Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Letoniei avertizează că apărarea antiaeriană europeană rămâne vulnerabilă în fața ritmului accelerat al războiului cu drone și al amenințărilor cu rachete, pe fondul întârzierilor la livrări și al presiunii pe stocurile de interceptoare, potrivit Digi24.
Edgars Rinkēvičs a declarat, într-un interviu acordat The Guardian la Washington DC, că evoluțiile tehnologice din Ucraina avansează cu „viteza fulgerului”, iar pregătirea actuală pentru un război aerian riscă să devină depășită până la jumătatea anului viitor. În evaluarea sa, apărarea aeriană, apărarea împotriva dronelor și apărarea antibalistică „se confruntă cu probleme grave”, nu doar în Ucraina, ci și în Europa și NATO.
„Ceea ce observăm este că apărarea aeriană, apărarea împotriva dronelor și apărarea antibalistică se confruntă cu probleme grave.”
În același context, materialul indică o întârziere în livrarea rachetelor Patriot și a altor rachete de apărare aeriană considerate cruciale pentru Ucraina și aliații europeni. În plus, Statele Unite ar fi consumat aproape două treimi din stocurile de rachete de interceptare esențiale în războiul din Iran, potrivit unei analize a unei evaluări realizate de Biroul Bugetar al Congresului; refacerea stocurilor ar putea dura cel puțin cinci ani.
Publicația notează că SUA au luat în calcul externalizarea producției sistemelor Patriot către Ucraina și Europa, însă până acum nu s-a ajuns la un acord. Rinkēvičs a spus că discuțiile continuă și a invocat dificultăți tehnice legate de licențiere, subliniind totodată că Patriot rămâne printre cele mai performante sisteme pentru acest tip de amenințări.
Rinkēvičs a avertizat că, dacă Rusia ar decide să lanseze rachete într-o zonă a Europei, multe țări ar avea dificultăți serioase în a face față unui astfel de scenariu. În paralel, în contextul reuniunii de săptămâna viitoare a Adunării Generale a ONU de la New York, se așteaptă întâlniri între Donald Trump și lideri europeni, pe fondul intensificării avertismentelor privind riscul de escaladare a conflictului.
În același registru, premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că Rusia ar putea încerca în lunile următoare atacuri cu drone sau rachete împotriva statelor NATO care sprijină Ucraina, pentru a testa angajamentul Alianței față de apărarea colectivă (Articolul 5). (Context suplimentar în Digi24.)
Țările baltice și-au moderat însă tonul, afirmând că nu există indicii că Moscova ar urmări un război convențional pentru recucerirea unor teritorii. Rinkēvičs a spus că ar exclude o incursiune militară convențională, dar a cerut „vigilență” față de alte forme de presiune, precum sabotajul, atacurile cibernetice și incidentele cu drone și rachete, pe care le vede ca semne că Rusia testează hotărârea Europei.
În acest context, materialul menționează și incidente recente: marți, un avion NATO a doborât o dronă rusă deasupra Lituaniei (detalii în Digi24), iar joi Polonia a mobilizat avioane de vânătoare și a închis aeroporturile din Lublin și Rzeszów-Jasionka după un atac rus asupra vestului Ucrainei.
Președintele Letoniei și-a exprimat și îngrijorarea privind capacitatea aliaților europeni de a atinge obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare, prezentat ca reper pentru continuarea sprijinului SUA față de NATO. El a spus că discuțiile despre asumarea de către Europa a unei părți mai mari din propria apărare devin „din ce în ce mai constructive”, dar a insistat că transformarea lor în „capacități reale” necesită timp.
„Mesajul nostru este că, pentru a face asta, avem nevoie de timp. Nu se poate întâmpla într-o lună sau într-un an.”
Recomandate
România intră într-un efort NATO de sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei și va dona Kievului interceptoare pentru sistemele Patriot, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan, aflat în Ucraina, după participarea la summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică . Șeful statului a spus că donația României va fi parte dintr-un „efort comun” al țărilor NATO care dețin interceptoare Patriot, precizând că aportul va fi „proporțional” cu al celorlalți aliați care au astfel de capabilități. Context: finanțare europeană pentru interceptoare Patriot Declarația vine pe fondul unei decizii recente la nivelul Uniunii Europene: UE a anunțat că a acceptat ca Ucraina să cumpere rachete interceptoare pentru sistemele antiaeriene americane Patriot folosind 3,2 miliarde de euro din programul european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro, conform informațiilor prezentate de Digi24. Producția de drone: discuții între firme ucrainene și MApN Pe componenta operațională, Nicușor Dan a afirmat că există deja un contact între firme ucrainene și Ministerul Apărării Naționale pentru producția de drone, iar partea de documente ar fi „mult simplificată” în cadrul existent. Tot în legătură cu sprijinul pentru Ucraina, președintele a spus că în programul SAFE există „o componentă de 200 de milioane de euro” pentru drone și că, în discuțiile bilaterale cu Volodimir Zelenski, au analizat stadiul procesului astfel încât banii să fie transformați „cât mai repede” în echipamente. Incidentul din Portul Constanța: raport intern și întrebări către Ucraina Întrebat despre incidentul în care o dronă s-a autodetonat în zona Portului Constanța, președintele a declarat că a fost întocmit un raport intern al instituțiilor implicate, cu o parte publică și o componentă militară secretă. Pe baza acestuia, România a transmis un set de întrebări către partea ucraineană, iar analiza este încă în curs, potrivit declarațiilor citate. Miza economică: tranzitul de cereale și eficientizarea rutelor În discuțiile cu partea ucraineană a fost abordat și tranzitul de cereale, atât pe cale feroviară, cât și pe Dunăre, cu obiectivul de eficientizare. Președintele a indicat că este „un tranzit care aduce companiilor românești sume destul de importante”. În paralel cu întâlnirea bilaterală, Nicușor Dan a menționat și o întâlnire cu etnici români din Transcarpatia, axată pe colaborarea în educație și nevoile curente ale comunității. [...]
NATO susține că acordul SUA–Danemarca–Groenlanda va întări securitatea în Arctica , o zonă pe care Alianța o descrie drept „vitală”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul anunțului făcut de Washington privind o nouă înțelegere de securitate care ar urma să fie semnată în zilele următoare. NATO a transmis că salută acordul anunțat de Statele Unite și că noua înțelegere ar urma să contribuie la creșterea „securității, stabilității și cooperării” în regiunea arctică. Un purtător de cuvânt al Alianței a precizat, potrivit Agerpres, că NATO „își va face partea sa de responsabilitate” pentru consolidarea securității în Arctica. Ce prevede, pe scurt, înțelegerea anunțată de Washington Președintele american Donald Trump a declarat că a obținut de la Danemarca și Groenlanda un „control permanent” al securității teritoriului arctic. Documentul ar urma să fie semnat săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU, la New York. Departamentul de Stat al SUA a indicat că acordul ar avea ca efect blocarea oricărei prezențe militare a „adversarilor” Washingtonului în Groenlanda și ar limita investițiile considerate sensibile fără acordul Statelor Unite. În același timp, Trump a anunțat că SUA vor „lansa imediat procesul de dezvoltare a unei importante prezențe militare”. De ce contează: efect de „filtru” pentru investiții și prezență militară Din perspectiva impactului de reglementare, acordul descris de partea americană introduce un mecanism prin care investițiile în „sectoare sensibile” din Groenlanda nu ar putea fi realizate fără aprobarea SUA. În practică, asta ar putea influența accesul companiilor și al statelor terțe la proiecte strategice în regiune, pe lângă componenta strict militară. Informațiile despre conținutul și calendarul acordului sunt, deocamdată, cele comunicate de partea americană și de NATO; detaliile complete ale documentului nu sunt prezentate în material. [...]
Pentagonul analizează reducerea prezenței militare SUA în Europa , un scenariu vizând retragerea a aproximativ 25.000 de soldați, cu posibilitatea de a ajunge la 40.000, potrivit Digi24 . Miza practică pentru aliații europeni este dublă: o eventuală redistribuire a capabilităților americane (inclusiv echipamente) și o presiune politică mai mare pentru creșterea responsabilității europene în apărarea convențională. Nu există încă o decizie finală. Generalul Alexus Grynkewich, comandantul Comandamentului European al SUA și comandant suprem al forțelor aliate din Europa, urmează să prezinte vineri o evaluare inițială secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . În prezent, aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa, dintre care circa 10.000 în Polonia. Potrivit informațiilor citate de Digi24, pe lângă trupe ar putea fi retrase și aeronave, nave și alte echipamente militare, iar Germania, Italia și Spania se numără printre țările care ar putea fi cele mai afectate. Relocare spre Est, nu doar retragere NBC News , citat în material, indică faptul că opțiunile analizate includ reduceri ale forțelor aeriene, navale și terestre, dar și varianta ca o parte din trupe și capabilități să fie relocate în țările NATO din Europa de Est, mai aproape de Rusia. O recomandare finală ar urma să ajungă la Pete Hegseth până pe 6 noiembrie, iar analiza ar fi început în iunie, în cadrul eforturilor administrației Trump de a determina aliații europeni să își asume mai mult din povara apărării convenționale. Congresul poate bloca o reducere amplă a efectivelor Posibilitatea unor reduceri de această amploare a generat îngrijorare în Congres, inclusiv în rândul republicanilor, potrivit NBC. Un membru republican citat a calificat reducerea cu 25.000 de soldați drept „absolut inacceptabilă”. „Nu poți descuraja rușii cu bani puțini.” În paralel, există și o constrângere bugetară: un proiect de lege privind politica anuală de apărare pentru 2026 ar limita posibilitatea Pentagonului de a menține efectivele din Europa sub 76.000 de soldați pentru mai mult de 45 de zile, cu excepția cazului în care sunt prezentate Congresului evaluări și certificări de securitate, urmate de o perioadă de așteptare de 60 de zile. Context: Polonia, în discuții pentru o bază permanentă Raportul apare la o zi după ce președintele Donald Trump a vorbit despre „progrese majore” privind înființarea unei baze permanente a Armatei SUA în Polonia și a spus că amplasamentul ar putea fi anunțat „foarte curând”, dacă planul va fi dus la bun sfârșit. [...]
Declarațiile premierului slovac Robert Fico despre Articolul 5 riscă să alimenteze confuzie în NATO și să tensioneze dezbaterea internă privind rolul Slovaciei în apărarea colectivă, în condițiile în care clauza nu obligă automat statele membre să trimită un număr fix de trupe, potrivit Digi24 . Fico a spus că va încerca să mențină Slovacia în afara oricărui conflict militar care ar putea apărea în temeiul clauzei de apărare colectivă a NATO și a pus public sub semnul întrebării necesitatea ca țara sa să trimită „mii de soldați” pentru a apăra un aliat, relatează Kyiv Post, citat de Digi24. Declarațiile au fost făcute la un eveniment cu studenți și angajați ai unui spital din orașul Preșov, în estul Slovaciei, redifuzat pe pagina sa de Facebook. În intervenția sa, premierul slovac a criticat ceea ce a numit o retorică tot mai beligerantă în rândul liderilor europeni și a întrebat împotriva cui ar intenționa Europa să lupte. „Pentru numele lui Dumnezeu, cu cine vrem să ne luptăm? Cu cine?” Fico nu a indicat Rusia drept potențial agresor sau sursă de pericol militar pentru Europa. În schimb, i-a acuzat pe liderii europeni că folosesc discursul războiului pentru a distrage atenția de la migrația ilegală, competitivitatea scăzută și prețurile ridicate la energie. Ce spune Fico despre Articolul 5 și unde apare problema de interpretare Premierul slovac a invocat scenariul în care Slovacia ar primi un ordin de mobilizare a unui contingent de 5.000 sau 10.000 de militari, fără ca populația să știe „cu cine, de ce sau pentru ce” ar urma să lupte. „Vă puteți imagina, doamnelor și domnilor, că s-ar invoca Articolul 5 din Tratatul NATO? Își poate imagina cineva că ni s-ar spune: «Pregătiți 5.000 de soldați, 10.000 de soldați, și aceștia vor pleca undeva să lupte?»” El a adăugat că va „face tot ce-i stă în putință” pentru ca Slovacia să nu fie antrenată într-un război. „Nu vreau ca Slovacia să fie implicată într-un conflict militar din cauza unui anumit Articol 5.” Digi24 notează însă că Articolul 5 nu impune automat fiecărui aliat să trimită un număr prestabilit de trupe. Conform explicației oficiale a NATO, fiecare stat membru trebuie să acorde sprijin țării atacate prin luarea „măsurilor pe care le consideră necesare”, care pot include recurgerea la forța armată. În acest context, publicația arată că afirmația lui Fico despre un „ordin” de mobilizare a 5.000 sau 10.000 de soldați nu reflectă marja de apreciere pe care tratatul o acordă fiecărui aliat. Context: poziționarea lui Fico față de Rusia și Ucraina Potrivit Digi24, Fico se numără printre puținii lideri europeni care au participat la paradele de la Moscova din 9 mai după anul 2022, a criticat în repetate rânduri asistența militară pentru Ucraina și a cerut negocieri cu Moscova. Guvernul său a oprit ajutorul militar acordat de stat Kievului după revenirea la putere, deși vânzările comerciale de arme ale companiilor slovace au continuat. În paralel, pe fondul invaziei ruse la scară largă începută în februarie 2022, guvernele europene au majorat cheltuielile de apărare și au avertizat că Moscova ar putea reprezenta o amenințare mai amplă pentru continent dacă nu este oprită în Ucraina, mai arată Digi24. Publicația menționează și avertismente privind intensificarea atacurilor hibride, inclusiv drone înarmate descoperite în apropierea unor aeroporturi comerciale și baze militare, precum și tentative de incendiere semnalate în Polonia și în Regatul Unit. [...]
PSD condiționează votul pentru Guvernul Mureșan de program și lasă deschisă varianta anticipatelor , potrivit Digi24 , care redă declarațiile Nataliei Intotero despre nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan și despre opțiunile partidului la votul de învestitură. Vicepreședintele Camerei Deputaților spune că PSD se aștepta ca desemnarea să meargă către Sorin Grindeanu, invocând faptul că acesta conduce partidul cu cele mai multe mandate în Parlament. Intotero afirmă că nominalizarea a fost „o surpriză neplăcută” pentru social-democrați, deși „opțiunea” președintelui este „respectată”. În același timp, parlamentarul PSD se declară sceptică în privința unui scenariu în care PSD ar vota „un guvern de dreapta”, iar decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național , luni. Ea susține că o nouă „rocadă” nu este o opțiune și argumentează că „România nu-și mai permite să piardă timp”, invocând presiuni sociale legate de locuri de muncă, salarii și costul vieții. Pragul de 233 de voturi și condițiile PSD Intotero leagă discuția despre învestire de pragul de 233 de voturi necesare în Parlament și de poziția oficială pe care o va adopta conducerea PSD. Ea afirmă că, din reacțiile văzute în spațiul public la colegi parlamentari și la șefi de organizații județene, se îndoiește că partidul va decide să susțină Guvernul Mureșan. Un punct central al poziției exprimate este lipsa, până în acel moment, a unui program de guvernare prezentat public: PSD cere să vadă „programul de guvernare” și conținutul concret al reformelor invocate; Intotero spune că se vorbește „doar de reformă”, fără explicații despre „cum” și „în ce constă” aceasta. Două scenarii: opoziție sau anticipate Dacă Guvernul Mureșan strânge totuși cele 233 de voturi, Intotero spune că PSD ar intra în opoziție și ar încerca să promoveze în Parlament proiecte de lege „să aducem bunăstare românilor”. Dacă guvernul nu trece de vot, social-democrații afirmă că sunt pregătiți pentru reluarea negocierilor, iar Intotero menționează explicit și varianta alegerilor anticipate. În declarațiile sale apare și ipoteza ca majoritatea necesară să fie obținută „cu susținerea celor de la AUR”, fără ca materialul să detalieze un aranjament concret în acest sens. [...]
SUA au creat un cadru de sancțiuni care poate lovi indirect importatorii de energie rusească , după ce Donald Trump a promulgat o lege ce vizează în special sectorul energetic al Rusiei, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Actul normativ este prezentat ca prima acțiune majoră a Congresului american împotriva Moscovei de la revenirea lui Trump la Casa Albă și poartă numele principalului promotor, fostul senator republican Lindsey Graham , decedat în iulie, un susținător al Ucrainei. Ce prevede legea și de ce contează economic Textul îi conferă președintelui SUA puterea de a impune taxe vamale care pot ajunge la 100% împotriva principalelor cinci țări importatoare de gaz și petrol rusești, între care sunt menționate China și India. Miza este creșterea costurilor comerciale pentru statele care continuă să cumpere energie din Rusia, ceea ce poate amplifica presiunea asupra fluxurilor de export ale Moscovei. Ținte noi: „ flota fantomă ” și sancțiuni personale Legea extinde arsenalul de sancțiuni și către „flota fantomă” a Rusiei, vizată pentru prima dată în acest cadru legislativ. Totodată, sunt menționate sancțiuni care îl vizează pe președintele Vladimir Putin și alți înalți demnitari de la Moscova. Extinderea cadrului și la Iran Dincolo de Rusia, legea include și un cadru pentru prelungirea sancțiunilor împotriva Iranului până în 2031. Legea a fost adoptată joi de Camera Reprezentanților, după ce fusese votată de Senat în august, conform informațiilor transmise de Reuters în materialul preluat de Digi24 . Pentru detalii suplimentare despre votul din Congres, Digi24 trimite și la articolul despre adoptarea pachetului de sancțiuni: Digi24 . [...]
