului ministru al Finanțelor Adrian Câciu , citat de Digi24 . Miza imediată este deblocarea formării Executivului, într-un moment în care partidele aflate la negocieri au intrat în noi tensiuni. Câciu a respins explicit varianta unui „guvern de armistițiu” și a susținut că discuțiile ar urma să ducă la o formulă stabilă, cu majoritate parlamentară. „Eu exclud sintagma «guvern de armistițiu» (...). Dar eu cred că, la finalul acestei luni, lucrurile vor duce către un guvern majoritar și tind să cred că va fi PSD, PNL, UDMR.” Formula politică avansată și condițiile puse în negocieri Social-democratul a indicat că, din perspectiva sa, USR nu ar trebui să facă parte din viitoarea coaliție, pe motiv că și-ar fi impus „linii roșii” care au contribuit la blocajul actual. În același timp, Câciu a spus că PSD nu a exclus colaborarea cu PNL și UDMR. În acest context, el a afirmat că PSD nu ar mai accepta ca Ilie Bolojan să facă parte din Guvern, susținând că acesta nu va fi în viitorul Executiv. „Am spus că nu mai vrem să facă parte din Guvern doar o persoană: Ilie Bolojan.” Cine ar putea conduce Executivul și ce urmează Întrebat despre numele viitorului premier, Câciu a spus că decizia va rezulta din negocierile dintre partide și a invocat posibilitatea ca Sorin Grindeanu să conducă guvernul, cu condiția „flexibilizării” pozițiilor. Tot el a susținut că accentul ar trebui mutat de la împărțirea funcțiilor la programul de guvernare și a indicat că se așteaptă ca „săptămâna viitoare” pozițiile să se mai relaxeze, astfel încât un acord să fie posibil până la finalul lunii iulie. Separat, Câciu a explicat că postarea sa de pe Facebook, în care i-a numit „penali” (între ghilimele) pe mai mulți lideri din PNL și USR, a fost „metaforică”, făcând trimitere la etichetările din perioada 2017–2019. [...]
Blykalla și Hitachi Energy încearcă să reducă timpul și costul conectării reactoarelor modulare la rețea printr-un „pachet” standardizat de integrare electrică, un pas practic care poate accelera proiectele comerciale în Europa și SUA, potrivit Interesting Engineering . Parteneriatul vizează dezvoltarea unor sisteme electrice standard pentru viitoarele reactoare modulare avansate răcite cu plumb ale companiei suedeze Blykalla. În esență, cele două companii vor să evite reproiectarea de la zero a conexiunii la rețeaua de transport și a instalațiilor electrice de pe amplasament pentru fiecare proiect în parte, printr-un cadru repetabil care poate fi adaptat în mai multe locații. De ce contează: „gâtul de sticlă” nu e doar reactorul, ci și infrastructura Materialul arată că dezvoltatorii de tehnologii nucleare avansate se uită tot mai mult dincolo de designul reactorului, către infrastructura necesară punerii în funcțiune a unei centrale. Chiar și un reactor „gata” poate întârzia dacă integrarea în rețea cere personalizări extinse de la un amplasament la altul. Standardizarea ar putea reduce volumul de inginerie specifică fiecărui proiect și, implicit, ar putea scurta termenele de dezvoltare până la exploatare. Ce include colaborarea și ce nu include Conform sursei, echipele de ingineri vor lucra împreună la: concepte pentru conectarea la rețelele de transport; sisteme electrice la nivel de amplasament (on-site); instrumente digitale care să sprijine integrarea și operarea în relație cu rețeaua. Colaborarea nu acoperă construcția reactorului . Accentul este pe ingineria electrică și infrastructura digitală necesare conectării viitoarelor reactoare la rețea și la facilitățile clienților. Primele piețe vizate: consumatori industriali cu cerere continuă Eforturile inițiale se vor concentra pe facilități cu consum mare și constant de electricitate. În text sunt menționate explicit centrele de date și industriile energointensive, considerate printre primele segmente interesate de energie de bază (producție continuă, 24/7). În acest context, Hitachi Energy indică faptul că integrarea eficientă în sistemele energetice existente va deveni tot mai importantă pe fondul creșterii consumului de electricitate, alimentată de extinderea centrelor de date și electrificarea proceselor industriale. Ce urmează Dacă partenerii reușesc să livreze un model standardizat de integrare, proiectele viitoare ar putea necesita mai puțină inginerie „pe comandă” pentru fiecare amplasament, ceea ce ar ajuta dezvoltatorii să scurteze calendarele de implementare în Europa și SUA și să ofere clienților industriali o soluție mai integrată de alimentare cu energie cu emisii reduse de carbon. Sursa nu oferă un calendar de livrare sau ținte cantitative pentru această standardizare. [...]
SUA pregătesc la summitul NATO de la Ankara un „pachet” de măsuri care să compenseze retragerea de trupe din Europa , inclusiv proiecte industriale de apărare și posibile vânzări de armament strategic, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: cum își acoperă NATO golurile de capabilități pe fondul unei „amprente” americane mai mici în Europa. Summitul NATO de la Ankara are loc pe 7-8 iulie, iar Washingtonul ar urma să folosească reuniunea pentru a prezenta inițiative menite să atenueze impactul politic al reducerii prezenței militare americane în Europa, relatează Euractiv, citat de Digi24. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pledat pentru ceea ce a numit „ NATO 3.0 ”, în contextul finalizării planurilor de revizuire a prezenței trupelor SUA pe continent. Ce include, posibil, „pachetul” american: proiecte și armament Un element central ar fi anunțarea, marți, a unor proiecte de apărare realizate în Europa „colectiv” de principalii contractori americani din domeniu, în colaborare cu guvernul SUA. Pe agendă ar figura și vânzări potențiale de sisteme strategice, inclusiv rachete de croazieră Tomahawk, potrivit unui oficial american citat de Euractiv. În plus, analiza indică două direcții tehnice care ar putea conta pentru acoperirea deficitului de capabilități: Sistemul Typhoon , operat în prezent exclusiv de SUA și capabil să lanseze atât Tomahawk, cât și rachete de apărare aeriană SM-6. Germania a trimis anul trecut o scrisoare de solicitare, dar nu a primit încă răspuns. Integrarea unor sisteme americane precum GMLRS (muniții ghidate lansate din sisteme de rachete) pe platforme europene de lansare, idee pe care SUA o respinsese anterior în solicitări venite din Germania și Franța. Contextul retragerii: Germania pierde 5.000 de soldați și două relocări planificate Cu două luni în urmă, administrația Trump a anunțat retragerea a 5.000 de soldați din Germania și anularea relocării planificate a două batalioane (un Batalion de Foc cu Rază Lungă de Acțiune și un Batalion de Apărare Aeriană) repartizate la a 2-a Forță Operativă Multi-Domeniu a Armatei SUA, unitate axată pe operațiuni „multi-domeniu” (coordonate între mai multe tipuri de forțe și medii de luptă). Ce așteaptă aliații europeni: tranziție „ordonată” și presiune pe bugete Oficiali germani citați în material spun că rămân „prudent optimiști” și că decizii importante ar fi fost deja luate la summitul de anul trecut de la Haga, în timp ce reuniunea de la Ankara ar urma să se concentreze pe gestionarea unei tranziții ordonate către „următoarea fază” a NATO. În același timp, un oficial german afirmă că se așteaptă o declarație „clară” din partea tuturor celor 32 de membri NATO privind amenințarea reprezentată de Rusia, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru alianță. Un posibil obstacol major este poziția Spaniei, care, potrivit sursei, rezistă obiectivului de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Oficialii germani susțin că este necesară o împărțire echitabilă a sarcinilor și că Madridul ar trebui să se pregătească pentru o dezbatere dificilă. [...]
Atacul cu drone asupra porturilor din zona Sankt Petersburg ridică riscuri operaționale pentru exporturile rusești de energie , într-un moment în care Ucraina își intensifică loviturile asupra infrastructurii din Rusia, potrivit Digi24 . Metropola rusă Sankt Petersburg, inclusiv portul de la Marea Baltică folosit de Rusia pentru exporturi de petrol, și regiunea Leningrad au fost lovite vineri noaptea de un „atac la scară mare”, au transmis autoritățile locale. Guvernatorul Sankt Petersburgului, Alexandr Beglov, nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor. În paralel, portalul local Bumaga a relatat că la terminalul petrolier al orașului (cu aproximativ șase milioane de locuitori) ar fi izbucnit un incendiu, informație atribuită de Digi24 agenției Reuters, preluată de Agerpres. Portul Vîsoțk , vizat în regiunea Leningrad Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexandr Drozdenko, a declarat că dronele au lovit portul Vîsoțk din Golful Finlandei, la circa 170 km nord-vest de Sankt Petersburg. Potrivit acestuia, instalațiile din zonă asigură tranzitul mai multor mărfuri strategice: petrol; cereale; cărbune; gaze naturale lichefiate. Drozdenko a mai afirmat că, în întreaga regiune, au fost doborâte 72 de drone. Context: presiune pe infrastructura energetică și efecte în lanț Digi24 notează că Ucraina și-a intensificat în acest an loviturile asupra infrastructurii energetice din Rusia, iar aceste atacuri au provocat penurii de carburant în unele regiuni. Sankt Petersburg, aflat la circa 900 km de frontiera ruso-ucraineană, a mai fost ținta dronelor; între obiectivele vizate anterior s-au numărat terminalul petrolier și o navă militară, în timpul Forumului Economic Internațional din iunie. [...]
Samsung intră în lanțul de aprovizionare al Anthropic pentru cipuri AI , o mișcare care poate consolida poziția diviziei sale de semiconductori într-o piață în care companiile de inteligență artificială caută să-și reducă dependența de NVIDIA, potrivit Mobilissimo . Anthropic ar fi în discuții pentru ca Samsung să îi producă cipurile, însă compania de AI nu a finalizat încă designul chipsetului și nici țintele de performanță. Întrebată de TechCrunch dacă lucrează cu Samsung, Anthropic a transmis că folosește o infrastructură „diversificată”, cu cipuri de la Google, Amazon și NVIDIA, pe care le consideră esențiale pentru strategia sa de calcul. De ce contează: presiune pe dominația NVIDIA și oportunitate pentru Samsung Foundry Miza, în interpretarea sursei, este încercarea Anthropic de a obține „independență față de NVIDIA”, într-un context în care tot mai multe companii din AI încearcă să-și proiecteze propriile cipuri și apoi să contracteze un producător care să le fabrice efectiv (modelul clasic „design intern, producție externalizată”). În paralel, Mobilissimo notează că și OpenAI ar fi anunțat recent un cip dezvoltat împreună cu Broadcom, cunoscut drept „Jalapeno”, despre care se spune că ar avea o eficiență energetică mai bună (performanță per watt) în primele teste față de GPU-urile AI actuale. Context: Samsung, deja conectată la ecosistemul AI Samsung este prezentată ca un jucător important în piața AI și un partener relevant pentru NVIDIA, inclusiv prin producția de cipuri necesare la antrenarea și rularea modelelor avansate. Sursa mai menționează că instrumentele software ale NVIDIA au un rol important în procesul de producție, ceea ce face ca relația să fie „în ambele direcții”. Totodată, Mobilissimo afirmă că Google ar purta discuții cu Samsung pentru cipuri AI și că Samsung produce deja cipuri pentru mașinile Tesla. Notă: informațiile despre discuțiile și parteneriatele menționate sunt prezentate în articol ca stadiu de negocieri/intenții; detaliile comerciale (volum, valoare, calendar de producție) nu sunt precizate. [...]
Zvonul că Intel ar produce cipul A20 pentru iPhone 18 (modelul de bază) este infirmat , iar implicația practică este că nu se conturează, cel puțin din informațiile vehiculate acum, o schimbare de furnizor care să rupă dependența Apple de ecosistemul actual de producție pentru procesoarele iPhone, potrivit Android Headlines . Informația pornește de la o speculație apărută în piață, conform căreia Intel ar urma să fabrice viitorul cip A20 pentru iPhone 18 „de bază”. Publicația notează însă că un tipster (o sursă neoficială din industria tehnologiei, care publică informații pe canale informale) respinge scenariul și îl descrie ca fiind „departe de realitate”. De ce contează: semnal pentru lanțul de aprovizionare și pentru așteptările pieței Pentru industrie, un astfel de zvon ar fi avut relevanță în special prin prisma lanțului de aprovizionare: producția de cipuri pentru iPhone este un element critic atât pentru costuri, cât și pentru capacitatea de livrare, iar o schimbare de producător ar fi sugerat o repoziționare majoră în strategia Apple. În acest caz, infirmarea reduce probabilitatea ca investitorii și partenerii să își calibreze așteptările pe o mutare rapidă către Intel pentru procesoarele iPhone 18, cel puțin pe baza acestor informații. Publicația nu indică detalii suplimentare despre un calendar, volume sau condiții comerciale, iar materialul tratează subiectul strict la nivel de zvon contrazis. [...]
