Știri
Știri din categoria Diverse

Vladimir Putin reia linia că „nu se poate negocia” cu Kievul, pe fondul discuțiilor despre acorduri comerciale SUA–Rusia, un amestec care complică perspectiva unei detensionări rapide și menține incertitudinea geopolitică cu efecte directe asupra piețelor de energie și a fluxurilor comerciale, potrivit Digi24.
Într-o reuniune a Comisiei militar-industriale a Rusiei, vineri, 18 septembrie, liderul de la Kremlin a susținut că apelurile Ucrainei la dialog ar fi „ipocrite” și că acțiunile Kievului ar urmări să blocheze o soluție diplomatică. Declarațiile vin după atacuri cu drone ucrainene asupra unor instalații din industria de apărare și de rafinare din vestul și centrul Rusiei, precum și după confruntări transfrontaliere repetate.
„Reprezentanții regimului de la Kiev, conducerea de la Kiev, vorbesc despre pace și propun reluarea așa-numitelor negocieri, dar ei înșiși comit astfel de crime, făcând tot posibilul pentru a se asigura că nu va exista nici pace, nici negocieri.”
În paralel cu retorica de la Moscova, articolul indică faptul că administrația președintelui american Donald Trump ar analiza posibilitatea unor acorduri comerciale preliminare cu Rusia înaintea unui acord de pace definitiv. Un oficial american a declarat pentru The New York Times că astfel de acorduri ar putea fi folosite pentru a demonstra intenția unei „resetări” diplomatice și pentru a influența elitele ruse să susțină încetarea războiului.
Această abordare ar reprezenta o schimbare față de politica anterioară a SUA, care condiționa normalizarea economică de oprirea agresiunii militare. În discuție au fost menționate, ca domenii potențiale de cooperare, energia, investițiile în minerale critice, rutele de tranzit în Arctica și asocieri în participațiune între companii.
Pe de o parte, oficialii ucraineni au prezentat repetat inițiative diplomatice, inclusiv un armistițiu necondiționat și discuții directe la nivel de lideri. Pe de altă parte, Moscova ar fi condiționat constant orice angajament diplomatic de concesii politice majore, inclusiv recunoașterea internațională a anexărilor ilegale și cedarea controlului asupra zonelor rămase din Donbas.
În același context, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că obiectivul lui Putin ar depăși o dispută teritorială localizată și ar viza suveranitatea Ucrainei. Zelenski a spus că Kievul ar accepta o încetare necondiționată a ostilităților dacă Rusia oprește operațiunile de luptă de-a lungul liniei de contact existente, pentru a permite mediatorilor internaționali să faciliteze negocieri.
Din informațiile prezentate, miza imediată se mută pe două piste care pot evolua în paralel: continuarea presiunii militare (inclusiv atacuri asupra infrastructurii) și testarea unei formule de „stimulente economice” discutate la Washington pentru a deschide un canal de negociere. Nu este însă clar, din datele disponibile, dacă aceste discuții comerciale ar avea un calendar sau condiții concrete acceptabile pentru ambele părți.
Recomandate

SUA au creat un cadru de sancțiuni care poate lovi indirect importatorii de energie rusească , după ce Donald Trump a promulgat o lege ce vizează în special sectorul energetic al Rusiei, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Actul normativ este prezentat ca prima acțiune majoră a Congresului american împotriva Moscovei de la revenirea lui Trump la Casa Albă și poartă numele principalului promotor, fostul senator republican Lindsey Graham , decedat în iulie, un susținător al Ucrainei. Ce prevede legea și de ce contează economic Textul îi conferă președintelui SUA puterea de a impune taxe vamale care pot ajunge la 100% împotriva principalelor cinci țări importatoare de gaz și petrol rusești, între care sunt menționate China și India. Miza este creșterea costurilor comerciale pentru statele care continuă să cumpere energie din Rusia, ceea ce poate amplifica presiunea asupra fluxurilor de export ale Moscovei. Ținte noi: „ flota fantomă ” și sancțiuni personale Legea extinde arsenalul de sancțiuni și către „flota fantomă” a Rusiei, vizată pentru prima dată în acest cadru legislativ. Totodată, sunt menționate sancțiuni care îl vizează pe președintele Vladimir Putin și alți înalți demnitari de la Moscova. Extinderea cadrului și la Iran Dincolo de Rusia, legea include și un cadru pentru prelungirea sancțiunilor împotriva Iranului până în 2031. Legea a fost adoptată joi de Camera Reprezentanților, după ce fusese votată de Senat în august, conform informațiilor transmise de Reuters în materialul preluat de Digi24 . Pentru detalii suplimentare despre votul din Congres, Digi24 trimite și la articolul despre adoptarea pachetului de sancțiuni: Digi24 . [...]

Președintele Letoniei avertizează că apărarea antiaeriană europeană rămâne vulnerabilă în fața ritmului accelerat al războiului cu drone și al amenințărilor cu rachete, pe fondul întârzierilor la livrări și al presiunii pe stocurile de interceptoare, potrivit Digi24 . Edgars Rinkēvičs a declarat, într-un interviu acordat The Guardian la Washington DC, că evoluțiile tehnologice din Ucraina avansează cu „viteza fulgerului”, iar pregătirea actuală pentru un război aerian riscă să devină depășită până la jumătatea anului viitor. În evaluarea sa, apărarea aeriană, apărarea împotriva dronelor și apărarea antibalistică „se confruntă cu probleme grave”, nu doar în Ucraina, ci și în Europa și NATO. „Ceea ce observăm este că apărarea aeriană, apărarea împotriva dronelor și apărarea antibalistică se confruntă cu probleme grave.” Blocajul operațional: interceptoare puține, livrări întârziate În același context, materialul indică o întârziere în livrarea rachetelor Patriot și a altor rachete de apărare aeriană considerate cruciale pentru Ucraina și aliații europeni. În plus, Statele Unite ar fi consumat aproape două treimi din stocurile de rachete de interceptare esențiale în războiul din Iran, potrivit unei analize a unei evaluări realizate de Biroul Bugetar al Congresului; refacerea stocurilor ar putea dura cel puțin cinci ani. Publicația notează că SUA au luat în calcul externalizarea producției sistemelor Patriot către Ucraina și Europa, însă până acum nu s-a ajuns la un acord. Rinkēvičs a spus că discuțiile continuă și a invocat dificultăți tehnice legate de licențiere, subliniind totodată că Patriot rămâne printre cele mai performante sisteme pentru acest tip de amenințări. Riscul de escaladare și testarea NATO pe flancul estic Rinkēvičs a avertizat că, dacă Rusia ar decide să lanseze rachete într-o zonă a Europei, multe țări ar avea dificultăți serioase în a face față unui astfel de scenariu. În paralel, în contextul reuniunii de săptămâna viitoare a Adunării Generale a ONU de la New York, se așteaptă întâlniri între Donald Trump și lideri europeni, pe fondul intensificării avertismentelor privind riscul de escaladare a conflictului. În același registru, premierul Poloniei, Donald Tusk , a avertizat că Rusia ar putea încerca în lunile următoare atacuri cu drone sau rachete împotriva statelor NATO care sprijină Ucraina, pentru a testa angajamentul Alianței față de apărarea colectivă (Articolul 5). (Context suplimentar în Digi24 .) Țările baltice și-au moderat însă tonul, afirmând că nu există indicii că Moscova ar urmări un război convențional pentru recucerirea unor teritorii. Rinkēvičs a spus că ar exclude o incursiune militară convențională, dar a cerut „vigilență” față de alte forme de presiune, precum sabotajul, atacurile cibernetice și incidentele cu drone și rachete, pe care le vede ca semne că Rusia testează hotărârea Europei. În acest context, materialul menționează și incidente recente: marți, un avion NATO a doborât o dronă rusă deasupra Lituaniei (detalii în Digi24 ), iar joi Polonia a mobilizat avioane de vânătoare și a închis aeroporturile din Lublin și Rzeszów-Jasionka după un atac rus asupra vestului Ucrainei. Miza bugetară: ținta de 5% din PIB și „nevoia de timp” Președintele Letoniei și-a exprimat și îngrijorarea privind capacitatea aliaților europeni de a atinge obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare, prezentat ca reper pentru continuarea sprijinului SUA față de NATO. El a spus că discuțiile despre asumarea de către Europa a unei părți mai mari din propria apărare devin „din ce în ce mai constructive”, dar a insistat că transformarea lor în „capacități reale” necesită timp. „Mesajul nostru este că, pentru a face asta, avem nevoie de timp. Nu se poate întâmpla într-o lună sau într-un an.” [...]

SUA și Danemarca pregătesc un pact care ar extinde prezența militară americană în Groenlanda , într-o formulă prezentată de Donald Trump drept „control permanent” asupra securității insulei, dar descrisă de Copenhaga și Nuuk ca un acord care menține suveranitatea daneză și dreptul groenlandezilor la autodeterminare, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de Trump vineri, după luni în care a amenințat că ar putea anexa prin forță teritoriul semiautonom danez. Informația este relatată de Digi24 cu trimitere la The Guardian, iar detaliile complete ale acordului nu sunt, deocamdată, publice. Ce se știe despre acord și calendarul semnării Din declarațiile citate, acordul ar urma să fie semnat de cele trei guverne (SUA, Danemarca și Groenlanda) săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Ulterior, pactul va trebui să treacă prin proceduri parlamentare pentru a intra în vigoare, conform declarațiilor daneză și groenlandeză. Trump a susținut că înțelegerea ar permite Statelor Unite să înceapă „imediat” dezvoltarea unei prezențe militare extinse în Groenlanda. SUA au deja o prezență pe insulă și dreptul de a-și extinde bazele, prin intermediul NATO; în text este menționată și baza de la Pituffik, existentă încă din perioada Războiului Rece. Miza de reglementare: suveranitate vs. „control” asupra investițiilor sensibile Președintele american a încadrat acordul ca pe un „triumf” personal și a afirmat că ar bloca orice „investiții sensibile” sau prezență militară a unor adversari în Groenlanda fără aprobarea explicită, în scris, a SUA. În contrapondere, premierul danez Mette Frederiksen și liderul guvernului groenlandez Jens-Frederik Nielsen au transmis, potrivit materialului, că acordul nu echivalează cu „achiziționarea” Groenlandei de către SUA. Frederiksen a spus că înțelegerea „recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială” a Regatului Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare, iar Nielsen a indicat că pactul ar putea, în esență, să reitereze drepturi deja existente ale SUA prin NATO de a utiliza insula ca bază de securitate. Context: presiune politică internă în SUA și competiție strategică în Arctica Materialul notează că anunțul vine cu câteva săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, oferindu-i lui Trump o realizare de politică externă pe care o poate invoca electoral, în condițiile în care războiul cu Iranul este descris ca „profund nepopular” și tot mai costisitor politic pentru republicani. Groenlanda este prezentată ca tot mai importantă pentru apărare, pe fondul topirii gheții arctice și al competiției geopolitice, fiind poziționată strategic între SUA și Rusia. În același timp, sondajele citate indică opoziția puternică a groenlandezilor față de integrarea în SUA. [...]

NATO susține că acordul SUA–Danemarca–Groenlanda va întări securitatea în Arctica , o zonă pe care Alianța o descrie drept „vitală”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul anunțului făcut de Washington privind o nouă înțelegere de securitate care ar urma să fie semnată în zilele următoare. NATO a transmis că salută acordul anunțat de Statele Unite și că noua înțelegere ar urma să contribuie la creșterea „securității, stabilității și cooperării” în regiunea arctică. Un purtător de cuvânt al Alianței a precizat, potrivit Agerpres, că NATO „își va face partea sa de responsabilitate” pentru consolidarea securității în Arctica. Ce prevede, pe scurt, înțelegerea anunțată de Washington Președintele american Donald Trump a declarat că a obținut de la Danemarca și Groenlanda un „control permanent” al securității teritoriului arctic. Documentul ar urma să fie semnat săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU, la New York. Departamentul de Stat al SUA a indicat că acordul ar avea ca efect blocarea oricărei prezențe militare a „adversarilor” Washingtonului în Groenlanda și ar limita investițiile considerate sensibile fără acordul Statelor Unite. În același timp, Trump a anunțat că SUA vor „lansa imediat procesul de dezvoltare a unei importante prezențe militare”. De ce contează: efect de „filtru” pentru investiții și prezență militară Din perspectiva impactului de reglementare, acordul descris de partea americană introduce un mecanism prin care investițiile în „sectoare sensibile” din Groenlanda nu ar putea fi realizate fără aprobarea SUA. În practică, asta ar putea influența accesul companiilor și al statelor terțe la proiecte strategice în regiune, pe lângă componenta strict militară. Informațiile despre conținutul și calendarul acordului sunt, deocamdată, cele comunicate de partea americană și de NATO; detaliile complete ale documentului nu sunt prezentate în material. [...]

Peste jumătate dintre germani ar susține o „asociere” a Canadei la UE , potrivit unui sondaj INSA citat de Bild – un semnal politic care, dacă ar fi preluat la nivel european, ar putea împinge relația UE–Canada spre formule noi de cooperare economică și tehnologică, fără a schimba tratatele de aderare. În sondaj, 52% dintre respondenți spun că ar fi „bine” ca Canada să primească un statut de „membru special” al Uniunii Europene. 14% se declară împotrivă, 20% spun că subiectul nu îi interesează, iar alți 14% nu au oferit un răspuns. De ce nu poate Canada deveni membru UE, dar se discută o formulă „asociată” Contextul invocat este apropierea politică și economică dintre UE și Canada, în condițiile în care Ottawa se află într-un „conflict vamal” prelungit cu SUA și caută să-și întărească parteneriatele externe, inclusiv cu Europa. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a vorbit în această săptămână în Parlamentul European de la Strasbourg despre o „parteneriat premium” cu Canada și a adus în discuție, pentru prima dată, ideea unei „calități de membru asociat”, notează publicația. Totuși, aderarea ca stat membru cu drepturi depline nu este posibilă pe termen mediu, deoarece tratatele UE permit aderarea doar a statelor europene. Domeniile vizate: de la tehnologie și energie la materii prime Von der Leyen indică „potențial uriaș” pentru o cooperare mai strânsă, inclusiv în: tehnologie; apărare; energie; inteligență artificială; securitate cibernetică; aprovizionarea cu materii prime critice. În același context, premierul canadian Mark Carney este citat cu mesaje de angajament politic față de alianță și cooperare economică. Pentru moment, datele din sondaj arată mai degrabă o deschidere de opinie publică în Germania decât un plan concret de schimbare instituțională în UE; orice pas către un statut „asociat” ar depinde de decizii politice la nivel european și de forma juridică pe care ar putea-o lua o astfel de asociere. [...]

O livrare de componente sensibile pentru F-35 a fost deviată în Hong Kong , iar incidentul a declanșat o anchetă în Congresul SUA și ridică riscuri de securitate pentru programul militar și lanțul său de aprovizionare, potrivit Bild . Transportul, care trebuia să ducă piese de F-35 din Australia în SUA pentru reparații, ar fi fost redirecționat „în această vară” către Hong Kong, conform a trei persoane familiarizate cu cazul, citate de Politico (menționat în material ca parte a aceluiași grup Axel Springer). De ce a fost deviat transportul și cine deține în prezent echipamentele nu este clar. Pentagonul a confirmat dispariția unor componente și a transmis, prin biroul programului F-35 (Joint Program Office), că este la curent cu „o problemă la o livrare de componente F-35 Lightning II nefuncționale” și că lucrează cu alte agenții americane și parteneri industriali pentru recuperarea pieselor, investigarea incidentului și adoptarea de măsuri de protecție. De ce contează: risc de scurgere de tehnologie și vulnerabilitate în logistică Potrivit materialului, în livrare s-ar fi aflat și o cupolă a cockpitului (canopy), o componentă care „conține tehnologie stealth” (de reducere a detectabilității radar) la care au acces doar SUA și aliații lor. În scenariul în care un adversar ar obține o astfel de piesă, ar putea încerca să reproducă tehnologia. Faptul că transportul a ajuns în Hong Kong – regiune administrativă specială a Chinei – a plasat piesele în „sfera de influență” a Beijingului, în contextul în care China și-a consolidat în ultimii ani controlul asupra orașului și a introdus legi de securitate națională mai stricte, notează publicația. Ce se știe despre reacția politică din SUA Incidentul, descris ca fiind anterior nepublic, a dus la informări periodice ale personalului unor comisii-cheie de securitate din Congresul SUA. Reprezentanți ai Departamentului de Stat și ai Pentagonului ar fi informat pentru prima dată personalul în iunie, potrivit acelorași surse citate de Politico. În material este citat și J. J. Gertler, fost angajat al House Armed Services Committee, care afirmă că Beijingul a încercat în mod agresiv să obțină date despre F-35 prin spionaj electronic și alte mijloace. Context pentru Europa: programul F-35 și aliații SUA Bild menționează că și Germania a cumpărat avioane F-35, ceea ce face ca orice incident de securitate sau de lanț logistic în program să fie relevant pentru aliați. În acest moment, rămân neclare cauza devierii transportului și traseul de recuperare a componentelor, iar investigația este în desfășurare, conform informațiilor disponibile în articol. [...]