Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa PSD–PNL pe legea salarizării riscă să coste România 770 de milioane de euro din PNRR, pe fondul blocajului politic care a reaprins acuzațiile reciproce între liderii celor două partide, potrivit Stirile Pro TV.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a transmis premierului interimar Ilie Bolojan, care este și președintele PNL, că „românii au nevoie de soluții, nu de explicații pentru eșec”, după ce Bolojan a acuzat PSD de „iresponsabilitate” în privința legii salarizării. Mesajul lui Grindeanu a fost publicat pe Facebook și include un apel către Bolojan să facă „pasul corect” pentru ca România să aibă „un Guvern competent și responsabil”.
Ilie Bolojan susține că PSD ar fi compromis „în mod iresponsabil și populist” șansa României de a încasa 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), prin eșecul de a ajunge la un acord pe legea salarizării. În argumentația sa, legea ar fi trebuit să aducă „ordine, mai multă echitate și predictibilitate” în sistemul bugetar și să demonstreze că România își respectă angajamentele.
Potrivit lui Bolojan, trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022.
Bolojan afirmă că negocierile au fost marcate de schimbări succesive ale „anvelopei” bugetare (plafonul financiar al măsurilor), invocând mai multe valori:
În aceeași postare, Bolojan pune refuzul pe seama „populismului” și a dorinței de a păstra „un sistem de privilegii” pentru o parte dintre bugetari și lideri sindicali.
De ce contează: blocajul pe legea salarizării nu este doar o dispută politică, ci are o miză financiară directă — accesarea celor 770 de milioane de euro din PNRR — și menține incertitudinea privind regulile de salarizare în sectorul public, într-un moment în care predictibilitatea bugetară este parte din angajamentele asumate de România.
Recomandate
Cristian Tudor Popescu avertizează că blocarea noii Legi a Salarizării poate împinge România spre o criză bugetară , cu risc de tensiuni pe plata salariilor și pensiilor, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile făcute de gazetar la B1 TV . În intervenția de marți seară, CTP a susținut că noua Lege a Salarizării „are șanse minime” să mai fie adoptată și a legat acest eșec de o posibilă criză în lunile următoare, în contextul finanțelor publice. El a acuzat clasa politică de lipsă de profesionalism și de inconștiență față de consecințele economice. Miza economică invocată: presiune pe buget și plăți sociale CTP a formulat explicit scenariul unei deteriorări rapide a situației fiscale, cu efect direct asupra cheltuielilor recurente ale statului: „Nu este vorba numai de opacitate, ei nu conștientizează ce se poate întâmpla foarte repede, în următoarele luni. Nu vor mai avea bani de salarii și pensii.” În aceeași intervenție, el a afirmat că anumite forțe politice ar urmări, în realitate, „să extragă România din UE”, indicând PSD ca țintă principală și invocând tensiuni cu Bruxelles-ul pe tema integrității și a instituțiilor anticorupție. Critici politice: PSD, PNL și rolul președintelui Pe lângă avertismentul legat de finanțele publice, CTP a extins critica spre zona politică și instituțională, afirmând că PSD și PNL ar fi dorit intrarea României în UE „cu o condiție”, aceea de a rămâne „șefi” în plan intern, iar ulterior ar fi fost nemulțumiți de poziția Bruxelles-ului. Totodată, el a lansat un atac la adresa președintelui României, Nicușor Dan, despre care a spus că nu ar fi făcut „chiar nimic” în mandat și că ar fi devenit „principalul agent de tragere a României în vechiul sistem”, conform relatării. Ce urmează Materialul nu indică un calendar sau o decizie concretă privind adoptarea Legii Salarizării, ci reflectă evaluarea și acuzațiile formulate de CTP în spațiul public, în condițiile în care, potrivit acestuia, legea ar avea șanse reduse să treacă. În lipsa unor clarificări politice rapide, tema rămâne relevantă prin potențialul impact bugetar și social pe care îl invocă jurnalistul. [...]
Disputa politică pe legea salarizării riscă să blocheze reforme și bani din PNRR , după ce Sorin Grindeanu a transmis că Planul Național de Redresare și Reziliență nu poate fi invocat pentru ca Parlamentul „să voteze orice lege, indiferent cum e făcută”, potrivit Știrile Pro TV . Liderul PSD acuză Guvernul că nu a livrat o lege a salarizării „bună și echitabilă” și că încearcă să transfere responsabilitatea către alții. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu spune că este de acord cu ideea că „interesul țării” trebuie să primeze, dar susține că acesta nu poate fi separat de interesul cetățenilor, menționând explicit profesori, medici și angajați din serviciile publice. În acest context, el respinge presiunea de a adopta rapid o lege doar pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR. „De aceea, PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze ORICE lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce.” Miza: consens politic și social, nu doar bifarea unui „jalon” Grindeanu afirmă că forma legii salarizării nu ar avea „un minim consens” și enumeră mai multe critici, inclusiv că: nu există acord între ministerele din Guvern; nu este susținută de marile confederații sindicale; ar încălca acordul convenit de partide la Palatul Cotroceni; ar nemulțumi inclusiv Comisia Europeană . În aceeași intervenție, el descrie un „tipar” al guvernării conduse de Ilie Bolojan: lipsă de dialog și transferul costurilor către populație, indiferent dacă justificarea este „reforma”, „deficitul” sau un „jalon”. „Explicațiile se schimbă. Nota de plată o plătesc românii.” Contextul financiar: 770 de milioane de euro, deja asumați ca pierdere În același material este menționată și poziția președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social pe legea salarizării și că partidele și-au asumat, conform acordului politic, pierderea a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) aferente acestui jalon din PNRR. Tot potrivit președintelui, partidele ar fi convenit să adopte legea până la finalul acestui an și să respecte, prin viitoarea lege, „anvelopa salarială” agreată cu Comisia Europeană (adică plafonul/limita totală a cheltuielilor salariale în sectorul public, în parametrii negociați cu Bruxelles-ul). Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa rămâne legată de conținutul legii și de lipsa unui acord între actorii politici și sociali. Ținta anunțată pentru adoptare rămâne „până la sfârșitul acestui an”, însă materialul nu oferă un calendar legislativ concret sau o variantă de compromis deja agreată. [...]
România riscă întârzieri la ultima cerere de plată din PNRR dacă legea ANI intră în evaluare cu prevederi contestate , iar Guvernul mizează pe posibilitatea unor corecții rapide dacă Bruxelles-ul semnalează probleme, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a comentat scrisoarea grupurilor PPE și Renew din Parlamentul European către Ursula von der Leyen, prin care se cere verificarea modificărilor la legea ANI și a „amendamentului Fritz”, cu solicitarea ca, în caz de încălcare a legislației europene, să fie blocată ultima cerere de plată a României din PNRR. Comisia Europeană a anunțat marți că legea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României, conform aceleiași surse. Miza: jalon PNRR și risc de blocaj administrativ Bolojan a susținut că demersul europarlamentarilor trebuie înțeles ca o verificare a legislației adoptate în România, nu ca o decizie directă de „tăiere a banilor”. În același timp, el a indicat că un vot în Senat urma să aibă loc miercuri, pe acest subiect, în logica „bifării” jalonului necesar pentru accesarea fondurilor. „Trebuie votat acest proiect de lege, în așa fel încât România să bifeze și acest jalon” În argumentația sa, premierul interimar a spus că, în perioada recentă, obiectivul a fost ca România „să-și încaseze banii”, inclusiv prin compromisuri în Parlament, menționând că au rămas neînchise două jaloane mari: Legea salarizării și Legea ANI. „Amendamentul Fritz” și problema retroactivității Bolojan a afirmat că amendamentul propus de PSD și AUR „în mod evident îl vizează” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și că efectele lui trebuie dezbătute chiar dacă a fost declarat constituțional de CCR. El a criticat ideea de aplicare retroactivă a sancțiunii, în condițiile în care prevederile anterioare indicau aplicarea de la finalul mandatului. „Astăzi e vizată o persoană, mâine poate să fie altcineva și este, oricum, un lucru anormal” Totodată, Bolojan a spus că „anomalia” ar trebui eliminată prin modificări ulterioare și a menționat că USR ar fi depus deja un nou proiect la Camera Deputaților în acest sens. Ce urmează: corecții rapide sau costuri indirecte Premierul interimar a indicat că, dacă verificarea Comisiei Europene se face rapid și se constată nereguli, România ar putea interveni cu ajustări legislative. „Dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă, mai putem face niște corecții” În lipsa unor corecții, Bolojan a avertizat asupra unor efecte de reputație și de relație instituțională cu Comisia Europeană, care „înseamnă niște costuri” suportate indirect, în contextul în care finanțarea europeană este legată de modul de adoptare a legislației și de respectarea valorilor europene. [...]
BNR a delimitat oficial comunicarea instituției de opiniile angajaților pe rețele sociale , după mesajul public al consilierului Eugen Rădulescu , care a stârnit reacții politice și a readus în discuție riscul pierderii banilor din PNRR, potrivit Digi24 . Banca Națională a transmis marți că mesajul lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, publicat pe contul personal de pe o rețea socială, reprezintă „o opinie personală” și „nu punctul de vedere oficial al BNR”. Instituția precizează că pozițiile oficiale sunt exprimate „exclusiv” de membrii Consiliului de administrație sau de reprezentanți care au „mandat oficial de comunicare și reprezentare”, asumat explicit în momentul expunerii publice. În comunicat, BNR atrage atenția că mesajele angajaților pe conturi personale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X) nu constituie luări de poziție oficiale ale băncii centrale și recomandă consultarea canalelor oficiale pentru informații și poziții instituționale. Contextul: avertismentul privind PNRR și reacția PSD Luni, Eugen Rădulescu a publicat pe Facebook un text în care a avertizat că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert” și că ar mai fi „doar câteva zile” pentru a salva „ce se mai poate” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același mesaj, el a susținut că România „trăiește de aproape 10 ani mult peste mijloacele” sale și că datoria „crește exponențial”. Tot el a afirmat că, dacă nu sunt adoptate legi care „trenează deja de 5 ani”, România ar putea pierde „miliarde de euro” – fonduri europene nerambursabile – pe care, potrivit mesajului, s-ar fi construit bugetul din acest an, iar în lipsa lor „situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. Declarațiile au generat o reacție din partea PSD, care i-a cerut guvernatorului Mugur Isărescu să-și demită consilierul. De ce contează: semnal de disciplină instituțională într-un moment sensibil Precizările BNR au un impact direct de credibilitate și guvernanță instituțională: banca centrală încearcă să reducă riscul ca opiniile individuale ale unor angajați – chiar și din poziții vizibile – să fie interpretate drept semnale oficiale despre economie, finanțarea bugetului sau relația României cu fondurile europene. Într-un context în care PNRR și adoptarea unor legi sunt prezentate ca urgente, delimitarea canalelor de comunicare devine, implicit, o măsură de control al mesajului public. [...]
Iranul și Rusia pregătesc un memorandum de 25 de miliarde de dolari (aprox. 112,5 miliarde lei) pentru noi centrale nucleare , care ar urma să fie semnat cu ocazia întâlnirii dintre președintele iranian Masoud Pezeshkian și președintele rus Vladimir Putin , săptămâna viitoare, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) din Kârgâzstan, potrivit Digi24 . Informația a fost relatată de agenția iraniană semi-oficială Mehr, iar detaliile despre întâlnire au fost oferite de ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali, într-o relatare preluată de CNN și citată de News.ro. Jalali a spus că cele două țări au convenit asupra unui „memorandum de înțelegere în valoare de 25 de miliarde de dolari” pentru construirea de noi centrale nucleare și că terenul pentru o nouă instalație nucleară în apropierea Golfului Persic a fost deja desemnat. Ce înseamnă economic: un proiect major de infrastructură energetică Valoarea anunțată – 25 de miliarde de dolari – indică un angajament financiar de amploare într-un sector strategic, cu efecte potențiale asupra lanțurilor de furnizare, finanțării și cooperării tehnologice dintre cele două state. În același timp, materialul nu precizează calendarul investițiilor, structura finanțării sau companiile implicate, astfel că impactul concret (termene, capacități instalate, contractori) rămâne, deocamdată, neclar. Context: summitul OCS și separarea de discuțiile Iran–SUA Întâlnirea Pezeshkian–Putin ar urma să aibă loc în marja summitului OCS găzduit de Bișkek. OCS este descrisă ca un organism cu 10 membri din Europa și Asia, în care statele discută despre stabilitatea regională, comerț și amenințări. Printre membri se numără China, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan, India, Pakistan, Belarus și Iran. Potrivit aceleiași surse, proiectul nu are legătură cu memorandumul de înțelegere semnat în iunie între Iran și SUA. Un element geopolitic adiacent: vizita șefului CIA la Moscova Anunțul vine și în contextul unei „vizite misterioase” la Moscova a șefului CIA, John Ratcliffe, iar „unii experți” consideră că discuțiile sale ar fi putut viza subiectul Iran. Articolul nu oferă însă detalii suplimentare despre agenda vizitei sau concluzii confirmate oficial. [...]
Ungaria își schimbă oficial linia de politică externă față de Rusia , după ce noul guvern de la Budapesta a calificat Moscova drept o „amenințare”, într-un document de orientare pentru delegația maghiară la Adunarea Generală a ONU din septembrie, potrivit Digi24 . Documentul, semnat de premierul Peter Magyar și publicat în Monitorul Oficial marți seara, stabilește liniile directoare ale poziției Ungariei la ONU și marchează o ruptură față de politica promovată anterior de Viktor Orban, notează dpa, citată de Digi24. În text, Budapesta condamnă „agresiunea militară rusă” și afirmă că susține „pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” în granițele recunoscute internațional, precum și dreptul acesteia la autoapărare. Documentul mai arată că „comportamentul Rusiei reprezintă o amenințare pentru Ungaria, Europa și ordinea mondială” și că Ungaria sprijină eforturile pentru negocieri privind „o pace durabilă” și „garanții de securitate pe termen lung” pentru Ucraina. De ce contează: semnal de repoziționare în UE și NATO Schimbarea de ton are relevanță directă pentru dinamica deciziilor europene, în condițiile în care, în cei 16 ani de guvernare ai lui Orban, Ungaria a diluat sau a blocat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a derulat campanii de denigrare împotriva Ucrainei, ceea ce a atras critici constante din partea Uniunii Europene, potrivit aceleiași relatări. După preluarea puterii, Magyar a anunțat o schimbare față de politica externă a predecesorului său, iar guvernul de centru-dreapta a permis, în iunie, demararea negocierilor de aderare la UE cu Kievul, pe care Orban le blocase timp de doi ani. În discuțiile bilaterale cu Ucraina, Ungaria ar fi rezolvat și majoritatea problemelor controversate, inclusiv cele legate de drepturile minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia . Limite și continuități: fără arme directe pentru Kiev În pofida repoziționării, Ungaria continuă să refuze furnizarea directă de arme către Ucraina, spre deosebire de alte state membre NATO, și se opune unei aderări accelerate a Ucrainei la UE, mai arată sursa citată. [...]
