Știri
Știri din categoria Diverse
PSD ia în calcul un guvern minoritar, cu „autonomie totală” pe program, ceea ce poate prelungi incertitudinea politică și, implicit, riscul de blocaje în deciziile cu impact bugetar și de investiții. Potrivit Digi24, Biroul Permanent Național al PSD se reunește de la ora 12:00 pentru a stabili mandatul de negociere al lui Sorin Grindeanu în discuțiile cu celelalte partide, în contextul formării unui nou Executiv.
Miza ședinței este dacă PSD merge pe varianta unui guvern minoritar condus de partid, scenariu în care social-democrații ar vrea „autonomie totală pe programul de guvernare”. Conform informațiilor Digi24, PSD nu mai dorește negocieri cu Ilie Bolojan.
În partid sunt invocate limite explicite ale negocierilor: PSD nu ar mai accepta „pacturi” în afara unor angajamente precum PNRR, OCDE sau SAFE, potrivit unor voci citate de publicație.
Sorin Grindeanu a declarat marți, după consultările de la Cotroceni, că PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier, și că un nou guvern ar trebui să intre rapid în funcție.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a indicat că, în urma consultărilor, varianta conturată este cea a unui guvern politic minoritar, sprijinit printr-un acord parlamentar agreat în prealabil.
„Varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar, care să se bazeze pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil.”
Președintele a invitat partidele să negocieze acordul de sprijin și apoi să propună o formulă de Executiv.
Recomandate
Negocierile pentru un guvern minoritar au devenit miza imediată , după consultările de la Cotroceni convocate în urma respingerii Cabinetului Veștea, iar partidele au pus pe masă formule care condiționează direct calendarul de adoptare a măsurilor economice și funcționarea Parlamentului, potrivit Știrile Pro TV . PSD a transmis că este gata să preia guvernarea și să își asume inclusiv funcția de prim-ministru, iar surse din partid indică drept „propunere evidentă” numele lui Sorin Grindeanu, deși în consultări nu ar fi fost avansat oficial niciun nume. În același timp, PNL a venit cu două variante de ieșire din blocaj, ambele în logica unui executiv minoritar. Două formule, aceeași condiție: un acord pentru „reforme dificile” Delegația PNL condusă de Ilie Bolojan i-a prezentat președintelui Nicușor Dan două opțiuni: un guvern minoritar „în jurul PSD” sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, cu voturi de la PSD. Liberalii au cerut însă un pact politic până la finalul anului, prin care partidele să își asume reforme și măsuri economice dificile; în schimb, PNL s-ar angaja ca timp de șase luni să nu depună moțiune de cenzură. În declarația sa, Ilie Bolojan a descris explicit cele două variante discutate: „Un Guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, noi angajându-ne să dăm un vot la instalare într-o astfel de situație”. Liniile roșii ale partidelor: PSD, USR, UDMR, AUR USR a respins „categoric” sprijinul pentru un guvern din care să facă parte PSD și a pledat pentru un executiv minoritar alături de PNL și UDMR, menționând că nu exclude alegeri anticipate. „USR nu va putea să susțină un guvern din care face parte PSD. Nouă nu ne este teamă de alegeri anticipate, dimpotrivă”. UDMR, prin Kelemen Hunor, a indicat mai multe variante, inclusiv o revenire la coaliția de guvernare din 2025, fără USR, și a punctat că există două formule de guvern minoritar discutate în acest moment. „Prima variantă de guvern minoritar e PNL-USR-UDMR, dar am înțeles că Grindeanu a exclus. A doua variantă de guvern minoritar PSD, susținut de PNL și UDMR”. AUR a condiționat orice susținere de participarea la guvernare și de un premier propus de partid; în lipsa acestei formule, cere alegeri anticipate și a readus în discuție suspendarea președintelui. „AUR poate vota numai un premier propus de AUR și un guvern din care să facă parte. Altfel, voința noastră e întoarcerea la voința poporului”. Au urmat consultări și cu Grupul Minorităților Naționale, SOS România, POT, neafiliații și PACE – Întâi România, iar Uniți pentru Români l-au propus ca premier pe Victor Ponta. Ce urmează: desemnarea premierului, presată de finalul sesiunii parlamentare Din declarațiile liderilor politici, varianta cu cele mai mari șanse ar fi un guvern minoritar, fie doar PSD, fie PNL–USR–UDMR. Surse politice citate de publicație susțin că președintele i-a întrebat pe cei din fosta coaliție dacă sunt dispuși să voteze un guvern minoritar și că Nicușor Dan ar dori susținere parlamentară din partea partidelor „pro-occidentale”. Totuși, în condițiile în care un guvern de centru-dreapta nu ar avea susținerea social-democraților, aceleași surse indică drept scenariu cu șanse mai mari desemnarea unui premier de la PSD, posibil Sorin Grindeanu. Negocierea acordului politic cerut de PNL, UDMR și minorități ar dura „cel puțin 1-2 zile”, iar surse de la Cotroceni spun că desemnarea nu ar avea mari șanse să fie făcută înainte de vineri. Președintele are programată o deplasare externă joi-duminică, însă, pe fondul crizei, ar putea reveni vineri, iar un vot în Parlament ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare. Miza de calendar este imediată: sesiunea parlamentară se încheie marți, iar dacă nu există până atunci un executiv „cu puteri depline”, formarea guvernului riscă să fie amânată pentru septembrie. [...]
PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier , după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul, transmis de liderul PSD Sorin Grindeanu, mută presiunea pe calendarul politic imediat: închiderea rapidă a consultărilor și trimiterea unei formule de guvern în Parlament. Grindeanu a spus că PSD „a anunțat astăzi pe președintele României că își asumă guvernarea” și că partidul a comunicat aceeași poziție și la întâlniri anterioare. În declarația de presă susținută la Palatul Cotroceni, el a precizat că social-democrații așteaptă finalul consultărilor și își doresc ca un nou guvern să intre „cât mai rapid” în funcție. Ce înseamnă „își asumă guvernarea” în termenii negocierii În formularea liderului PSD, asumarea include explicit și funcția de prim-ministru. Grindeanu a argumentat că PSD este „partidul cel mai mare din Parlament” și că vrea să fie „partea unei soluții”, cu obiectivul ca aceasta să fie votată cât mai repede în Legislativ. Tot el a legat momentul de moțiunea de cenzură votată anterior, susținând că PSD și alți parlamentari au oprit o direcție considerată greșită și că acum partidul urmărește formarea rapidă a unui nou executiv. Linie roșie: fără discuții cu AUR Grindeanu a exclus eventuale discuții pentru formarea unui guvern cu AUR, potrivit aceleiași surse. În lipsa altor detalii din declarație despre o formulă concretă de majoritate, rămâne de văzut ce configurație va rezulta după consultările de la Cotroceni și ce variantă va ajunge la vot în Parlament. [...]
Eșecul învestirii Guvernului Veștea arată cât de fragilă a devenit construirea unei majorități parlamentare , iar AUR își joacă rolul mai degrabă ca actor de blocaj și negociere decât ca potențial partener de guvernare, potrivit unei analize citate de Știrile Pro TV . În lectura profesorului Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai), rezultatul votului nu e un accident, ci un simptom al fragmentării politice din Parlament. El notează că „n-au fost nici măcar 232 de voturi exprimate”, iar lipsa acestora ar ține nu doar de absențe, ci de natura unei majorități „eteroclite la maximum”, în care au existat voturi lipsă „unele intenționate, altele, probabil, din lehamite”. AUR: poziționare ca „indispensabil”, nu intrare la guvernare Punctul central al analizei este strategia AUR, interpretată ca o încercare de a-și consolida statutul de partid fără de care nu se pot face majorități, mai degrabă decât o intenție de a participa efectiv la guvernare. „Intenţia reală a AUR a fost aceea de a arăta că este partidul care contează cel mai mult şi că fără acest partid nu se pot face majorităţi în România.” În acest cadru, refuzul participării la vot și disciplina internă („votează ca un bloc”) sunt prezentate ca instrumente pentru întărirea imaginii de actor indispensabil în ecuația parlamentară. Scenariul alternativ și riscul unei guvernări „împinse” spre AUR Mișcoiu schițează și un scenariu contrafactual: dacă liderii politici ar fi acceptat condițiile AUR, inclusiv concesii majore, partidul ar fi fost împins spre guvernare. În această logică, o eventuală obținere a președinției Senatului ar fi putut deschide calea unei „întoarceri de direcție” printr-o înțelegere cu PSD și suspendarea președintelui, cu posibilitatea instalării unui președinte interimar din zona AUR — evoluție care, în opinia sa, ar fi eliminat „ultimul tabu” legat de legitimitatea politică a partidului. Negocieri „netransparente” și un eșec cu efect de precedent Criticile cele mai dure vizează modul în care a fost gestionat procesul de desemnare și negociere, descris ca „total netransparent” și chiar „suicidal” politic. În opinia profesorului, candidatul propus nu ar fi reușit să joace rolul de negociator eficient, iar lipsa unei „înțelegeri clare” ar fi făcut eșecul previzibil, pe fondul unui calcul „de anii ’90” privind trădările, considerat depășit. Ce urmează: fără anticipate, dar cu majorități ad-hoc Analiza respinge explicit ipoteza alegerilor anticipate. „Nu, nu ne apropiem de anticipate.” În schimb, este avansată ideea unei reconfigurări pragmatice, cu o susținere parlamentară indirectă: o înțelegere „transparentă” pentru votul de învestitură, cu păstrarea opoziției și vot punctual pe anumite proiecte. Totuși, o astfel de formulă ar pune orice guvern „într-o postură foarte dificilă”. În același timp, eșecul are implicații și pentru PSD, descris drept „primul mare eșec” al partidului în formarea guvernelor, în condițiile în care era perceput tradițional ca eficient în construirea majorităților — semn, în această interpretare, al unei pierderi de control și al unei evaluări greșite a contextului politic. [...]
După eșecul învestirii Cabinetului Veștea, negocierile pentru un nou guvern au intrat într-o logică de „minoritar cu sprijin” sau „majoritate strânsă”, cu un acord scris ca precondiție , potrivit Știrile Pro TV . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus după consultările de marți cu președintele Nicușor Dan că sunt trei variante de lucru pentru formarea Executivului. Miza imediată este evitarea blocajului instituțional care poate împinge România spre alegeri anticipate , după ce Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins luni în Parlament. Cele trei scenarii de guvernare discutate Kelemen Hunor a enumerat trei formule posibile: un executiv minoritar PNL–USR–UDMR, susținut „transparent” de PSD; această opțiune ar fi fost însă exclusă de liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu; un guvern minoritar PSD, susținut de PNL și UDMR; un guvern cu majoritate restrânsă PSD–PNL–UDMR, similar coaliției care a funcționat până în iunie 2025. Liderul UDMR a mai spus că, indiferent de variantă, procesul ar trebui să înceapă cu „un acord semnat”, adică un document formal care să fixeze sprijinul politic și regulile de funcționare ale majorității. Context: respingerea Guvernului Veștea și riscul de anticipate Noile consultări au avut loc după ce Cabinetul propus de Adrian Veștea a căzut la vot în Parlament. Știrile Pro TV notează că premierul desemnat nu a strâns nici măcar 200 de voturi și că au lipsit 44 de voturi pentru învestire. În acest context, respingerea guvernului îndeplinește prima condiție pentru organizarea alegerilor anticipate. Dacă și următoarea nominalizare de prim-ministru nu obține votul de încredere, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate — un scenariu care, potrivit aceleiași surse, ar fi o premieră în istoria postdecembristă. Adrian Veștea a fost a doua propunere de premier făcută de Nicușor Dan, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. [...]
România a securizat 4,7 miliarde de euro din PNRR pentru proiecte mari de transport , după negocierile recente cu Comisia Europeană , inclusiv pentru Autostrada Moldovei A7 și pentru tronsonul lipsă de pe A1 Margina–Holdea, potrivit Libertatea . Miza economică imediată este reducerea riscului de a pierde finanțare europeană în cazul întârzierilor, prin introducerea unei decontări „proporționale” a lucrărilor. Anunțul a fost făcut marți, 23 iunie, de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care a spus că România va atrage integral și cele 2,1 miliarde de euro sub formă de granturi (fonduri nerambursabile). Ce se schimbă în gestionarea riscului de finanțare Elementul cu impact direct asupra bugetului este clauza obținută în negocieri: decontarea proporțională a lucrărilor realizate până la 31 august pentru A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea. Concret, dacă unele segmente nu sunt gata integral la termen, România ar urma să primească bani în funcție de progresul efectiv din teren, fără penalizări financiare „masive”, așa cum se întâmpla în scenariile în care termenele erau ratate. În interpretarea prezentată de Cosma, această modificare înseamnă că întârzierea unor loturi nu mai duce automat la pierderi mari de fonduri europene. Cum sunt repoziționate proiectele în PNRR În urma negocierilor, două loturi ale magistralei feroviare Cluj–Oradea au fost mutate pe componenta de grant, pe motiv că sunt într-un stadiu avansat și ar avea „șanse maxime” să îndeplinească jaloanele europene în această vară. Totodată, finanțarea pentru Autostrada Bacău–Pașcani ar urma să fie asigurată integral din componenta de împrumut (loan) a PNRR, adică din partea de finanțare care trebuie rambursată. Calendar: presiune pe termenul de 31 august, finalizare în 2027 Cosma a descris următoarele două luni ca o perioadă fără pauză, cu obiectivul de a maximiza progresul până la 31 august, termenul folosit ca reper pentru decontare. În același timp, pentru cele două sectoare de autostradă menționate (A7 și A1 Margina–Holdea), finalizarea este indicată pentru 2027, nu 2026, cum fusese promis inițial. Pentru stat, implicația este că „salvarea” finanțării depinde de livrarea de lucrări eligibile la termenul-limită de decontare, chiar dacă proiectele se închid efectiv mai târziu. [...]
Un sistem de recrutare cu „recompense” a costat bugetul public 700 de milioane de forinți (circa două milioane de euro, potrivit conversiei din articol), după ce Armata Ungariei ar fi plătit comisioane soldaților care aduceau noi recruți, relatează Știrile Pro TV , citând publicația ungară Hirado și declarațiile noului ministru al Apărării, Romulusz Ruszin-Szendi . Aproximativ 1.500 de soldați în rezervă ar fi ajuns în Forțele de Apărare Maghiare prin această schemă de comisioane, potrivit aceleiași surse. Ministrul susține că mecanismul a funcționat ca un sistem de recomandări: un militar primea bani dacă aducea un alt militar în armată. Cum funcționa schema și ce sume erau în joc În descrierea ministrului, „o recomandare reușită” putea aduce o recompensă de până la o jumătate de milion de forinți (1.400 euro, aprox. 7.000 lei). El compară modelul cu practicile din vânzări sau asigurări, unde comisionul pentru recomandări este uzual, dar spune că logica nu se potrivește unei instituții militare. „Forțele de Apărare Maghiare nu sunt o companie de asigurări. Nu sunt o companie de telecomunicații. Și nu sunt o afacere de construire a rețelelor. Armata nu este o schemă piramidală.” Ministrul mai afirmă că exista o condiție de retenție: noul recrutat trebuia să rămână o anumită perioadă în armată după etapa de probă, altfel „recomandatorul” risca să ramburseze recompensa deja plătită. De ce contează: cheltuială publică și risc de recrutare „pe stimulent”, nu pe criterii Romulusz Ruszin-Szendi spune că problema nu este doar numărul de oameni atrași, ci calitatea recrutării, într-un sistem în care motivația financiară ar putea înlocui motivația de serviciu. Într-o postare pe Facebook, el califică ideea drept „un alt exemplu de întâlnire între incompetență și risipa de bani”. „Există o mare diferență între cineva care se înrolează ca soldat pentru că el crede în serviciu și altcineva care aderă la sistem pentru că cineva are 1.400 de euro de cheltuit pentru a aduce o altă persoană.” În aceeași postare, ministrul susține că „cel mai bun recrutor” nu este recompensa, ci „un soldat mulțumit”, argumentând că o forță militară puternică se construiește „din oameni dedicați, pregătiți și motivați”, nu din comisioane. Contextul politic invocat în articol este că schema ar fi fost introdusă în perioada în care Viktor Orbán conducea guvernul Ungariei, acuzație formulată de actualul ministru al Apărării. Informațiile despre sumele totale și numărul de persoane sunt atribuite de Știrile Pro TV publicației Hirado, care îl citează pe oficialul ungar. [...]
