Știri
Știri din categoria Diverse
SUA au creat un cadru de sancțiuni care poate lovi indirect importatorii de energie rusească, după ce Donald Trump a promulgat o lege ce vizează în special sectorul energetic al Rusiei, potrivit Digi24, care citează Reuters.
Actul normativ este prezentat ca prima acțiune majoră a Congresului american împotriva Moscovei de la revenirea lui Trump la Casa Albă și poartă numele principalului promotor, fostul senator republican Lindsey Graham, decedat în iulie, un susținător al Ucrainei.
Textul îi conferă președintelui SUA puterea de a impune taxe vamale care pot ajunge la 100% împotriva principalelor cinci țări importatoare de gaz și petrol rusești, între care sunt menționate China și India. Miza este creșterea costurilor comerciale pentru statele care continuă să cumpere energie din Rusia, ceea ce poate amplifica presiunea asupra fluxurilor de export ale Moscovei.
Legea extinde arsenalul de sancțiuni și către „flota fantomă” a Rusiei, vizată pentru prima dată în acest cadru legislativ. Totodată, sunt menționate sancțiuni care îl vizează pe președintele Vladimir Putin și alți înalți demnitari de la Moscova.
Dincolo de Rusia, legea include și un cadru pentru prelungirea sancțiunilor împotriva Iranului până în 2031.
Legea a fost adoptată joi de Camera Reprezentanților, după ce fusese votată de Senat în august, conform informațiilor transmise de Reuters în materialul preluat de Digi24. Pentru detalii suplimentare despre votul din Congres, Digi24 trimite și la articolul despre adoptarea pachetului de sancțiuni: Digi24.
Recomandate
SUA și Danemarca pregătesc un pact care ar extinde prezența militară americană în Groenlanda , într-o formulă prezentată de Donald Trump drept „control permanent” asupra securității insulei, dar descrisă de Copenhaga și Nuuk ca un acord care menține suveranitatea daneză și dreptul groenlandezilor la autodeterminare, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de Trump vineri, după luni în care a amenințat că ar putea anexa prin forță teritoriul semiautonom danez. Informația este relatată de Digi24 cu trimitere la The Guardian, iar detaliile complete ale acordului nu sunt, deocamdată, publice. Ce se știe despre acord și calendarul semnării Din declarațiile citate, acordul ar urma să fie semnat de cele trei guverne (SUA, Danemarca și Groenlanda) săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Ulterior, pactul va trebui să treacă prin proceduri parlamentare pentru a intra în vigoare, conform declarațiilor daneză și groenlandeză. Trump a susținut că înțelegerea ar permite Statelor Unite să înceapă „imediat” dezvoltarea unei prezențe militare extinse în Groenlanda. SUA au deja o prezență pe insulă și dreptul de a-și extinde bazele, prin intermediul NATO; în text este menționată și baza de la Pituffik, existentă încă din perioada Războiului Rece. Miza de reglementare: suveranitate vs. „control” asupra investițiilor sensibile Președintele american a încadrat acordul ca pe un „triumf” personal și a afirmat că ar bloca orice „investiții sensibile” sau prezență militară a unor adversari în Groenlanda fără aprobarea explicită, în scris, a SUA. În contrapondere, premierul danez Mette Frederiksen și liderul guvernului groenlandez Jens-Frederik Nielsen au transmis, potrivit materialului, că acordul nu echivalează cu „achiziționarea” Groenlandei de către SUA. Frederiksen a spus că înțelegerea „recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială” a Regatului Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare, iar Nielsen a indicat că pactul ar putea, în esență, să reitereze drepturi deja existente ale SUA prin NATO de a utiliza insula ca bază de securitate. Context: presiune politică internă în SUA și competiție strategică în Arctica Materialul notează că anunțul vine cu câteva săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, oferindu-i lui Trump o realizare de politică externă pe care o poate invoca electoral, în condițiile în care războiul cu Iranul este descris ca „profund nepopular” și tot mai costisitor politic pentru republicani. Groenlanda este prezentată ca tot mai importantă pentru apărare, pe fondul topirii gheții arctice și al competiției geopolitice, fiind poziționată strategic între SUA și Rusia. În același timp, sondajele citate indică opoziția puternică a groenlandezilor față de integrarea în SUA. [...]
NATO susține că acordul SUA–Danemarca–Groenlanda va întări securitatea în Arctica , o zonă pe care Alianța o descrie drept „vitală”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul anunțului făcut de Washington privind o nouă înțelegere de securitate care ar urma să fie semnată în zilele următoare. NATO a transmis că salută acordul anunțat de Statele Unite și că noua înțelegere ar urma să contribuie la creșterea „securității, stabilității și cooperării” în regiunea arctică. Un purtător de cuvânt al Alianței a precizat, potrivit Agerpres, că NATO „își va face partea sa de responsabilitate” pentru consolidarea securității în Arctica. Ce prevede, pe scurt, înțelegerea anunțată de Washington Președintele american Donald Trump a declarat că a obținut de la Danemarca și Groenlanda un „control permanent” al securității teritoriului arctic. Documentul ar urma să fie semnat săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU, la New York. Departamentul de Stat al SUA a indicat că acordul ar avea ca efect blocarea oricărei prezențe militare a „adversarilor” Washingtonului în Groenlanda și ar limita investițiile considerate sensibile fără acordul Statelor Unite. În același timp, Trump a anunțat că SUA vor „lansa imediat procesul de dezvoltare a unei importante prezențe militare”. De ce contează: efect de „filtru” pentru investiții și prezență militară Din perspectiva impactului de reglementare, acordul descris de partea americană introduce un mecanism prin care investițiile în „sectoare sensibile” din Groenlanda nu ar putea fi realizate fără aprobarea SUA. În practică, asta ar putea influența accesul companiilor și al statelor terțe la proiecte strategice în regiune, pe lângă componenta strict militară. Informațiile despre conținutul și calendarul acordului sunt, deocamdată, cele comunicate de partea americană și de NATO; detaliile complete ale documentului nu sunt prezentate în material. [...]
PSD condiționează votul pentru Guvernul Mureșan de program și lasă deschisă varianta anticipatelor , potrivit Digi24 , care redă declarațiile Nataliei Intotero despre nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan și despre opțiunile partidului la votul de învestitură. Vicepreședintele Camerei Deputaților spune că PSD se aștepta ca desemnarea să meargă către Sorin Grindeanu, invocând faptul că acesta conduce partidul cu cele mai multe mandate în Parlament. Intotero afirmă că nominalizarea a fost „o surpriză neplăcută” pentru social-democrați, deși „opțiunea” președintelui este „respectată”. În același timp, parlamentarul PSD se declară sceptică în privința unui scenariu în care PSD ar vota „un guvern de dreapta”, iar decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național , luni. Ea susține că o nouă „rocadă” nu este o opțiune și argumentează că „România nu-și mai permite să piardă timp”, invocând presiuni sociale legate de locuri de muncă, salarii și costul vieții. Pragul de 233 de voturi și condițiile PSD Intotero leagă discuția despre învestire de pragul de 233 de voturi necesare în Parlament și de poziția oficială pe care o va adopta conducerea PSD. Ea afirmă că, din reacțiile văzute în spațiul public la colegi parlamentari și la șefi de organizații județene, se îndoiește că partidul va decide să susțină Guvernul Mureșan. Un punct central al poziției exprimate este lipsa, până în acel moment, a unui program de guvernare prezentat public: PSD cere să vadă „programul de guvernare” și conținutul concret al reformelor invocate; Intotero spune că se vorbește „doar de reformă”, fără explicații despre „cum” și „în ce constă” aceasta. Două scenarii: opoziție sau anticipate Dacă Guvernul Mureșan strânge totuși cele 233 de voturi, Intotero spune că PSD ar intra în opoziție și ar încerca să promoveze în Parlament proiecte de lege „să aducem bunăstare românilor”. Dacă guvernul nu trece de vot, social-democrații afirmă că sunt pregătiți pentru reluarea negocierilor, iar Intotero menționează explicit și varianta alegerilor anticipate. În declarațiile sale apare și ipoteza ca majoritatea necesară să fie obținută „cu susținerea celor de la AUR”, fără ca materialul să detalieze un aranjament concret în acest sens. [...]
Președintele Letoniei avertizează că apărarea antiaeriană europeană rămâne vulnerabilă în fața ritmului accelerat al războiului cu drone și al amenințărilor cu rachete, pe fondul întârzierilor la livrări și al presiunii pe stocurile de interceptoare, potrivit Digi24 . Edgars Rinkēvičs a declarat, într-un interviu acordat The Guardian la Washington DC, că evoluțiile tehnologice din Ucraina avansează cu „viteza fulgerului”, iar pregătirea actuală pentru un război aerian riscă să devină depășită până la jumătatea anului viitor. În evaluarea sa, apărarea aeriană, apărarea împotriva dronelor și apărarea antibalistică „se confruntă cu probleme grave”, nu doar în Ucraina, ci și în Europa și NATO. „Ceea ce observăm este că apărarea aeriană, apărarea împotriva dronelor și apărarea antibalistică se confruntă cu probleme grave.” Blocajul operațional: interceptoare puține, livrări întârziate În același context, materialul indică o întârziere în livrarea rachetelor Patriot și a altor rachete de apărare aeriană considerate cruciale pentru Ucraina și aliații europeni. În plus, Statele Unite ar fi consumat aproape două treimi din stocurile de rachete de interceptare esențiale în războiul din Iran, potrivit unei analize a unei evaluări realizate de Biroul Bugetar al Congresului; refacerea stocurilor ar putea dura cel puțin cinci ani. Publicația notează că SUA au luat în calcul externalizarea producției sistemelor Patriot către Ucraina și Europa, însă până acum nu s-a ajuns la un acord. Rinkēvičs a spus că discuțiile continuă și a invocat dificultăți tehnice legate de licențiere, subliniind totodată că Patriot rămâne printre cele mai performante sisteme pentru acest tip de amenințări. Riscul de escaladare și testarea NATO pe flancul estic Rinkēvičs a avertizat că, dacă Rusia ar decide să lanseze rachete într-o zonă a Europei, multe țări ar avea dificultăți serioase în a face față unui astfel de scenariu. În paralel, în contextul reuniunii de săptămâna viitoare a Adunării Generale a ONU de la New York, se așteaptă întâlniri între Donald Trump și lideri europeni, pe fondul intensificării avertismentelor privind riscul de escaladare a conflictului. În același registru, premierul Poloniei, Donald Tusk , a avertizat că Rusia ar putea încerca în lunile următoare atacuri cu drone sau rachete împotriva statelor NATO care sprijină Ucraina, pentru a testa angajamentul Alianței față de apărarea colectivă (Articolul 5). (Context suplimentar în Digi24 .) Țările baltice și-au moderat însă tonul, afirmând că nu există indicii că Moscova ar urmări un război convențional pentru recucerirea unor teritorii. Rinkēvičs a spus că ar exclude o incursiune militară convențională, dar a cerut „vigilență” față de alte forme de presiune, precum sabotajul, atacurile cibernetice și incidentele cu drone și rachete, pe care le vede ca semne că Rusia testează hotărârea Europei. În acest context, materialul menționează și incidente recente: marți, un avion NATO a doborât o dronă rusă deasupra Lituaniei (detalii în Digi24 ), iar joi Polonia a mobilizat avioane de vânătoare și a închis aeroporturile din Lublin și Rzeszów-Jasionka după un atac rus asupra vestului Ucrainei. Miza bugetară: ținta de 5% din PIB și „nevoia de timp” Președintele Letoniei și-a exprimat și îngrijorarea privind capacitatea aliaților europeni de a atinge obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare, prezentat ca reper pentru continuarea sprijinului SUA față de NATO. El a spus că discuțiile despre asumarea de către Europa a unei părți mai mari din propria apărare devin „din ce în ce mai constructive”, dar a insistat că transformarea lor în „capacități reale” necesită timp. „Mesajul nostru este că, pentru a face asta, avem nevoie de timp. Nu se poate întâmpla într-o lună sau într-un an.” [...]
AUR anunță că nu va vota învestirea Guvernului Mureșan, ceea ce crește riscul unui nou blocaj politic , potrivit Digi24 . Vicepreședintele AUR Dan Dungaciu spune că partidul „nu ia în serios” scenariul în care Executivul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar trece de Parlament și susține că următoarea nominalizare ar putea să-l vizeze pe liderul PSD Sorin Grindeanu . Dungaciu afirmă că AUR exclude susținerea la vot a unui astfel de guvern și că, din perspectiva sa, nici PSD nu ar urma să dea voturi pentru învestirea cabinetului Mureșan. În intervenția la Digi24, el a descris actuala etapă drept un „preambul” și a susținut că „urmează episodul al doilea”, în care miza ar fi o altă nominalizare. Ce înseamnă politic: șanse reduse de majoritate și negocieri mai dure În aceeași intervenție, vicepreședintele AUR a avansat ideea că, „din logica politică”, nominalizarea lui Siegfried Mureșan ar fi urmată de una pentru Sorin Grindeanu, pe care îl descrie drept „candidatul cu cele mai multe voturi în spate” după Mureșan. Totodată, Dungaciu susține că un guvern condus de Sorin Grindeanu „singur cu PSD-ul” nu ar avea „nicio șansă” să treacă de Parlament, ceea ce ar împinge inevitabil discuția spre negocieri și formule de sprijin parlamentar. Poziția AUR: „nu se pune problema” de vot pentru învestire Dungaciu a respins explicit scenariul în care parlamentari AUR ar vota diferit de linia partidului și a catalogat speculațiile despre posibile „grupuri” de aleși care ar susține altă variantă drept simple presupuneri. „Nu se pune problema ca vreun parlamentar al AUR să voteze acest guvern, să învestească acest guvern, așa cum nu s-a pus problema nici anterior”, a declarat Dan Dungaciu. În plus, el a exclus și varianta în care AUR și-ar schimba poziția după prezentarea programului de guvernare, spunând că nu vede un scenariu în care acesta ar deveni acceptabil pentru partid. Ce urmează Din declarațiile lui Dungaciu reiese că AUR se pregătește pentru o rundă următoare de desemnări și negocieri, însă materialul nu oferă un calendar sau o confirmare oficială privind o eventuală nominalizare a lui Sorin Grindeanu. În acest moment, este vorba despre o evaluare politică făcută de vicepreședintele AUR, nu despre o decizie anunțată instituțional. [...]
Președintele Nicușor Dan a legat sprijinul pentru românii din Transcarpatia de finanțări și schimbări legislative , indicând că o parte dintre soluțiile cerute de comunitate depind direct de alocări bugetare și de reforme în plan normativ, potrivit Știrile Pro TV . Întâlnirea a avut loc vineri, în marja Summitului inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică, când șeful statului a discutat cu reprezentanții comunității românești din regiunea ucraineană Transcarpatia. Evenimentul diplomatic s-a desfășurat în regiunea Ivano-Frankivsk, la invitația președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski . Ce a transmis președintele comunității și ce ține de implementare Nicușor Dan s-a deplasat la Polianîția pentru a discuta direct cu românii din zonă despre probleme, proiecte și priorități, iar mesajul central a fost că apărarea drepturilor și intereselor comunităților de români rămâne o prioritate și o misiune pentru rețeaua diplomatică a României. „I-am asigurat pe cei prezenţi la întâlnire că apărarea drepturilor şi intereselor comunităţilor de români este o prioritate majoră şi că reprezintă aspectul crucial al misiunii pe care ambasadele şi consulatele României le au peste hotare.” În același timp, președintele a arătat că o parte dintre soluțiile așteptate de comunitate nu pot fi livrate doar prin dialog politic, ci depind de: alocarea unei finanțări adecvate ; implementarea unor reforme legislative . Materialul nu detaliază ce programe sau ce modificări legislative sunt avute în vedere, menționând doar această condiționare generală. Miza diplomatică: discuții recurente cu Kievul Șeful statului a spus că subiectul drepturilor comunității este abordat „constant și cu fermitate” în dialogul direct cu președintele Ucrainei, iar România își comunică așteptările „la toate nivelurile de dialog diplomatic”. „Discut de fiecare dată cu Preşedintele Zelenski pe temele privind drepturile comunităţii şi comunicăm de fiecare dată ferm aşteptările pe care le avem, la toate nivelurile de dialog diplomatic.” Ce urmează, din informațiile disponibile, este continuarea demersurilor diplomatice și, pe componenta de implementare, clarificarea finanțărilor și a eventualelor reforme legislative invocate de președinte, fără ca articolul să indice un calendar sau măsuri concrete. [...]
