Știri
Știri din categoria Diverse
Testarea unei noi arme anti-dronă sugerează o schimbare operațională în apărarea aeriană a Ucrainei, după ce Kievul susține că a reușit să intercepteze și să distrugă o dronă rusească „Shahed” cu un sistem aflat încă în fază de testare, potrivit Digi24.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că „o altă invenție” ucraineană este testată și că, în cursul nopții, a lovit ținta, distrugând o dronă „Shahed”, model de concepție iraniană folosit de Rusia. Informația este relatată de Reuters, iar Digi24 notează că Zelenski a vorbit despre acest subiect în discursul său video de seară.
Totuși, Zelenski a indicat că sistemul nu este încă matur din punct de vedere tehnic și are nevoie de timp pentru perfecționare, în timp ce „munca altor dezvoltatori continuă”, potrivit Agerpres.
În același context, armata ucraineană a transmis pe Facebook că a doborât 187 de ținte aeriene în timpul nopții. Zelenski a afirmat că 93% din totalul dronelor rusești au fost interceptate în acel interval, pe care l-a descris drept „un rezultat semnificativ”, adăugând însă că „este nevoie de mai mult”.
Pe fondul invaziei ruse începute în februarie 2022, Ucraina a accelerat dezvoltarea tehnologiilor anti-dronă și își oferă acum expertiza și altor țări, inclusiv din Orientul Mijlociu, care s-au confruntat cu atacuri iraniene.
Publicația mai arată că Ucraina s-a concentrat pe dezvoltarea interceptorilor ca soluție „mai ieftină” și eficientă pentru doborârea dronelor, însă forțele ucrainene întâmpină dificultăți mai mari în cazul rachetelor balistice rusești, motiv pentru care au cerut aliaților occidentali să intensifice livrările de interceptori anti-rachetă.
Separat, Kievul insistă pentru dezvoltarea rapidă a unui sistem european de apărare aeriană, cunoscut sub numele de Freyja.
Recomandate
Atacul Ucrainei asupra unei rafinării din Rusia reaprinde riscul de penurii de combustibil , în pofida mesajelor recente privind evitarea lovirii infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . În noaptea de luni spre marți, o instalație industrială din regiunea Samara (sud-estul Rusiei) a fost vizată de un atac cu drone, iar oficiali ruși au raportat și avarii la clădiri rezidențiale. Guvernatorul regional Viaceslav Fedorișcev a anunțat că aproximativ 40 de drone au fost doborâte, fără victime raportate, fiind citat de agenția Tass, potrivit Agerpres. Presa ucraineană a relatat că ținta industrială ar fi fost o rafinărie de petrol, iar imagini apărute pe rețelele sociale arată un incendiu de amploare în regiunea Samara. De ce contează: combustibilii rămân o vulnerabilitate economică Episodul vine după ce președintele SUA, Donald Trump , a declarat luni că Rusia și Ucraina ar fi convenit să nu mai lovească infrastructura energetică a părții adverse. Tot Trump spusese duminică că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe motiv că acestea provoacă „o penurie de motorină” la nivel global. În același timp, Zelenski a scris pe X că oprirea atacurilor asupra infrastructurii critice ar putea fi „primul pas de dezescaladare” către pace. Pentru moment, nu a existat o reacție din partea Moscovei, notează Digi24. Alte ținte și contextul escaladării În cursul aceleiași nopți, Ucraina ar fi atacat cu rachete și depozite aparținând retailerului online Ozon în orașul rus Taganrog. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că nu au fost raportate victime, dar au fost avariate: depozite ale unor companii agricole; clădiri rezidențiale; o unitate de învățământ. Digi24 amintește că, în ultimele luni, Ucraina a intensificat loviturile asupra industriei petroliere ruse, ceea ce ar fi contribuit la penurii de combustibil în Rusia. În replică, Moscova a efectuat lovituri punctuale asupra unor instalații energetice din Ucraina, inclusiv asupra unor benzinării. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că drone rusești au lovit capitala Ucrainei în noaptea de luni spre marți: o benzinărie a fost lovită, iar o persoană a fost rănită într-un alt cartier. [...]
Dragoș Pîslaru cere întărirea controalelor ANSVSA și aplicarea regulilor de biosecuritate după violențele din Piața Victoriei , susținând că statul trebuie să intervină mai ferm acolo unde există comerț de animale fără documente și eludarea carantinei, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Fondurilor Europene și al Muncii afirmă că autorii violențelor „trebuie să răspundă legal”, dar avertizează că instigatorii nu vor răspunde, indicând „politicienii extremiști de la AUR, SOS și toți ceilalți”, inclusiv unii cu funcții în Parlament. În aceeași intervenție, Pîslaru acuză și „politicienii oportuniști” care ar fi încercat să capitalizeze electoral protestul. Biosecuritatea, între ostilitate locală și risc de scăpare a focarelor de sub control Pîslaru susține că, în unele comunități, măsurile de biosecuritate și controalele ANSVSA au fost întâmpinate cu ostilitate și leagă acest lucru de evoluția focarelor. „Nu trebuie să ignorăm faptul că în multe comunităţi, măsurile de biosecuritate şi controalele ANSVSA au fost întâmpinate cu ostilitate. Refuzul testării, ascunderea animalelor bolnave sau moarte şi reticenţa faţă de protocoalele ştiinţifice au contribuit direct la scăparea focarelor de sub control.” El adaugă că, acolo unde unii fermieri „nu au dat dovadă de responsabilitate”, preferând comerțul fără documente sanitar-veterinare sau eludarea carantinei, „este nevoie ca statul să intervină pentru o mai bună reglementare și aplicare a regulilor”. Miza: reguli aplicate, nu „amnistii” și tolerarea comerțului ilegal În viziunea sa, „rolul unui stat modern” nu este „populismul complice”, pe care îl descrie ca promisiuni de amnistii, tolerarea comerțului ilegal și ignorarea științei pentru a calma temporar tensiunile, ci „responsabilitatea fermă”. Pîslaru afirmă că statul este cu adevărat de partea fermierilor atunci când oferă resurse, soluții și protecție, iar fermierii se conformează regulilor care țin de siguranța publică. Pe plan politic, Pîslaru îl acuză pe președintele PSD Sorin Grindeanu că a atacat din nou premierul Ilie Bolojan, fără a menționa că Ministerul Agriculturii „a fost condus în ultimii 5 ani exclusiv de miniștri PSD”, afirmație pe care o extinde și la Ministerul Muncii, unde susține că nu a fost adoptată legea salarizării. În același mesaj, ministrul interimar spune că „fermierii români merită mult mai mult decât un concurs de declarații politice” și cere ca revendicările lor să fie ascultate și analizate, iar cele justificate să fie rezolvate. [...]
Belarus își intensifică pregătirea militară lângă Coridorul Suwałki , o zonă considerată critică pentru legătura terestră dintre statele baltice și restul NATO, prin exerciții de patru zile cu tancuri și batalioane mecanizate, potrivit Digi24 . Miza pentru flancul estic este operațională: manevrele au loc în proximitatea frontierelor cu Polonia și Lituania, într-un context regional tensionat de războiul din Ucraina și de relația strânsă Minsk–Moscova. Exercițiile au fost relatate de serviciul belarus al Radio Free Europe, care citează Ministerul Apărării de la Minsk. Conform informațiilor prezentate, militarii se antrenează pentru protejarea frontierei, contracararea sabotajului și apărarea împotriva atacurilor cu drone și aeronave ușoare. La manevre participă batalioane mecanizate și de tancuri. De ce contează locația: Coridorul Suwałki O parte dintre exerciții se desfășoară în apropierea Coridorului Suwałki, descris de Euronews drept o zonă de importanță strategică majoră pentru NATO. Este vorba despre o fâșie îngustă de teritoriu între Polonia și Lituania, care: asigură legătura terestră dintre statele baltice și restul NATO; separă Belarus de regiunea rusă Kaliningrad. În articol sunt menționate și poligoane folosite în cadrul manevrelor: Hoża (la granița cu Lituania), precum și Brzeski și Różański, aflate la aproximativ 15, respectiv 60 de kilometri de frontiera cu Polonia. Poziția Minskului și limita de transparență Autoritățile belaruse susțin că exercițiile au un caracter „pur defensiv” și afirmă că numărul participanților și cantitatea de armament utilizată nu depășesc pragurile din Documentul de la Viena din 2011, peste care ar fi necesară notificarea prealabilă a altor state. Totuși, nu a fost comunicată o cifră exactă privind numărul militarilor implicați. Context: relația cu Rusia și legătura cu războiul din Ucraina Exercițiile sunt prezentate ca parte a unui efort mai amplu de testare a pregătirii armatei belaruse. Digi24 notează că, la 11 septembrie, Aleksandr Lukașenko a vizitat poligonul Obuz-Lesnovski, în apropiere de Baranavici, declarând că vrea să evalueze funcționarea întregului sector de securitate națională. Belarus desfășoară de ani de zile exerciții lângă frontierele NATO, iar în trecut au participat frecvent și trupe ruse. În februarie 2022, Minsk a permis forțelor ruse să folosească infrastructura și teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva Ucrainei, fără a-și trimite propriile trupe în lupte directe pe teritoriul ucrainean. În plus, Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a anunțat recent că forțele ruse ar folosi stații de retransmisie din Belarus pentru a controla drone care atacă ținte din vestul Ucrainei, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Mobilizarea online a precedat protestul violent din Piața Victoriei , iar mesajele distribuite pe rețele sociale – în special pe TikTok – au îndemnat oamenii să iasă în stradă din motive diverse, nu neapărat pentru cauza ciobanilor și reluarea exporturilor de carne de oaie, potrivit Digi24 . Unele clipuri avertizau chiar că protestele vor fi violente, iar îndemnurile au circulat cu câteva zile înainte de 15 septembrie. Unghiul principal al subiectului este unul de impact operațional și de ordine publică : modul în care mobilizarea rapidă, prin conținut viral și greu de verificat, poate amplifica tensiuni și poate schimba natura unei manifestații, înainte ca autoritățile sau organizatorii să poată controla mesajele și așteptările din teren. Mesaje „în val” și teme amestecate Conform materialului, rețelele sociale au fost „inundate” de mesaje de mobilizare. Îndemnurile nu s-au limitat la revendicările legate de oieri, ci au fost împinse în spațiul public cu justificări diferite, ceea ce a creat un amestec de nemulțumiri și a lărgit publicul-țintă al chemărilor la protest. Digi24 notează că îndemnurile ar fi fost realizate fie cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), fie prin filmări ale unor utilizatori care chemau lumea în stradă. Avertismente explicite privind violența În unele clipuri, cei care s-au filmat ar fi avertizat că protestele vor fi violente. Mesajele au fost distribuite cu câteva zile înainte de 15 septembrie, ceea ce sugerează o mobilizare susținută, nu un val spontan apărut în ziua protestului. Materialul redă și exemple de mesaje din clipuri TikTok, inclusiv apeluri la participare și îndemnuri ca, după 15 septembrie, „toți influencerii” să „umple TikTok-ul și Facebook-ul”. De ce contează Cazul arată cum platformele sociale pot funcționa ca infrastructură de organizare pentru proteste, inclusiv prin mesaje care pot escalada așteptările participanților. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cine a inițiat coordonat aceste îndemnuri și cum au fost verificate, rămâne neclar în ce măsură mobilizarea a fost centralizată sau fragmentată, însă efectul descris este unul de amplificare rapidă a participării și a tensiunii înainte de protest. [...]
Parlamentul European cere Comisiei Europene să publice rezultatele anchetei despre TikTok și alegerile anulate din România , pentru ca aplicarea regulilor UE să nu rămână „o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles”, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: presiunea politică de la Strasbourg vizează transparența investigațiilor și modul în care este pus în practică DSA ( Actul pentru Servicii Digitale ), cadrul UE care obligă platformele mari să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele pentru procesele democratice. Declarațiile au fost făcute la Strasbourg de Nathalie Loiseau, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru „Scutul european pentru democrație” (EUDS), după votul din plen asupra raportului comisiei, document care include recomandări despre cum își poate proteja UE mai bine instituțiile democratice. Presiune pentru transparență în anchetele pe platforme Loiseau a cerut ca Executivul european să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, făcând referire la ancheta Comisiei Europene asupra TikTok, în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024. „Dacă Comisia are, şi are, un dialog cu platformele, trebuie să facă publice rezultatele investigaţiilor şi întrebărilor adresate acestora. Nu poate fi o discuţie între companii private şi tehnocraţi, birocraţi de la Bruxelles.” Eurodeputata a susținut că, dacă instituțiile europene cunosc schimbări de algoritm sau comportamente neadecvate care nu au fost diminuate de platforme, acestea ar trebui comunicate publicului și Parlamentului European. Ce spune raportul votat: România, menționată explicit Raportul adoptat marți de Parlamentul European menționează România la punctul 26 și invită Comisia Europeană să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a DSA, în contextul ingerințelor străine în alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentul indică riscuri legate de: exploatarea sistemelor de recomandare; utilizarea rețelelor de boți; obligația TikTok de a atenua „riscurile sistemice” la adresa proceselor democratice și de a asigura măsuri de descurajare în perioade electorale. Fără termen asumat, dar mesaj politic: DSA trebuie aplicat „deplin” Întrebați dacă se așteaptă la un răspuns prompt al Comisiei, Loiseau și raportorul Tomas Tobe au evitat să avanseze un termen, dar au vorbit despre frustrare și despre nevoia unei poziții ferme. Tobe a calificat cazul alegerilor din România drept „extrem de grav” și „un atac clar asupra alegerilor”, adăugând că Parlamentul European transmite mesajul că se așteaptă ca Executivul UE să apere și să asigure respectarea regulilor europene, inclusiv DSA. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a legat direct încrederea în spațiul digital de aplicarea regulilor și de reacția instituțiilor atunci când există ingerințe, subliniind că monitorizarea nu vizează doar România, ci și alte state, pe diverse platforme. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar pentru finalizarea anchetei Comisiei Europene privind TikTok. În schimb, votul din Parlamentul European și solicitarea de publicare a rezultatelor cresc presiunea politică pentru o comunicare mai transparentă și pentru aplicarea vizibilă a obligațiilor impuse platformelor de DSA în perioade electorale. [...]
Dezbaterea din Senat pe limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete a fost amânată din nou , ceea ce împinge mai departe o schimbare de reglementare cu miză instituțională majoră. Potrivit Wall-Street , Comisia pentru apărare a Senatului a decis pe 15 septembrie să amâne, pentru a doua oară, cu o săptămână, discuțiile asupra proiectului inițiat de USR . Amânarea a fost cerută de reprezentanții PSD și AUR, care au invocat nevoia unui punct de vedere din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a unei dezbateri mai ample cu autoritățile. Vicepreședintele comisiei, Felix Stroe (PSD), a susținut că decizia nu ar trebui luată „sub presiune” și a argumentat că este necesară o abordare unitară, „în cadrul unui pachet al legii de securitate”, menționând totodată că STS și SPP nu intră în categoria serviciilor de informații. Ce prevede proiectul și unde este blocajul Proiectul USR vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor de informații: numirea ar urma să fie pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Inițiativa a fost depusă în Parlament în 2024, a trecut tacit de Camera Deputaților și se află acum în Senat, care este cameră decizională. Senatorul PSD Titus Corlățean a spus că este nevoie de opinia CSAT, iar AUR, prin senatorul Mircia Chelaru, a propus ca președinții comisiilor de apărare, SRI și SIE să discute inclusiv cu echipele tehnice și să revină într-o săptămână cu un punct de vedere comun, pentru un raport al celor trei comisii. Presiune pentru vot: „dezbaterea nu trebuie lungită la infinit” Din partea USR, liderul senatorilor, Sorin Șipoș, a susținut că proiectul nu ar mai trebui amânat, afirmând că este blocat de doi ani în Parlament și că Senatul ar trebui să dea un vot, indiferent dacă mandatul final va fi de 4 sau 5 ani și dacă va fi corelat cu mandatul prezidențial. Și din PNL au venit mesaje pentru accelerarea deciziei: președintele Comisiei de apărare, Silviu-Iulian Coșa, a spus că dezbaterile „nu trebuie lungite la infinit”, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc a insistat că punctul de vedere al CSAT este obligatoriu, menționând că are amendamente pentru îmbunătățirea textului. Senatorul PNL Vasile Blaga a cerut, la rândul său, o decizie după o săptămână, sugerând că textul ar fi putut fi simplificat la o formulă de tip „mandate de 5 ani, reînnoite o dată”. În acest moment, următorul pas indicat de decizia comisiei este reluarea dezbaterii peste o săptămână, în condițiile în care o parte dintre senatori condiționează avansarea proiectului de un punct de vedere al CSAT și de un acord între comisiile relevante. [...]
