Știri
Știri din categoria Diverse
Amânarea instalării unui guvern până după 15 octombrie riscă să blocheze rectificarea bugetară, într-un moment în care mai multe instituții și primării cer fonduri, inclusiv pentru decontarea lucrărilor din Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”, potrivit Libertatea.
În material, Libertatea descrie un scenariu politic în care președintele Nicușor Dan ar pregăti terenul pentru o nouă nominalizare de premier, după ce Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar avea șanse reduse să treacă de votul Parlamentului. Data probabilă pentru instalarea unui nou guvern este plasată după raportul de evaluare al agenției Standard & Poor’s.
Din New York, Nicușor Dan a vorbit despre „flexibilitate” în negocierile pentru formarea guvernului, deși procedura pentru Guvernul Mureșan nu ar fi fost finalizată. Într-un interviu pentru Cotidianul, președintele a spus că, dacă nu se ajunge la un guvern, prin nominalizarea pe care o va face va încerca să excludă scenariul unui executiv PSD sprijinit și de AUR.
„Pentru moment suntem în situația unui premier desemnat. Eu sper să existe flexibilitate din toate părțile pentru a forma un guvern. Dacă nu vom fi acolo, prin nominalizarea pe care o voi face, voi încerca să exclud acest scenariu.”
Potrivit sursei, în PNL ar exista o mișcare de repoziționare: public, unii lideri ar semnala revenirea la sprijin pentru Guvernul Mureșan, însă în culise s-ar pregăti un alt premier, cu susținere PSD și cu șanse mai mari de a trece de Parlament.
Libertatea notează că, în cele mai bune scenarii, Guvernul Mureșan ar putea strânge „aproximativ 200 de voturi” fără sprijinul PSD, ceea ce ar face probabilă o nouă desemnare.
Materialul susține că șansele de instalare a unui nou guvern înainte de 15 octombrie sunt „foarte mici”, inclusiv din cauza posibilității prelungirii calendarului parlamentar până după raportul Standard & Poor’s.
Sursa indică și o vulnerabilitate procedurală: termenul constituțional de 10 zile se referă la perioada în care premierul desemnat trebuie să vină cu programul de guvernare și lista de miniștri, însă pentru stabilirea votului în plen nu există un termen obligatoriu, ceea ce permite tergiversări.
Ca precedent, este invocat cazul Guvernului Negoiță (2009), când audierile și votul au fost amânate mai mult de o lună, inclusiv prin blocaje în Birourile Permanente Reunite. În acel context, Radio România Actualități relata că se discuta inclusiv despre posibilitatea dizolvării Parlamentului, iar Liviu Negoiță și-a depus mandatul înainte de vot.
În paralel cu jocul politic, Libertatea semnalează o problemă „majoră” pentru decidenți: cum se face rectificarea bugetară în condițiile în care:
În lipsa unui guvern instalat și funcțional, rectificarea bugetară devine dificil de gestionat, iar presiunea se poate transfera rapid în zona operațională a administrației locale (plăți, decontări, continuitatea lucrărilor).
Conform surselor citate de Libertatea, „culoarul” ar fi pregătit pentru o desemnare a lui Sorin Grindeanu, dar este menționată și varianta unui premier tehnocrat, cu miniștri politici, majoritatea din PSD. Într-o astfel de formulă, PSD ar condiționa participarea de obținerea unor poziții-cheie, precum vicepremier și/sau secretarul general al Guvernului.
În același timp, chiar dacă Mureșan ar forța un vot înainte de 2 octombrie, sursa arată că instalarea unui alt guvern până la jumătatea lunii octombrie rămâne greu de realizat, din cauza pașilor obligatorii: consultări, depunerea listei și programului, audieri și vot în plen. Un lider PNL din Senat, Glad Varga, este citat cu o estimare publică potrivit căreia criza s-ar putea prelungi până la „sfârșitul lui octombrie sau chiar mai departe”.
Recomandate
Bugetul pe 2027 devine un test-cheie pentru credibilitatea externă a României , după discuțiile Guvernului cu agenția de rating Standard & Poor’s , în contextul evaluării periodice a evoluțiilor economice și fiscale, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, după întâlnirea de la Palatul Victoria cu delegația S&P, că menținerea credibilității externe a României – inclusiv în rândul investitorilor – depinde de continuarea reformelor asumate și de păstrarea direcției de reducere a deficitului bugetar. În discuții au fost analizate contextul politic și situația fiscal-bugetară. Executivul susține că România se află pe o traiectorie de „echilibrare și stabilizare” a finanțelor publice, iar pe primele șapte luni din 2026 deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce execuția bugetară ar confirma această direcție. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menținem linia politicilor actualului guvern, și pentru sănătatea economiei este important să o menținem, putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan. Ce reforme leagă Guvernul de ajustarea bugetară Bolojan a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, între care: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. Ca exemplu, premierul a menționat sectorul companiilor de stat, unde îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ar trebui să rămână priorități. La întâlnire au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, precum și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. În final, Bolojan și-a exprimat optimismul că „oamenii politici” interesați de stabilitatea României vor continua linia actualelor politici pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului. [...]
Propunerea unei „Poliții unice” ar însemna, în practică, desființarea polițiilor locale și integrarea lor în Poliția Română , iar o astfel de schimbare ar necesita negocieri dificile cu primarii, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu , care comentează ideile din programul de guvernare anunțat de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Predoiu spune că România are deja „o singură poliție cu competență națională generală”, respectiv Poliția Română, iar separat funcționează polițiile locale, aflate în subordinea autorităților administrației publice locale. În acest context, el interpretează formula „o singură poliție națională” ca pe o intenție de a desființa polițiile locale și de a le integra instituțional în Poliția Română. „În acest caz, îi urez sincer mult succes domnului premier desemnat în discuţiile cu organizaţiile asociative ale primarilor din ţară, de orice culoare politică. Şi îi acord tot suportul necesar, dacă îl va cere.” De ce contează: o schimbare de arhitectură instituțională, cu impact direct în administrația locală O eventuală comasare ar muta controlul și organizarea unei părți din forțele de ordine din zona administrației locale către structura națională, ceea ce ar afecta relația dintre primării și serviciile de ordine publică din teritoriu. Predoiu punctează și o diferență de performanță și de costuri: afirmă că polițiile locale sunt „cu mult sub standardele Poliției Naționale”, deși sunt „cu mult mai bine plătite”. În același mesaj, ministrul interimar indică faptul că o astfel de reformă nu este doar o decizie tehnică, ci una cu miză politică și administrativă, prin opoziția sau sprijinul pe care îl pot avea organizațiile asociative ale primarilor. Context: votul pentru guvern și alte măsuri din program Predoiu afirmă că, dacă ajunge în Parlament, va vota Guvernul Siegfried Mureșan, motivând că este nevoie „urgentă” de un guvern pro-occidental „cu puteri depline”. El comentează și propunerea unui „ghișeu unic” pentru pașapoarte, permise și cărți de identitate, susținând că există deja un HUB digital al MAI, conceput ca punct unic de acces la servicii publice. Potrivit lui Predoiu, HUB-ul MAI are aproximativ 1,49 milioane de conturi și a înregistrat 63,6 milioane de accesări, iar înrolarea permite accesarea online a mai multor servicii (inclusiv cazier, programări și verificarea stadiului cererilor pentru documente). Premierul desemnat Siegfried Mureșan a anunțat că dorește înființarea unei singure Poliții Naționale și un singur tip de polițist pe tot teritoriul țării, precum și un singur punct de lucru al statului cu cetățeanul. De asemenea, a menționat ca obiectiv finalizarea reformei pensiilor speciale. [...]
Discursul lui Netanyahu la ONU a amplificat tensiunile diplomatice și riscul de izolare politică după ce premierul israelian și-a folosit intervenția din Adunarea Generală pentru a-și ataca criticii externi și interni, pe fondul războiului și al violențelor din Cisiordania, potrivit Digi24 . Netanyahu, aflat într-o campanie dificilă pentru realegere înaintea alegerilor legislative din 27 octombrie, a respins acuzațiile de „colonialism” aduse Israelului și a susținut că împreună cu Statele Unite a împiedicat Iranul să dezvolte arme nucleare. În același discurs, el a prezis că regimul iranian „va cădea”. Un semnal al polarizării din sală a fost faptul că, la fel ca anul trecut, zeci de membri ai delegațiilor au părăsit sala în timpul discursului, în semn de protest. Ținte politice și reacții imediate În intervenția sa, Netanyahu l-a atacat pe președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , pe care l-a numit „tiran”, acuzând Turcia că este un „super-propagator de minciuni antisemite”. Ankara a respins acuzațiile ca fiind „fără fundament”, prin Burhanettin Duran, directorul de comunicare al guvernului turc, care a invocat „catastrofa umanitară din Gaza” și proceduri judiciare inițiate în baza dreptului internațional. O altă țintă a fost primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, pe care Netanyahu l-a acuzat că susține Hamas și că, de la alegerea sa, „mulți evrei nu se mai simt în siguranță” în oraș. Mamdani îl acuză pe premierul israelian de „genocid” și a replicat că „nicio minciună” nu schimbă faptul că Netanyahu este vizat de un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale (CPI) pentru crime de război și crime împotriva umanității, mandat pe care edilul a admis anterior că nu îl poate pune în executare. Proteste la New York și presiune internațională În paralel cu discursul, zeci de manifestanți s-au adunat pe First Avenue, lângă sediul ONU din Manhattan, scandând mesaje împotriva lui Netanyahu. Mai multe persoane au fost reținute, inclusiv actrița Susan Sarandon, potrivit relatării. Contextul politic și diplomatic este tensionat: mai mulți lideri străini, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, au folosit tribuna ONU în această săptămână pentru a critica politica guvernului israelian. Netanyahu a respins criticile și a minimalizat situația din Cisiordania, afirmând că relatările din presă ar viza „o mână de tineri delincvenți”, pe care i-a estimat la aproximativ 150. Cisiordania: bilanțuri divergente și escaladare Materialul citează un bilanț al AFP, bazat pe datele Ministerului palestinian al Sănătății, potrivit căruia armata și coloniștii au ucis, din 7 octombrie 2023, peste 1.100 de palestinieni în Cisiordania, combatanți și civili. Potrivit cifrelor israeliene, în aceeași perioadă și regiune, aproape 50 de israelieni – civili și membri ai forțelor de securitate – au fost uciși în atacuri palestiniene sau în timpul operațiunilor militare israeliene. Înaintea lui Netanyahu, președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a intervenit prin video după ce SUA i-au refuzat viza, afirmând că politicile israeliene nu doar compromit soluția celor două state, ci amenință „însăși viața și existența” poporului palestinian. Abbas a criticat și interdicția de a călători în SUA, pe care a numit-o „măsuri punitive fără fundament legal”. În ansamblu, discursul de la ONU a funcționat și ca mesaj electoral, dar a produs și reacții diplomatice și de stradă care pot accentua presiunea externă asupra guvernului israelian, într-un moment în care conflictul este descris ca desfășurat pe mai multe fronturi (Gaza, Liban, Siria și Iran). [...]
Prima misiune comună operațională de identificare aeriană a Finlandei și Suediei a fost declanșată după ce cele două țări au ridicat de urgență avioane de vânătoare pentru a intercepta și identifica aeronave rusești care survolau spațiul aerian internațional deasupra Golfului Finlandei, potrivit Digi24 . Operațiunea a avut loc joi, iar armata finlandeză a anunțat vineri că aeronavele au identificat un detașament rusesc format dintr-un avion de transport Tu-134 și avioane de vânătoare MiG-31 și Su-30, aflate „în spațiul aerian internațional de deasupra Golfului Finlandei”. Informația este atribuită de Digi24 agenției AFP, prin Agerpres. Ce se schimbă operațional: cooperare QRA între două forțe aeriene Potrivit armatei finlandeze, aceasta a fost prima „misiune de identificare” operațională comună a celor două forțe aeriene. Misiunea a fost derulată în regim de alertă rapidă (QRA – „Quick Reaction Alert”, adică procedura prin care avioanele sunt ridicate de la sol într-un timp foarte scurt pentru a verifica ținte aeriene). În contextul tensiunilor din zona Mării Baltice, astfel de misiuni au devenit recurente, iar avioane de luptă nordice sunt trimise „în mod regulat” pentru interceptarea aparatelor rusești. Context: presiune de securitate mai mare în Marea Baltică Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a comentat operațiunea pe platforma X: „Marea Baltică nu a fost niciodată atât de vulnerabilă ca astăzi, dar nu a fost niciodată la fel de bine protejată ca acum.” Digi24 amintește și un episod separat: pe 2 septembrie, autoritățile finlandeze au anunțat că investighează o „posibilă încălcare teritorială”, după descoperirea unei drone pe țărmul unei insule din arhipelagul Porvoo, în Golful Finlandei. După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, Finlanda și Suedia au renunțat la nealinierea militară și au aderat la NATO , schimbare care a accelerat cooperarea militară regională. Alte decizii recente ale Finlandei menționate în material În același context de securitate, Finlanda: a semnat miercuri, la sediul ONU din New York, un acord cu Ucraina pentru consolidarea cooperării în materie de drone și capacități de apărare; a decis pe 14 septembrie să se alăture descurajării nucleare „avansate” propuse de Franța în primăvara acestui an; a inaugurat pe 7 septembrie un gard de 200 de kilometri, construit pe segmente de-a lungul frontierei cu Rusia, pentru a descuraja Moscova să se „folosească” de migranți pentru destabilizare. [...]
Un cutremur slab de 3,3 în Vrancea readuce în atenție frecvența seismelor mici din septembrie , după ce în România au fost raportate deja 16 mișcări tectonice în această lună, potrivit Agerpres , care citează datele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul s-a produs în noaptea de joi spre vineri, la ora locală 1:33, în zona seismică Vrancea , în județul Buzău. Magnitudinea a fost de 3,3, iar adâncimea la care s-a produs a fost de 142,8 kilometri. Potrivit datelor INCDFP, cutremurul a avut loc în apropierea următoarelor orașe: 55 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 58 km est de Brașov, 59 km sud de Buzău, 66 km sud de Focșani, 72 km nord de Ploiești și 99 km nord-est de Târgoviște. Context: 16 cutremure în septembrie, cel mai puternic din 2026 a fost în februarie De la începutul lunii septembrie, în România s-au produs 16 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4,1 pe scara Richter, conform aceleiași surse. Cel mai puternic seism din acest an a avut magnitudinea 4,5 și a avut loc pe 26 februarie, în județul Vrancea. [...]
Europa face pași prudenți spre un format de negociere promovat de Donald Trump , o mișcare care poate schimba cadrul diplomatic și, implicit, condițiile de stabilitate pentru regiune, potrivit Politico . Textul disponibil din sursă nu include conținutul articolului propriu-zis (apar doar elemente de navigare și linkuri interne), astfel că nu pot reda cu acuratețe detalii despre cine participă, ce angajamente sunt discutate, calendarul sau pozițiile exacte ale capitalelor europene față de „Board of Peace”. În lipsa acestor informații, singura concluzie care poate fi formulată fără a specula este direcția generală indicată de titlu: Europa ar avansa „cu reticență” și „cu prudență” către inițiativa asociată lui Trump, ceea ce sugerează un proces gradual, cu rezerve politice și condiționări. Pentru cititorii de business, relevanța ține de efectul de reglementare și de risc: orice repoziționare a Europei într-un mecanism de negociere pentru Gaza poate influența decizii ulterioare privind sancțiuni, controale la export, finanțări și priorități de securitate — dar sursa furnizată aici nu oferă date concrete care să permită evaluarea impactului sau a pașilor următori. [...]
