Știri
Știri din categoria Diverse
Vizita șefului CIA la Moscova indică o creștere a riscului perceput de SUA privind testarea NATO de către Rusia, potrivit informațiilor prezentate de Digi24, care citează relatări din presa americană și o notă AFP. Miza, dincolo de componenta diplomatică, este una de securitate cu efecte directe asupra mediului economic european: orice escaladare sau chiar „atac limitat” ar amplifica incertitudinea, costurile de apărare și presiunea pe lanțurile logistice și energetice.
Wall Street Journal și CBS au relatat că John Ratcliffe ar fi încercat să descurajeze Rusia de la un eventual atac împotriva unui stat membru NATO, în contextul în care evaluările serviciilor americane de informații ar indica faptul că Moscova ar putea încerca să „pună alianța la încercare”. În aceeași linie, Wall Street Journal ar fi detaliat că președintele rus Vladimir Putin ar putea sfida NATO cu un „atac limitat” în următorii ani.
Președintele SUA, Donald Trump, a descris deplasarea drept o vizită „semi-rutină”, într-un interviu acordat comentatorului conservator Glenn Beck, sugerând că discuțiile ar fi vizat războiul din Ucraina.
„Ne-am dori ca războiul din Ucraina să se oprească”
În paralel, presa americană a mai susținut că Ratcliffe ar fi abordat și „războiul din Iran”, cu un avertisment privind posibile sancțiuni suplimentare dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă. Trump a negat însă că vizita ar fi avut legătură fie cu Iranul, fie cu amenințările rusești la adresa NATO.
De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Ratcliffe s-a deplasat la Moscova pentru discuții „între servicii secrete” și că nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Peskov a mai spus că este „încă prea devreme” pentru a evalua dacă aceste contacte pot influența ieșirea relațiilor ruso-americane din criză și că, deocamdată, nu sunt prevăzute alte contacte viitoare.
În fundal, Rusia și Ucraina își intensifică de câteva luni atacurile cu rază lungă, inclusiv asupra unor situri civile precum depozite logistice și facilități petroliere și portuare, cu un număr tot mai mare de victime civile, potrivit materialului. Eforturile diplomatice mediate de SUA sunt descrise ca fiind în impas, iar Kremlinul nu ar da semne că își revizuiește pretențiile, în special cele teritoriale.
Digi24 mai notează, pe baza datelor Flightradar24, că un avion militar american a decolat marți dimineață din Riga (Letonia) spre Moscova și a efectuat traseul invers în aceeași seară. Potrivit aceleiași surse, ultima călătorie cunoscută a unui director CIA în Rusia data din noiembrie 2021, înainte de declanșarea războiului din Ucraina.
Recomandate
Zelenski condiționează un „ armistițiu energetic ” de garanții, cu efecte directe pe piața motorinei potrivit Digi24 , președintele ucrainean propunând Washingtonului un „acord privind motorina” care ar muta presiunea de pe sancțiuni pe controlul operațional al fluxurilor: capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura petrolieră și de a influența dacă rafinăriile rusești funcționează și dacă livrările ies din țară. Într-o intervenție prin videoconferință la Forumul de Securitate de la Varșovia (12 octombrie), Zelenski a pus sub semnul întrebării justificarea economică a deciziei SUA de a permite accesul motorinei rusești pe piețele americane și mondiale, în contextul unui acord anunțat de Donald Trump cu Vladimir Putin privind exporturile de motorină din Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită publicației Kyiv Post . În logica propusă de Kiev, Ucraina ar suspenda atacurile asupra infrastructurii petroliere și de motorină a Rusiei dacă Washingtonul ar putea garanta că Moscova încetează atacurile asupra rețelei electrice ucrainene. Zelenski a legat explicit această condiție de nevoia de „garanții cu caracter executoriu”, adică angajamente care să poată fi impuse, nu doar declarate. De ce contează: impactul asupra prețurilor și asupra securității energetice europene Zelenski a susținut că volumele pe care Rusia le-ar putea introduce pe piață ar fi prea mici pentru a influența semnificativ prețurile globale. El a estimat exporturi rusești între 300.000 și 500.000 de tone de motorină pe lună, față de un consum mondial de aproximativ 120 de milioane de tone lunar, concluzionând că impactul ar fi „niciunul”. Separat, a avansat o influență totală a Rusiei asupra pieței mondiale a motorinei de 2,2%, fără să indice sursa sau metodologia. Pe componenta europeană, Zelenski a argumentat că menținerea integrității sistemului energetic ucrainean ar avea și o dimensiune economică regională: rețeaua electrică a Ucrainei este conectată la rețeaua europeană, iar un sistem funcțional ar putea furniza energie mai ieftină statelor europene care se confruntă cu penurii, potrivit declarațiilor sale. Ce urmează: armistițiul anunțat de Trump, fără termene și fără mecanism de monitorizare Trump a anunțat duminică un „armistițiu energetic” imediat între Rusia și Ucraina, însă fără termen, calendar sau mecanism de monitorizare. Zelenski a spus că Ucraina a aflat despre presupusul acord din mass-media și că nu a primit confirmare că Moscova l-ar fi acceptat. Potrivit liderului ucrainean, Kievul s-a abținut să atace rafinăriile rusești peste noapte, în timp ce Rusia a continuat atacurile asupra instalațiilor energetice ucrainene, inclusiv o centrală termoelectrică din Harkov. În acest context, Ucraina se declară dispusă să respecte un armistițiu energetic doar dacă Rusia face același lucru și acceptă garanții aplicabile. Avertisment suplimentar: blocajul din Marea Neagră și riscul de criză alimentară În aceeași intervenție, Zelenski a avertizat că discuția despre prețurile la motorină poate eclipsa o criză potențial mai gravă, legată de perturbarea traficului maritim în Marea Neagră și blocarea exporturilor de cereale ucrainene. El a spus că efectele s-ar putea vedea în una-două luni, cu risc de penurie alimentară în țări din Africa, unele state asiatice și Orientul Mijlociu. Totodată, Zelenski a afirmat că perturbările transportului maritim au dus deja la creșterea prețurilor la grâu la cele mai ridicate niveluri din ultimii trei ani și că Rusia a respins propuneri de relansare a acordului privind cerealele din Marea Neagră. [...]
NATO este împinsă să-și definească pragurile de reacție la atacuri hibride , pe fondul riscului ca sabotajele atribuite Rusiei să producă victime, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski , care cere Alianței să pregătească un răspuns „ferm” dacă un astfel de atac ar deveni mortal. Sikorski a spus, într-un interviu acordat Financial Times , că probabilitatea ca „cineva să fie ucis” crește pe măsură ce Rusia își intensifică operațiunile menite să perturbe și să destabilizeze societățile europene. În același timp, el a admis că NATO va trebui să ia o decizie privind modul de răspuns, în lipsa unei definiții agreate dinainte despre ce anume „constituie un atac” în zona acțiunilor hibride. „Întrebarea este ce anume constituie un atac, un atac transfrontalier, și atâta timp cât este vorba doar de pagube materiale (...) este una, dar dacă încep să moară oameni, atunci va trebui să purtăm o altă discuție foarte serioasă în cadrul NATO”. De ce contează: de la consultări (Articolul 4) la apărare colectivă (Articolul 5) Ministrul polonez a indicat că Polonia și Estonia au invocat deja Articolul 4 al NATO – mecanismul de consultări la nivel înalt – după încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane de vânătoare rusești, sugerând că ar putea fi necesare măsuri suplimentare. În paralel, articolul reamintește că Articolul 5, clauza de apărare reciprocă, se aplică în cazul unui „atac armat” asupra unui stat membru și a fost invocat o singură dată, de SUA, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Contextul invocat de Varșovia: sabotaj, drone, atacuri cibernetice Polonia și țările vecine își justifică îngrijorarea prin creșterea numărului de atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj împotriva unor ținte europene, pe care le consideră parte a unei campanii ruse menite să submineze sprijinul pentru Ucraina. În material este menționat și un incident din iulie, când o rachetă de croazieră rusă Kh-101 s-a prăbușit într-un câmp și a explodat în estul Poloniei. Totodată, Financial Times citează reprezentanți ai cinci agenții de informații europene care susțin că agenți ruși ar fi vizat asasinarea unor înalți responsabili din companii europene din domeniul apărării. În Germania, serviciile de informații au avertizat că „războiul din umbră” al Rusiei ar intra într-o fază nouă, potențial mortală. Berlinul a acuzat Moscova că ar fi orchestrat un atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle, în august; dispozitivul exploziv nu a detonat, potrivit articolului. Ce măsuri propune Polonia: restricții pentru diplomați și vize mai puține Sikorski cere aliaților europeni să răspundă la atacurile atribuite Kremlinului printr-un pachet de măsuri, inclusiv: închiderea consulatelor ruse; limitarea libertății de mișcare a diplomaților ruși în țările unde sunt acreditați; reducerea numărului de diplomați ruși (Polonia spune că a aplicat deja această măsură). El a mai susținut ca toți cetățenii ruși care intră în UE să fie obligați să aibă pașaport biometric, pentru a reduce riscul folosirii identităților false, și a sprijinit ideea diminuării numărului de vize turistice acordate cetățenilor ruși. În articol se menționează că anul trecut au fost eliberate aproape 500.000 de vize. Miniștrii de Externe ai UE urmează să discute, luni, la Luxemburg, despre restricții la nivelul Uniunii privind circulația diplomaților ruși și despre posibile restricții pentru vizele turistice. [...]
Germania cere extinderea atribuțiilor serviciilor de informații pe fondul unui „război din umbră” care ar include sabotaj și atacuri cibernetice atribuite Rusiei, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de retorica politică, este una de reglementare: guvernul german împinge o reformă care ar da mai multă libertate de acțiune serviciilor, într-un stat unde acestea au fost tradițional mai strict limitate decât în alte țări occidentale. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a avertizat că operațiunile hibride urmăresc destabilizarea țării și a susținut consolidarea atribuțiilor serviciilor de informații, în contextul intensificării amenințărilor de sabotaj și al atacurilor cibernetice atribuite Rusiei, conform relatării Reuters preluate de Digi24. „Scopul său este clar: să ne destabilizeze, să ne destabilizeze din temelii”, a afirmat Dobrindt. Ce include „războiul din umbră” invocat de autoritățile germane În evaluarea prezentată la Berlin, șeful Biroului Federal pentru Protecția Constituției (BfV), Sinan Selen, a spus că Rusia ar folosi „aproape toate mijloacele” în astfel de operațiuni, de la campanii de dezinformare și manipulare a informațiilor până la sabotaje și comploturi de asasinat pregătite pe teritoriul Germaniei. Selen a indicat, totodată, că se așteaptă la noi acțiuni similare după un atac dejucat în august, care ar fi implicat o dronă încărcată cu explozibili pe un aeroport din Germania; autoritățile germane au atribuit incidentul Rusiei. Kremlinul a calificat cazul drept o înscenare, potrivit aceleiași surse. Reforma în Parlament: „măsuri active de apărare” pentru servicii Pe fondul acestor avertismente, proiectul de reformă al guvernului german, care ar urma să acorde serviciilor de informații atribuții extinse — inclusiv posibilitatea de a adopta „măsuri active de apărare” — este analizat de comisiile parlamentare, după ce a trecut de o primă lectură în septembrie. Dobrindt a argumentat că Germania trebuie să rămână „în prima linie” în dezvoltarea capacităților serviciilor, în condițiile provocărilor actuale. Context regional: avertismente și din Cehia În același registru, serviciul de informații din Cehia a avertizat că Rusia ar putea recurge, în următoarele luni, la operațiuni „mai riscante” și de o amploare mai mare pe teritoriul statelor NATO care sprijină Ucraina, notează Digi24. Separat, șeful Serviciului Federal de Informații Externe al Germaniei (BND) a avertizat la începutul lunii că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Moscova, potrivit materialului. Moscova respinge acuzațiile privind operațiuni hibride în Europa, pe care le consideră nefondate. [...]
Vizita lui Igor Dodon la Moscova reaprinde suspiciunile privind influența rusă în politica de la Chișinău , pe fondul unei ședințe secrete a Parlamentului în care a fost analizată structura și efectivul Armatei Naționale, potrivit Digi24 . Fostul președinte al Republicii Moldova, lider al Partidului Socialiștilor, a anunțat că se află într-o vizită de două zile la Moscova, alături de mai mulți colegi, la invitația Dumei de Stat a Rusiei. Informația despre deplasare a fost relatată de TVRMoldova, menționează publicația. În mesajul său, Dodon susține că scopul vizitei este „consolidarea relațiilor interparlamentare și a dialogului politic” dintre Republica Moldova și Federația Rusă, în cadrul unor întâlniri cu partide partenere ale PSRM. El amintește că formațiunea are acorduri de colaborare cu „Rusia Unită” și „Rusia Justă”. Reacții la Chișinău: momentul ales, pus sub semnul întrebării Deplasarea a generat critici din partea politicienilor proeuropeni. Liviu Vovc, președintele Platformei DA, a catalogat drept suspectă plecarea la Moscova la scurt timp după ședința cu ușile închise a Parlamentului, în care a fost examinată structura Armatei Naționale. „Nu știu ce s-a discutat la ședința secretă a Parlamentului, dar curios este faptul că Dodon și alți membri ai socialiștilor astăzi sunt deja la Moscova. Trebuia raportare directă la curatori…” Acuzații din partea experților: „bani și indicații” Potrivit Digi24, critici și mai dure au venit din partea unor experți, care susțin că socialiștii ar fi mers în Rusia pentru finanțare și instrucțiuni politice. Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării, a afirmat că socialiștii ar fi plecat „după bani și după indicații” și a criticat public gestul lui Dodon în contextul relației istorice tensionate cu Rusia și al războiului din Ucraina. Context: contacte repetate cu Moscova în 2026 Nu este prima vizită a lui Igor Dodon la Moscova în acest an, mai notează publicația. Digi24 amintește că, pe 7 octombrie, cu cinci zile înaintea deplasării, Dodon i-a transmis lui Vladimir Putin un mesaj de felicitare de ziua de naștere, pe fondul continuării războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al încălcărilor repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. [...]
Donald Trump își justifică acordul cu Rusia pe motorină ca măsură economică , într-un moment în care decizia riscă să tensioneze regimul de sancțiuni și relația cu aliații occidentali, potrivit Digi24 . Președintele SUA a susținut că a acționat „pentru poporul american” și a invocat, într-o postare pe Truth Social, faptul că Uniunea Europeană ar fi plătit Rusiei „250 de miliarde de dolari” pentru energie. În același mesaj, Trump a afirmat că a luat „decizia corectă” și a reiterat sloganul „America pe primul loc”, relatează European Pravda. Decizia vine după ce, vineri, Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin care permite exporturile de motorină din Rusia , deși există sancțiuni occidentale impuse Moscovei după invazia Ucrainei. În articol este menționat că Rusia ar urma să furnizeze imediat „peste 300.000 de tone” de motorină pieței americane și mondiale. Reacția Ucrainei: „bani în plus pentru acest război” Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat public decizia SUA, numind-o „o decizie slabă a unor parteneri puternici”. El a argumentat că astfel de exporturi ar aduce Rusiei resurse suplimentare care ar alimenta efortul de război. „Aceştia sunt bani în plus pentru acest război, pentru suferinţă şi, bineînţeles, împotriva noastră.” Critici din Europa: prețuri și unitate transatlantică Acordul a generat reacții și în rândul liderilor europeni. Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a criticat planul administrației americane, susținând că nu ajută nici la reducerea prețurilor la produsele petroliere și nici la menținerea unității transatlantice. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a reamintit responsabilitatea Rusiei pentru declanșarea conflictului. „Rusia a început acest război. Nu ar trebui să uităm acest lucru.” În lipsa unor detalii suplimentare despre mecanismul acordului și modul în care se raportează la sancțiunile existente, rămâne de urmărit dacă înțelegerea va produce efecte concrete pe piața combustibililor sau va amplifica disputa politică între Washington, Kiev și capitalele europene. [...]
Planul lui Donald Trump de a importa motorină din Rusia riscă să slăbească regimul de sancțiuni și să fractureze coordonarea transatlantică pe energie, în condițiile în care mai multe guverne europene avertizează că banii plătiți pentru combustibili ruși ajung să finanțeze războiul, potrivit Digi24 . Trump a anunțat în weekend intenția de a importa motorină rusească, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor intermediare din SUA, pe fondul presiunilor legate de prețurile la energie și costul vieții. În același timp, el a susținut că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui „armistițiu energetic” și i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să demisioneze, afirmații care au generat scepticism în Europa și la nivelul UE. Reacția Europei: sancțiuni și „presiune” asupra Moscovei, nu achiziții de energie Mai mulți lideri europeni au criticat public inițiativa, argumentând că ea nu ajută nici piața, nici obiectivul politic de a menține presiunea economică asupra Kremlinului: Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, a spus că planul nu contribuie nici la reducerea prețurilor produselor petroliere, nici la unitatea transatlantică și „nu este în spiritul european”. „Acest acord nu ajută nici prețul produselor petroliere, nici unitatea comunității transatlantice” Ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee, a numit anunțul „îngrijorător”. Ministrul de stat german pentru Europa, Gunther Krichbaum, a avertizat că banii cheltuiți pe energie rusească finanțează războiul împotriva Ucrainei. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a reamintit că Rusia este responsabilă pentru declanșarea conflictului. „Rusia a început acest război. Nu ar trebui să uităm acest lucru” Ministrul leton de Externe, Baiba Braze, a reiterat că „presiunea asupra Rusiei, sancțiunile, sprijinul acordat Ucrainei și izolarea Rusiei” rămân calea către pace. Marea Britanie, prin ministrul de stat Stephen Doughty, a transmis că nu intenționează să urmeze exemplul Washingtonului și că va intensifica presiunea economică asupra Moscovei. Kievul: „Nu știam despre asta”, iar impactul pe piață ar fi limitat Zelenski a declarat că Ucraina nu a fost informată despre presupusul „armistițiu energetic” invocat de Trump. „Nu, nu știam despre asta. Am aflat și noi asta din mass-media.” La Forumul de Securitate de la Varșovia, liderul ucrainean a pus sub semnul întrebării și relevanța economică a volumului anunțat (300.000 de tone), comparându-l cu un consum mondial lunar de aproximativ 120 de milioane de tone și sugerând că ar exista „alte motive” în spatele deciziei. Totodată, el a propus ca SUA să încheie un acord de achiziție de motorină din Ucraina. „Armistițiul energetic”, contestat de fapte: atacurile au continuat Afirmația privind un armistițiu a produs confuzie la Kiev și în rândul aliaților europeni. Zelenski a spus că Ucraina ar susține o astfel de înțelegere dacă și Rusia ar respecta-o, însă, la câteva ore după anunț, atacuri rusești au lovit centrale electrice din Ucraina, provocând întreruperi extinse ale alimentării cu energie. În acest context, Ucraina se pregătește pentru a cincea iarnă de la invazia pe scară largă începută în februarie 2022, pe fondul atacurilor aproape constante asupra infrastructurii energetice. Miza financiară: deficit estimat de FMI și discuții la Bruxelles Nevoile de finanțare ale Ucrainei urmează să fie discutate joi, la Bruxelles, la reuniunea liderilor UE. Fondul Monetar Internațional estimează că Ucraina s-ar putea confrunta anul viitor cu un deficit de finanțare între 30 și 35 de miliarde de dolari (aprox. 135–158 miliarde lei). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Ucraina va fi „în centrul atenției” la Consiliul European din această săptămână și a avertizat că războiul intră într-o „nouă fază, mai sumbră”. [...]
