Știri
Știri din categoria Diverse
Averea lui Donald Trump a urcat la 7,3 miliarde de dolari, pe fondul expunerii pe criptomonede, după victoria sa în alegerile prezidențiale din 2024, potrivit unei estimări Forbes citate de Digi24. Publicația notează o creștere de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei), într-un context în care o parte importantă a câștigului este legată de proiecte cripto și active lichide.
Miza economică a informației este dublă: pe de o parte, arată cât de rapid poate fi monetizată influența politică prin instrumente financiare cu volatilitate ridicată; pe de altă parte, reaprinde discuția despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care administrația americană are un rol direct în reglementarea industriei cripto.
Potrivit estimărilor Forbes, principala sursă a creșterii averii a fost zona criptomonedelor și a activelor lichide, evaluate cumulat la aproximativ 2,4 miliarde de dolari (aprox. 10,8 miliarde lei). În detaliu, Trump ar deține:
Dincolo de cripto, Forbes evaluează la 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,1 miliarde lei) activele precum zece terenuri de golf în SUA, clubul Mar-a-Lago, complexul Trump National Doral Miami și trei proprietăți în Europa.
Separat, Trump ar avea investiții imobiliare de 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,0 miliarde lei), inclusiv participații la două complexe de birouri din New York și San Francisco, Trump Tower și clădirea rezidențială Trump Park Avenue, între altele.
Încă 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) ar reprezenta participația lui Trump în Trump Media and Technology Group, compania care deține rețeaua socială Truth Social. Forbes descrie compania drept „una dintre cele mai absurde afaceri din America”, menționând că în 2024 a avut venituri de 3,7 milioane de dolari (aprox. 16,7 milioane lei) și o pierdere de 712 milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei).
Forbes mai arată că, în ultimul an, averea lui Trump ar fi scăzut cu 300 de milioane de dolari (aprox. 1,35 miliarde lei), inclusiv pe fondul unor obligații de plată de 94 de milioane de dolari (aprox. 423 milioane lei) rezultate din procese.
În paralel, Reuters (citat de Digi24) a relatat anterior că Trump a declarat venituri de 635 de milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) din vânzarea monedelor meme TRUMP și că familia sa ar fi primit de la investitori cel puțin 2,3 miliarde de dolari (aprox. 10,4 miliarde lei) pentru proiecte legate de criptomonede după revenirea la putere. Potrivit agenției, experți în etică au avertizat că veniturile familiei Trump dintr-o industrie pe care administrația sa „o reglementează și o susține în același timp” pot crea un conflict de interese fără precedent.
Recomandate
NATO discută extinderea răspunsului la atacuri „hibride”, dar ezită să ridice miza din teama unei escaladări cu Rusia, potrivit Digi24 , care preia o analiză POLITICO bazată pe declarații ale unor diplomați și oficiali familiarizați cu subiectul. Miza practică este dacă o acumulare de sabotaje și atacuri cibernetice ar putea ajunge să declanșeze Articolul 5 (clauza de apărare colectivă) și ce ar însemna asta pentru modul în care alianța reacționează la incidente sub pragul unui război convențional. În contextul intensificării atacurilor atribuite Rusiei asupra infrastructurii critice europene și a fabricilor de armament, capitalele europene analizează opțiuni precum o comunicare mai unitară după incidente, atribuirea mai rapidă și colectivă a atacurilor și întărirea protecției infrastructurii critice. Totuși, potrivit sursei, există reticență față de măsuri „dure” imediate, pe fondul temerii că situația ar putea degenera într-un conflict deschis cu Rusia. Presiune operațională: incidente tot mai dese, dar fără consens pe „linia roșie” Un diplomat NATO citat în material descrie abordarea actuală drept una de tip „să ne păstrăm calmul”, în timp ce sprijinul pentru Ucraina continuă. În weekend, o dronă rusă a lovit un tren în apropierea graniței polono-ucrainene, la scurt timp după ce pe acolo trecuseră oficiali occidentali din domeniul securității; în Bulgaria, autoritățile au deschis anchete privind două explozii la depozite de arme. Materialul notează și că unele dintre cele mai grave incidente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, au fost dejucate până acum, dar riscul unui atac reușit, cu victime, este în creștere. Un înalt oficial european din domeniul apărării avertizează că „am avut noroc” până acum și că, fără acțiune, situația „s-ar putea înrăutăți mult”. Articolul 5, în discuție: util ca semnal, riscant fără voință politică În interiorul NATO, aliații nu ar fi elaborat încă oficial planuri de răspuns la creșterea numărului de incidente, iar opțiuni sensibile – precum operațiuni cibernetice ofensive – sunt, de regulă, lăsate la nivelul serviciilor naționale. Neoficial, unii aliați discută dacă o acumulare de atacuri „subconvenționale” (care nu sunt atac militar clasic) ar putea depăși pragul Articolului 5. Ideea ar avea rolul de a transmite un avertisment Rusiei și de a arăta unitate, însă diplomații citați recunosc că nu există consens. Un oficial european din apărare spune că discuția e „utilă”, dar numai dacă este însoțită de o voință politică reală pentru un răspuns militar, altfel clauza de apărare colectivă riscă să fie „golită de conținut”. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat pentru POLITICO că alianța are „toate opțiunile de răspuns”, unele publice, altele nu, și a avertizat că sprijinul pentru Ucraina va continua. „Avem toate opțiunile de răspuns (...), unele dintre ele vor fi publice, altele nu.” Factorul SUA și blocajele UE complică un răspuns rapid Materialul indică drept element de sensibilitate suplimentar ezitările repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, privind NATO și apărarea colectivă. Un diplomat din Europa de Est afirmă că a existat o reflecție despre invocarea Articolului 5, dar că există temerea unei escaladări care „s-ar putea întoarce împotriva” aliaților, dacă ar sugera că Washingtonul nu ar interveni. În paralel, UE discută măsuri suplimentare, inclusiv o strategie de securitate a blocului așteptată „în următoarele săptămâni”, iar în Parlamentul European urmează o rezoluție fără caracter obligatoriu care descrie Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă” pentru Uniune și statele membre. Totuși, ca semn al lipsei de unitate, capitalele UE nu au reușit să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei care vizau aproximativ 3.000 de persoane și companii, potrivit materialului. În acest tablou, dezbaterea despre Articolul 5 devine mai puțin o chestiune teoretică și mai mult una de credibilitate și capacitate de reacție: dacă un sabotaj major legat de Rusia nu ar fi urmat de un răspuns clar, ar putea afecta percepția asupra alianței, avertizează o expertă citată. Rutte respinge însă ideea că NATO ar fi percepută ca „slabă” într-un asemenea scenariu, fără să detalieze dacă se lucrează la opțiuni noi. [...]
Porturile militare de la Marea Neagră și Dunăre intră în linie pentru sisteme antidronă capabile să detecteze și să neutralizeze inclusiv drone marine , aflate acum în teste la Constanța și programate să devină operaționale până la finalul anului, potrivit Digi24 . Sistemele sunt în probe în această perioadă și, odată operaționale, vor fi folosite pentru apărarea portului militar Constanța și a Portului Constanța , dar și pentru protecția porturilor militare din Mangalia, Tulcea și Brăila. Ce se schimbă operațional în porturi Conform informațiilor din material, echipamentele vor acoperi trei zone: spațiul aerian, suprafața apei și zona submersă. Capacitățile menționate includ identificarea, clasificarea și neutralizarea dronelor, atât aeriene, cât și marine. Achiziția ar fi durat „câteva luni”, iar instalarea în porturile vizate urmează să aibă loc în perioada următoare. De ce contează: protecția infrastructurii militare pe flancul estic Publicația notează că, după intrarea în operare, aceste sisteme ar urma să apere zona portuară de pe flancul estic al NATO și, implicit, sud-estul României. În practică, miza este creșterea capacității de reacție și protecție pentru infrastructura portuară militară, într-un context în care amenințările cu drone au devenit recurente în regiune. [...]
Blocarea exporturilor de ovine riscă să genereze pierderi și despăgubiri pe contracte neonorate , iar fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu susține că reluarea livrărilor către țări terțe ar putea fi decisă politic „de mâine”, în timp ce exporturile către UE rămân legate de decizia Comisiei Europene , potrivit Digi24 . În acest context, Barbu a afirmat că Uniunea Europeană „nu are atribuții” privind comerțul României cu state terțe și a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să își asume reluarea exportului de animale vii către aceste piețe. El a susținut că documentul Comisiei Europene din 17 iunie, invocat pentru interdicție, nu ar prevedea sancțiuni pentru continuarea exporturilor către țări terțe. Miza economică: contracte, despăgubiri și investiții în procesare Deputatul PSD spune că România are „numeroase protocoale tehnice” pentru exportul de animale vii cu țări terțe și că există contracte între fermieri, iar blocajul ar putea duce la costuri suplimentare: posibile despăgubiri pentru contracte neonorate, întrebând „cine va plăti” aceste sume; pierderi „foarte mari” pentru fermierii din sectorul ovin, fără ca în material să fie indicată o valoare exactă; efecte în lanț asupra capacităților de procesare care ar urma să fie finalizate peste doi ani, Barbu afirmând că în acestea „s-au investit două miliarde de euro”. Tot el a legat blocajul de export de evoluția anilor anteriori, susținând că în perioada 2023–2025 exportul de animale vii „a crescut foarte mult”, menționând „aproape 500 de milioane de euro”. Dispută de reglementare: cine poate negocia și ce urmează Barbu a reproșat premierului interimar că nu ar fi fost preocupat de continuarea exporturilor și a susținut că singurul care poate negocia la nivelul Comisiei Europene este premierul. În același timp, el a calificat drept „ilegală”, din perspectiva sa și a „analizei juridice” pe care spune că a făcut-o, decizia care a dus la interzicerea exporturilor de animale vii din România către UE și, în interpretarea sa, și către țări terțe. În paralel, fostul ministru a vorbit despre necesitatea învestirii unui guvern cu puteri depline, argumentând că noul executiv ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană ajutoare de stat și fonduri pentru fermieri. Declarația despre consumul de carne și argumentul invocat Întrebat dacă ar consuma carne de la o oaie despre care știe că este bolnavă și nevaccinată, Florin Barbu a răspuns afirmativ, motivând că animalele sunt testate înainte de sacrificare în abator. „Da. Nu afectează sănătatea.” „Pentru că e testată înainte să fie sacrificată în abator.” [...]
PNL condiționează susținerea viitorului Executiv de continuarea reformelor și de menținerea traiectoriei fiscale , după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a transmis că partidul „nu va accepta orice Guvern”, ci unul care să ducă mai departe măsurile începute de Cabinetul condus de Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Mureșan susține că România are nevoie de un guvern „cu puteri depline”, însă avertizează că un astfel de mandat nu este suficient în sine dacă politica economică duce la deteriorarea indicatorilor. În mesajul publicat pe Facebook, el critică guvernarea PSD condusă de Marcel Ciolacu, pe care o acuză că a dus deficitul bugetar la „nivelul record de 9,3%”, a împins România „aproape de retrogradarea” în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) și a blocat PNRR, punând în pericol accesul la fonduri europene. În contrapondere, Mureșan afirmă că guvernul condus de Ilie Bolojan, deși a funcționat în regim de interimat în ultimele luni, „a deblocat fondurile din PNRR”, „a redus deficitul”, „a accelerat absorbția fondurilor de coeziune” și „a îndepărtat riscul retrogradării” la „junk”. De ce contează: deficitul și fondurile UE devin condiții politice Mesajul europarlamentarului fixează o linie de negociere cu impact direct asupra politicilor economice: PNL leagă sprijinul pentru formarea unui guvern de continuitatea reformelor și de evitarea unei reveniri la „risipa guvernării Ciolacu”, în formularea lui Mureșan. În practică, miza este dublă: credibilitatea fiscală (deficitul) și accesul la finanțare europeană prin PNRR și fondurile de coeziune. Context politic: Mureșan, propunere de premier Potrivit aceleiași surse, Siegfried Mureșan a fost propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, poziționarea sa indică faptul că negocierile pentru un Executiv cu puteri depline ar urma să includă explicit criterii legate de reforme și de disciplina bugetară, nu doar aritmetică parlamentară. [...]
Germania își recalibrează sistemul sanitar pentru scenarii de război , pe fondul avertismentelor privind riscul unei escaladări cu Rusia și al rolului pe care l-ar putea avea ca hub de evacuare și tratament pentru răniți NATO, potrivit Digi24 . În contextul creșterii numărului de atacuri hibride atribuite Rusiei și al evaluărilor potrivit cărora Moscova ar putea fi pregătită să atace țări NATO până în 2029, autoritățile germane au început o revizuire a infrastructurii medicale. Chiar dacă luptele nu ar avea loc pe teritoriul Germaniei, țara ar urma să sprijine aliații și, „cel mai probabil”, să devină un nod cheie pentru transportul și tratarea răniților, notează publicația, citând o relatare Bloomberg . Presiune pe capacități: până la 1.000 de răniți pe zi, în scenarii simulate Un raport al Bundeswehrului, bazat pe simulări privind o posibilă invazie rusă pe teritoriul NATO, indică faptul că în Germania ar putea ajunge zilnic până la 1.000 de soldați răniți. Într-un astfel de scenariu, cele cinci spitale militare ar atinge rapid capacitatea maximă, iar sistemul civil ar trebui să preia o parte din sarcină. Benedikt Frimert, medic-șef și comandant al Spitalului Militar din Ulm, spune că sistemul nu este pregătit: „Este pregătit sistemul nostru de sănătate pentru asta? Singurul răspuns este: nu. Ne așteaptă un maraton.” Măsuri operaționale: spital subteran, cursuri pentru chirurgi civili, exerciții de evacuare Printre opțiunile analizate se află repunerea în funcțiune a unui spital subteran aflat sub spitalul Bundeswehr din Ulm, construit în 1979, în Războiul Rece, și proiectat să funcționeze inclusiv în cazul unui atac nuclear. Conform informațiilor citate, unitatea poate funcționa autonom 90 de zile și poate găzdui până la 2.000 de persoane. Pe partea de pregătire a personalului, Bundeswehr a organizat încă din 2017, cu sprijinul Societății Germane de Traumatologie (DGU), cursuri pentru chirurgi civili privind intervențiile în evenimente cu număr mare de victime și tratarea leziunilor din acțiuni militare. Secretarul general al DGU, Sasha Floe, arată că, dacă inițial cererea era redusă, acum guvernele landurilor rezervă „săptămâni întregi” pentru perfecționarea medicilor. În martie, armata germană a desfășurat cele mai ample exerciții medicale din ultimele decenii, simulând un atac asupra Lituaniei și evacuarea răniților către spitale din Berlin și din zone ale landului Brandenburg. Potrivit lui Floe, exercițiile au decurs fără probleme, dar este nevoie de eforturi suplimentare pentru o comunicare eficientă între sistemul militar și cel medical în urgențe. Context de securitate: sabotaj, atacuri cibernetice și incidente cu drone Materialul plasează pregătirile și în contextul riscurilor din „timp de pace”: sabotaj, atacuri cibernetice asupra infrastructurii și raiduri cu drone, care pot încărca suplimentar sistemul sanitar. Este menționat un incident din august, când o dronă cu explozibili a fost descoperită la aeroportul de marfă din Leipzig (de unde se livrează arme către Ucraina) și apoi în apropiere; focoasele nu s-au declanșat și nu au existat răniți. În primul incident, un avion de transport, nevoit să mai facă o tură de așteptare, s-a ciocnit cu un obiect neidentificat și a aterizat ulterior la Hanovra cu avarii minore în partea din față. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat pe 1 septembrie că organizatorii și executanții acestui „atac hibrid” ar fi acționat la comanda structurilor de stat ruse, afirmație la care Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a cerut o reacție militară dură, potrivit textului citat de Digi24. [...]
Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești ar fi redus drastic capacitatea de rafinare, cu efect direct asupra exporturilor de carburanți , iar presiunea economică rezultată ar putea împinge Kremlinul spre o nouă mobilizare, fără garanția atingerii obiectivelor de război, potrivit declarațiilor fostului director CIA David Petraeus , relatate de Digi24 . Într-un interviu acordat RBC Ukraine (citat de Digi24), Petraeus susține că Ucraina „deține inițiativa” pe front, în condițiile în care Rusia „nu este în măsură să realizeze ceea ce și-a propus”, iar pierderile rusești ar depăși 1.000 de morți și răniți pe zi, după estimarea sa. Lovituri asupra rafinăriilor și efecte în lanț: exporturi, importuri și aprovizionare Petraeus afirmă că Ucraina a lovit „fiecare rafinărie de petrol rusă” pe o rază de cel puțin 3.000 de kilometri, cel puțin o dată, iar pe multe dintre ele de mai multe ori. Consecința, în versiunea fostului șef CIA: reducerea „dramatică sau semnificativă” a capacității de rafinare, până la situația în care Rusia „nu mai exportă deloc produse petroliere rafinate: nici benzină, nici motorină”. În același timp, spune el, Rusia ar exporta mai mult țiței, pentru că nu îl poate procesa intern, și ar fi ajuns să importe produse petroliere rafinate din: Kazahstan Belarus India Tot ca indicator al tensiunilor interne, Petraeus invocă ideea că, într-o țară în care „este nevoie de o aplicație” ca să găsești o benzinărie cu benzină sau motorină, „înseamnă că ceva nu merge bine”. Presiune economică și mobilizare: limitări pe piața muncii În analiza lui Petraeus, „problemele economice se agravează” pentru Vladimir Putin, iar o eventuală nouă mobilizare ar adânci dificultățile de pe piața muncii, pe fondul unei populații „care nu mai este la fel de numeroasă ca în trecut”. El afirmă că Putin ar avea nevoie de o nouă mobilizare, însă chiar și cu încă 100.000 sau 200.000 de soldați, Rusia nu și-ar atinge „nici măcar obiectivele tactice”. Context militar și politic: inițiativa Ucrainei și efectul asupra NATO Petraeus mai susține că Ucraina ar izola Crimeea ocupată și că Forța de Servicii Fără Pilot ar fi distrus peste 275 de ambarcațiuni (cisterne, feriboturi și barje) folosite pentru reaprovizionare. În paralel, el afirmă că ucrainenii atacă sistematic apărarea antiaeriană rusă, inclusiv sisteme S-400. Pe plan politic, fostul director CIA spune că Putin ar fi „mințit” de comandanții săi în privința avansului, invocând evaluări ale Institutului pentru Studiul Războiului . În aceeași logică, Petraeus afirmă că războiul a „revigorat” NATO și că alianța a câștigat două noi state membre ca efect al acțiunilor Rusiei. Interviul a fost acordat în marja reuniunii anuale YES, iar Petraeus este prezentat ca fiind la a unsprezecea vizită la Kiev de la începutul războiului. [...]
