Știri
Știri din categoria Diverse
Peste jumătate dintre germani ar susține o „asociere” a Canadei la UE, potrivit unui sondaj INSA citat de Bild – un semnal politic care, dacă ar fi preluat la nivel european, ar putea împinge relația UE–Canada spre formule noi de cooperare economică și tehnologică, fără a schimba tratatele de aderare.
În sondaj, 52% dintre respondenți spun că ar fi „bine” ca Canada să primească un statut de „membru special” al Uniunii Europene. 14% se declară împotrivă, 20% spun că subiectul nu îi interesează, iar alți 14% nu au oferit un răspuns.
Contextul invocat este apropierea politică și economică dintre UE și Canada, în condițiile în care Ottawa se află într-un „conflict vamal” prelungit cu SUA și caută să-și întărească parteneriatele externe, inclusiv cu Europa.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit în această săptămână în Parlamentul European de la Strasbourg despre o „parteneriat premium” cu Canada și a adus în discuție, pentru prima dată, ideea unei „calități de membru asociat”, notează publicația. Totuși, aderarea ca stat membru cu drepturi depline nu este posibilă pe termen mediu, deoarece tratatele UE permit aderarea doar a statelor europene.
Von der Leyen indică „potențial uriaș” pentru o cooperare mai strânsă, inclusiv în:
În același context, premierul canadian Mark Carney este citat cu mesaje de angajament politic față de alianță și cooperare economică.
Pentru moment, datele din sondaj arată mai degrabă o deschidere de opinie publică în Germania decât un plan concret de schimbare instituțională în UE; orice pas către un statut „asociat” ar depinde de decizii politice la nivel european și de forma juridică pe care ar putea-o lua o astfel de asociere.
Recomandate
România intră într-un efort NATO de sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei și va dona Kievului interceptoare pentru sistemele Patriot, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan, aflat în Ucraina, după participarea la summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică . Șeful statului a spus că donația României va fi parte dintr-un „efort comun” al țărilor NATO care dețin interceptoare Patriot, precizând că aportul va fi „proporțional” cu al celorlalți aliați care au astfel de capabilități. Context: finanțare europeană pentru interceptoare Patriot Declarația vine pe fondul unei decizii recente la nivelul Uniunii Europene: UE a anunțat că a acceptat ca Ucraina să cumpere rachete interceptoare pentru sistemele antiaeriene americane Patriot folosind 3,2 miliarde de euro din programul european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro, conform informațiilor prezentate de Digi24. Producția de drone: discuții între firme ucrainene și MApN Pe componenta operațională, Nicușor Dan a afirmat că există deja un contact între firme ucrainene și Ministerul Apărării Naționale pentru producția de drone, iar partea de documente ar fi „mult simplificată” în cadrul existent. Tot în legătură cu sprijinul pentru Ucraina, președintele a spus că în programul SAFE există „o componentă de 200 de milioane de euro” pentru drone și că, în discuțiile bilaterale cu Volodimir Zelenski, au analizat stadiul procesului astfel încât banii să fie transformați „cât mai repede” în echipamente. Incidentul din Portul Constanța: raport intern și întrebări către Ucraina Întrebat despre incidentul în care o dronă s-a autodetonat în zona Portului Constanța, președintele a declarat că a fost întocmit un raport intern al instituțiilor implicate, cu o parte publică și o componentă militară secretă. Pe baza acestuia, România a transmis un set de întrebări către partea ucraineană, iar analiza este încă în curs, potrivit declarațiilor citate. Miza economică: tranzitul de cereale și eficientizarea rutelor În discuțiile cu partea ucraineană a fost abordat și tranzitul de cereale, atât pe cale feroviară, cât și pe Dunăre, cu obiectivul de eficientizare. Președintele a indicat că este „un tranzit care aduce companiilor românești sume destul de importante”. În paralel cu întâlnirea bilaterală, Nicușor Dan a menționat și o întâlnire cu etnici români din Transcarpatia, axată pe colaborarea în educație și nevoile curente ale comunității. [...]
O livrare de componente sensibile pentru F-35 a fost deviată în Hong Kong , iar incidentul a declanșat o anchetă în Congresul SUA și ridică riscuri de securitate pentru programul militar și lanțul său de aprovizionare, potrivit Bild . Transportul, care trebuia să ducă piese de F-35 din Australia în SUA pentru reparații, ar fi fost redirecționat „în această vară” către Hong Kong, conform a trei persoane familiarizate cu cazul, citate de Politico (menționat în material ca parte a aceluiași grup Axel Springer). De ce a fost deviat transportul și cine deține în prezent echipamentele nu este clar. Pentagonul a confirmat dispariția unor componente și a transmis, prin biroul programului F-35 (Joint Program Office), că este la curent cu „o problemă la o livrare de componente F-35 Lightning II nefuncționale” și că lucrează cu alte agenții americane și parteneri industriali pentru recuperarea pieselor, investigarea incidentului și adoptarea de măsuri de protecție. De ce contează: risc de scurgere de tehnologie și vulnerabilitate în logistică Potrivit materialului, în livrare s-ar fi aflat și o cupolă a cockpitului (canopy), o componentă care „conține tehnologie stealth” (de reducere a detectabilității radar) la care au acces doar SUA și aliații lor. În scenariul în care un adversar ar obține o astfel de piesă, ar putea încerca să reproducă tehnologia. Faptul că transportul a ajuns în Hong Kong – regiune administrativă specială a Chinei – a plasat piesele în „sfera de influență” a Beijingului, în contextul în care China și-a consolidat în ultimii ani controlul asupra orașului și a introdus legi de securitate națională mai stricte, notează publicația. Ce se știe despre reacția politică din SUA Incidentul, descris ca fiind anterior nepublic, a dus la informări periodice ale personalului unor comisii-cheie de securitate din Congresul SUA. Reprezentanți ai Departamentului de Stat și ai Pentagonului ar fi informat pentru prima dată personalul în iunie, potrivit acelorași surse citate de Politico. În material este citat și J. J. Gertler, fost angajat al House Armed Services Committee, care afirmă că Beijingul a încercat în mod agresiv să obțină date despre F-35 prin spionaj electronic și alte mijloace. Context pentru Europa: programul F-35 și aliații SUA Bild menționează că și Germania a cumpărat avioane F-35, ceea ce face ca orice incident de securitate sau de lanț logistic în program să fie relevant pentru aliați. În acest moment, rămân neclare cauza devierii transportului și traseul de recuperare a componentelor, iar investigația este în desfășurare, conform informațiilor disponibile în articol. [...]
Nicușor Dan cere o lectură „cu echilibru” a situației țării, pe fondul presiunii pe investiții publice. Într-un mesaj cu implicații directe pentru ritmul proiectelor finanțate din bani europeni, președintele a spus că România nu este „în preajma apocalipsei” și a îndemnat la recunoașterea reușitelor, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la inaugurarea lucrărilor de modernizare și extindere a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, unde șeful statului a ales să vorbească mai puțin despre sistemul medical și mai mult despre percepția publică asupra evoluției societății. „Să ne bucurăm când avem succese și să ne uităm la noi cu echilibru pentru că pare că dacă citim presa, dacă ne uităm la televizor pare că suntem în preajma apocalipsei. Nu suntem deloc așa.” „Succesul” invocat: proiecte cu termen-limită și bani europeni Nicușor Dan a admis existența unor probleme structurale, dar a insistat că tabloul general nu justifică o prezentare „apocaliptică”. În enumerarea sa, președintele a menționat explicit: corupția; grupurile de interese care acționează în interes propriu; un nivel de digitalizare sub potențial. În același timp, a dat ca exemplu de rezultat concret situațiile în care echipele de proiect „au avut un termen limită, au avut niște bani europeni și s-au încadrat în termenul limită”, pe care le-a numit „un succes”, adăugând că „sunt multe altele”. Context regional: aprecierea venită de la președintele Serbiei Președintele a făcut referire și la o declarație a lui Aleksandar Vučić , despre care a spus că, la o conferință de presă din Ucraina, a afirmat public că este „impresionat de realizările României” din ultimii 20 de ani, față de ultima sa vizită în țara noastră. Mesajul lui Nicușor Dan a fost că transformările au fost realizate „împreună” și că, deși drumul ar fi putut fi parcurs mai repede, o evaluare realistă a progresului ar susține capacitatea societății de a continua îmbunătățirile „pentru noi și copiii noștri”. Nicușor Dan a participat sâmbătă, 19 septembrie, la evenimentul de inaugurare a lucrărilor de extindere, modernizare și digitalizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița. [...]
Vladimir Putin reia linia că „nu se poate negocia” cu Kievul, pe fondul discuțiilor despre acorduri comerciale SUA–Rusia , un amestec care complică perspectiva unei detensionări rapide și menține incertitudinea geopolitică cu efecte directe asupra piețelor de energie și a fluxurilor comerciale, potrivit Digi24 . Într-o reuniune a Comisiei militar-industriale a Rusiei, vineri, 18 septembrie, liderul de la Kremlin a susținut că apelurile Ucrainei la dialog ar fi „ipocrite” și că acțiunile Kievului ar urmări să blocheze o soluție diplomatică. Declarațiile vin după atacuri cu drone ucrainene asupra unor instalații din industria de apărare și de rafinare din vestul și centrul Rusiei, precum și după confruntări transfrontaliere repetate. „Reprezentanții regimului de la Kiev, conducerea de la Kiev, vorbesc despre pace și propun reluarea așa-numitelor negocieri, dar ei înșiși comit astfel de crime, făcând tot posibilul pentru a se asigura că nu va exista nici pace, nici negocieri.” De ce contează: „pacea” și comerțul sunt puse în aceeași ecuație În paralel cu retorica de la Moscova, articolul indică faptul că administrația președintelui american Donald Trump ar analiza posibilitatea unor acorduri comerciale preliminare cu Rusia înaintea unui acord de pace definitiv. Un oficial american a declarat pentru The New York Times că astfel de acorduri ar putea fi folosite pentru a demonstra intenția unei „resetări” diplomatice și pentru a influența elitele ruse să susțină încetarea războiului. Această abordare ar reprezenta o schimbare față de politica anterioară a SUA, care condiționa normalizarea economică de oprirea agresiunii militare. În discuție au fost menționate, ca domenii potențiale de cooperare, energia, investițiile în minerale critice, rutele de tranzit în Arctica și asocieri în participațiune între companii. Pozițiile rămân incompatibile, potrivit relatării Pe de o parte, oficialii ucraineni au prezentat repetat inițiative diplomatice, inclusiv un armistițiu necondiționat și discuții directe la nivel de lideri. Pe de altă parte, Moscova ar fi condiționat constant orice angajament diplomatic de concesii politice majore, inclusiv recunoașterea internațională a anexărilor ilegale și cedarea controlului asupra zonelor rămase din Donbas. În același context, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că obiectivul lui Putin ar depăși o dispută teritorială localizată și ar viza suveranitatea Ucrainei. Zelenski a spus că Kievul ar accepta o încetare necondiționată a ostilităților dacă Rusia oprește operațiunile de luptă de-a lungul liniei de contact existente, pentru a permite mediatorilor internaționali să faciliteze negocieri. Ce urmează Din informațiile prezentate, miza imediată se mută pe două piste care pot evolua în paralel: continuarea presiunii militare (inclusiv atacuri asupra infrastructurii) și testarea unei formule de „stimulente economice” discutate la Washington pentru a deschide un canal de negociere. Nu este însă clar, din datele disponibile, dacă aceste discuții comerciale ar avea un calendar sau condiții concrete acceptabile pentru ambele părți. [...]
PSD condiționează votul pentru Guvernul Mureșan de program și lasă deschisă varianta anticipatelor , potrivit Digi24 , care redă declarațiile Nataliei Intotero despre nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan și despre opțiunile partidului la votul de învestitură. Vicepreședintele Camerei Deputaților spune că PSD se aștepta ca desemnarea să meargă către Sorin Grindeanu, invocând faptul că acesta conduce partidul cu cele mai multe mandate în Parlament. Intotero afirmă că nominalizarea a fost „o surpriză neplăcută” pentru social-democrați, deși „opțiunea” președintelui este „respectată”. În același timp, parlamentarul PSD se declară sceptică în privința unui scenariu în care PSD ar vota „un guvern de dreapta”, iar decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național , luni. Ea susține că o nouă „rocadă” nu este o opțiune și argumentează că „România nu-și mai permite să piardă timp”, invocând presiuni sociale legate de locuri de muncă, salarii și costul vieții. Pragul de 233 de voturi și condițiile PSD Intotero leagă discuția despre învestire de pragul de 233 de voturi necesare în Parlament și de poziția oficială pe care o va adopta conducerea PSD. Ea afirmă că, din reacțiile văzute în spațiul public la colegi parlamentari și la șefi de organizații județene, se îndoiește că partidul va decide să susțină Guvernul Mureșan. Un punct central al poziției exprimate este lipsa, până în acel moment, a unui program de guvernare prezentat public: PSD cere să vadă „programul de guvernare” și conținutul concret al reformelor invocate; Intotero spune că se vorbește „doar de reformă”, fără explicații despre „cum” și „în ce constă” aceasta. Două scenarii: opoziție sau anticipate Dacă Guvernul Mureșan strânge totuși cele 233 de voturi, Intotero spune că PSD ar intra în opoziție și ar încerca să promoveze în Parlament proiecte de lege „să aducem bunăstare românilor”. Dacă guvernul nu trece de vot, social-democrații afirmă că sunt pregătiți pentru reluarea negocierilor, iar Intotero menționează explicit și varianta alegerilor anticipate. În declarațiile sale apare și ipoteza ca majoritatea necesară să fie obținută „cu susținerea celor de la AUR”, fără ca materialul să detalieze un aranjament concret în acest sens. [...]
SUA au creat un cadru de sancțiuni care poate lovi indirect importatorii de energie rusească , după ce Donald Trump a promulgat o lege ce vizează în special sectorul energetic al Rusiei, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Actul normativ este prezentat ca prima acțiune majoră a Congresului american împotriva Moscovei de la revenirea lui Trump la Casa Albă și poartă numele principalului promotor, fostul senator republican Lindsey Graham , decedat în iulie, un susținător al Ucrainei. Ce prevede legea și de ce contează economic Textul îi conferă președintelui SUA puterea de a impune taxe vamale care pot ajunge la 100% împotriva principalelor cinci țări importatoare de gaz și petrol rusești, între care sunt menționate China și India. Miza este creșterea costurilor comerciale pentru statele care continuă să cumpere energie din Rusia, ceea ce poate amplifica presiunea asupra fluxurilor de export ale Moscovei. Ținte noi: „ flota fantomă ” și sancțiuni personale Legea extinde arsenalul de sancțiuni și către „flota fantomă” a Rusiei, vizată pentru prima dată în acest cadru legislativ. Totodată, sunt menționate sancțiuni care îl vizează pe președintele Vladimir Putin și alți înalți demnitari de la Moscova. Extinderea cadrului și la Iran Dincolo de Rusia, legea include și un cadru pentru prelungirea sancțiunilor împotriva Iranului până în 2031. Legea a fost adoptată joi de Camera Reprezentanților, după ce fusese votată de Senat în august, conform informațiilor transmise de Reuters în materialul preluat de Digi24 . Pentru detalii suplimentare despre votul din Congres, Digi24 trimite și la articolul despre adoptarea pachetului de sancțiuni: Digi24 . [...]
