Știri
Știri din categoria Diverse
România a securizat 4,7 miliarde de euro din PNRR pentru proiecte mari de transport, după negocierile recente cu Comisia Europeană, inclusiv pentru Autostrada Moldovei A7 și pentru tronsonul lipsă de pe A1 Margina–Holdea, potrivit Libertatea. Miza economică imediată este reducerea riscului de a pierde finanțare europeană în cazul întârzierilor, prin introducerea unei decontări „proporționale” a lucrărilor.
Anunțul a fost făcut marți, 23 iunie, de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care a spus că România va atrage integral și cele 2,1 miliarde de euro sub formă de granturi (fonduri nerambursabile).
Elementul cu impact direct asupra bugetului este clauza obținută în negocieri: decontarea proporțională a lucrărilor realizate până la 31 august pentru A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea. Concret, dacă unele segmente nu sunt gata integral la termen, România ar urma să primească bani în funcție de progresul efectiv din teren, fără penalizări financiare „masive”, așa cum se întâmpla în scenariile în care termenele erau ratate.
În interpretarea prezentată de Cosma, această modificare înseamnă că întârzierea unor loturi nu mai duce automat la pierderi mari de fonduri europene.
În urma negocierilor, două loturi ale magistralei feroviare Cluj–Oradea au fost mutate pe componenta de grant, pe motiv că sunt într-un stadiu avansat și ar avea „șanse maxime” să îndeplinească jaloanele europene în această vară.
Totodată, finanțarea pentru Autostrada Bacău–Pașcani ar urma să fie asigurată integral din componenta de împrumut (loan) a PNRR, adică din partea de finanțare care trebuie rambursată.
Cosma a descris următoarele două luni ca o perioadă fără pauză, cu obiectivul de a maximiza progresul până la 31 august, termenul folosit ca reper pentru decontare.
În același timp, pentru cele două sectoare de autostradă menționate (A7 și A1 Margina–Holdea), finalizarea este indicată pentru 2027, nu 2026, cum fusese promis inițial. Pentru stat, implicația este că „salvarea” finanțării depinde de livrarea de lucrări eligibile la termenul-limită de decontare, chiar dacă proiectele se închid efectiv mai târziu.
Recomandate
Eșecul învestirii Guvernului Veștea arată cât de fragilă a devenit construirea unei majorități parlamentare , iar AUR își joacă rolul mai degrabă ca actor de blocaj și negociere decât ca potențial partener de guvernare, potrivit unei analize citate de Știrile Pro TV . În lectura profesorului Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai), rezultatul votului nu e un accident, ci un simptom al fragmentării politice din Parlament. El notează că „n-au fost nici măcar 232 de voturi exprimate”, iar lipsa acestora ar ține nu doar de absențe, ci de natura unei majorități „eteroclite la maximum”, în care au existat voturi lipsă „unele intenționate, altele, probabil, din lehamite”. AUR: poziționare ca „indispensabil”, nu intrare la guvernare Punctul central al analizei este strategia AUR, interpretată ca o încercare de a-și consolida statutul de partid fără de care nu se pot face majorități, mai degrabă decât o intenție de a participa efectiv la guvernare. „Intenţia reală a AUR a fost aceea de a arăta că este partidul care contează cel mai mult şi că fără acest partid nu se pot face majorităţi în România.” În acest cadru, refuzul participării la vot și disciplina internă („votează ca un bloc”) sunt prezentate ca instrumente pentru întărirea imaginii de actor indispensabil în ecuația parlamentară. Scenariul alternativ și riscul unei guvernări „împinse” spre AUR Mișcoiu schițează și un scenariu contrafactual: dacă liderii politici ar fi acceptat condițiile AUR, inclusiv concesii majore, partidul ar fi fost împins spre guvernare. În această logică, o eventuală obținere a președinției Senatului ar fi putut deschide calea unei „întoarceri de direcție” printr-o înțelegere cu PSD și suspendarea președintelui, cu posibilitatea instalării unui președinte interimar din zona AUR — evoluție care, în opinia sa, ar fi eliminat „ultimul tabu” legat de legitimitatea politică a partidului. Negocieri „netransparente” și un eșec cu efect de precedent Criticile cele mai dure vizează modul în care a fost gestionat procesul de desemnare și negociere, descris ca „total netransparent” și chiar „suicidal” politic. În opinia profesorului, candidatul propus nu ar fi reușit să joace rolul de negociator eficient, iar lipsa unei „înțelegeri clare” ar fi făcut eșecul previzibil, pe fondul unui calcul „de anii ’90” privind trădările, considerat depășit. Ce urmează: fără anticipate, dar cu majorități ad-hoc Analiza respinge explicit ipoteza alegerilor anticipate. „Nu, nu ne apropiem de anticipate.” În schimb, este avansată ideea unei reconfigurări pragmatice, cu o susținere parlamentară indirectă: o înțelegere „transparentă” pentru votul de învestitură, cu păstrarea opoziției și vot punctual pe anumite proiecte. Totuși, o astfel de formulă ar pune orice guvern „într-o postură foarte dificilă”. În același timp, eșecul are implicații și pentru PSD, descris drept „primul mare eșec” al partidului în formarea guvernelor, în condițiile în care era perceput tradițional ca eficient în construirea majorităților — semn, în această interpretare, al unei pierderi de control și al unei evaluări greșite a contextului politic. [...]
După eșecul învestirii Cabinetului Veștea, negocierile pentru un nou guvern au intrat într-o logică de „minoritar cu sprijin” sau „majoritate strânsă”, cu un acord scris ca precondiție , potrivit Știrile Pro TV . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus după consultările de marți cu președintele Nicușor Dan că sunt trei variante de lucru pentru formarea Executivului. Miza imediată este evitarea blocajului instituțional care poate împinge România spre alegeri anticipate , după ce Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins luni în Parlament. Cele trei scenarii de guvernare discutate Kelemen Hunor a enumerat trei formule posibile: un executiv minoritar PNL–USR–UDMR, susținut „transparent” de PSD; această opțiune ar fi fost însă exclusă de liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu; un guvern minoritar PSD, susținut de PNL și UDMR; un guvern cu majoritate restrânsă PSD–PNL–UDMR, similar coaliției care a funcționat până în iunie 2025. Liderul UDMR a mai spus că, indiferent de variantă, procesul ar trebui să înceapă cu „un acord semnat”, adică un document formal care să fixeze sprijinul politic și regulile de funcționare ale majorității. Context: respingerea Guvernului Veștea și riscul de anticipate Noile consultări au avut loc după ce Cabinetul propus de Adrian Veștea a căzut la vot în Parlament. Știrile Pro TV notează că premierul desemnat nu a strâns nici măcar 200 de voturi și că au lipsit 44 de voturi pentru învestire. În acest context, respingerea guvernului îndeplinește prima condiție pentru organizarea alegerilor anticipate. Dacă și următoarea nominalizare de prim-ministru nu obține votul de încredere, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate — un scenariu care, potrivit aceleiași surse, ar fi o premieră în istoria postdecembristă. Adrian Veștea a fost a doua propunere de premier făcută de Nicușor Dan, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. [...]
Guvernul Rusiei taie finanțarea pentru drumuri și împinge proiecte de autostrăzi în așteptare , într-o mișcare care riscă să afecteze conectivitatea regională și să mute o parte din povara întreținerii infrastructurii către populație, potrivit Libertatea . Reducerea bugetelor vizează atât întreținerea drumurilor federale, cât și lucrările de construcție și reabilitare, pe fondul creșterii costurilor războiului din Ucraina, notează publicația. Tăieri bugetare: minus 100 de miliarde de ruble în șase ani Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) susține că, printr-un ordin semnat de premierul rus Mihail Mișustin , bugetul pentru întreținerea drumurilor federale va fi redus cu 11 miliarde de ruble în 2026 (aprox. 130 de milioane de euro, adică aprox. 650 de milioane de lei) și cu încă 20 de miliarde de ruble în 2027 (aprox. 236 de milioane de euro, adică aprox. 1,18 miliarde de lei). În total, în următorii șase ani, finanțarea pentru lucrările de construcție și reabilitare a drumurilor ar urma să scadă cu 100 de miliarde de ruble (aprox. 1,17 miliarde de euro, adică aprox. 5,85 miliarde de lei), conform aceleiași surse. Peste 2.000 km de proiecte, sub semnul amânării Aceste reduceri „amenință realizarea” unui plan de construcție și modernizare a peste 2.000 km de drumuri, ceea ce poate pune presiune pe legăturile dintre regiuni, potrivit informațiilor citate de SZRU. Tot SZRU indică faptul că, din 28.000 km de lucrări raportate în 2025, doar 220 km ar fi fost drumuri complet noi. Propunere legislativă: cetățenii, lăsați să repare singuri drumurile În paralel, Duma de Stat analizează o propunere care ar permite cetățenilor să repare drumurile pe cont propriu fără sancțiuni. În prezent, astfel de intervenții neautorizate pot fi amendate cu: 5.000–10.000 de ruble pentru persoane fizice (aprox. 60–120 de euro, adică aprox. 300–600 de lei); până la 300.000 de ruble pentru entități juridice (aprox. 3.500 de euro, adică aprox. 17.500 de lei). SZRU interpretează aceste măsuri ca un transfer treptat de responsabilități de la autorități către cetățeni, pe fondul presiunilor bugetare. În același context, serviciul ucrainean avertizează că un alt domeniu care ar putea fi afectat este cel al locuințelor și utilităților, unde ar exista un necesar de finanțare pentru modernizare de 4,5 trilioane de ruble (aprox. 53 de miliarde de euro, adică aprox. 265 de miliarde de lei). [...]
Conducerea PNL pregătește excluderi în lanț după votul pentru cabinetul Veștea , o mișcare care poate redesena rapid raportul de forțe din partid și, implicit, capacitatea sa de a negocia și susține o formulă guvernamentală stabilă, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este disciplinarea internă după ce mai mulți liberali ar fi susținut și chiar votat cabinetul Veștea, în pofida regulilor stabilite la congresul PNL de duminică. În paralel, cei vizați transmit că nu intenționează să plece din partid și că vor contesta deciziile. Cine este vizat de procedurile de excludere Pe lista numelor menționate se află, între alții: Adrian Veștea Cătălin Predoiu Alina Gorghiu Lucian Bode Hubert Thuma Toma Petcu Monica Anisie Rareș Bogdan În material se arată că ar fi vizați și „mai mulți parlamentari și lideri din teritoriu”, fără a fi nominalizați. Ce urmează în partid: calendar și pași procedurali Potrivit corespondentului Știrile Pro TV, PNL ar urma să discute miercuri seară, în Biroul Permanent Național , calendarul pentru zilele următoare. Secvența avută în vedere ar fi: eliberarea din funcțiile politice a celor vizați; audierea acestora; decizia finală, „cel mai probabil”, de excludere. Momentul exact al unei decizii finale rămâne neclar: nu este sigur dacă se va întâmpla până la finalul săptămânii sau în săptămâna următoare. Calea de contestare și riscul de escaladare Adrian Veștea și Alina Gorghiu au declarat că nu vor demisiona din PNL și că vor contesta în instanță o eventuală decizie de excludere. În interiorul partidului, cei vizați ar avea ca primă opțiune Curtea de Arbitraj a PNL, iar ulterior instanța de judecată. „Cert este că toți cei vizați vor avea o posibilitate de atac, și anume la Curtea de Arbitraj a partidului, iar la final, în instanță. Rămâne de văzut ce se va întâmpla.” [...]
Atacurile cu drone împing Rusia să trateze apărarea aeriană ca problemă de „volum”, nu de excepție , după ce Vladimir Putin a reclamat „fluxul uriaș” de drone ucrainene care ar urmări „destabilizarea” societății ruse, în pofida avansului trupelor ruse pe front, potrivit Digi24 . Putin a făcut declarațiile marți, la Kremlin, într-o discuție cu absolvenți ai universităților din sectorul forțelor de securitate. El a susținut că armata rusă „îi presează” pe ucraineni „pe toate sectoarele de contact”, dar că Ucraina lovește cu drone și „infrastructura civilă” pentru a crea „un fel de nesiguranță” și pentru a „destabiliza” situația internă din Rusia. „Deci, aceste drone, atacurile asupra infrastructurii civile — la ce servesc? Păi, să destabilizeze societatea.” Ce semnalizează Kremlinul: presiune operațională prin atacuri repetate Mesajul central transmis de Putin este că atacurile cu drone ar „eclipsa” succesele militare ale Rusiei pe front prin efectul lor psihologic și prin presiunea constantă asupra apărării aeriene. În același timp, el a afirmat că forțele ruse „au practic cucerit” orașul Konstantinovka din regiunea Donețk, dar că „mai sunt încă oameni” care „stau în subsoluri” și „ripostează”. Putin a reiterat și că nu vede premise pentru negocieri directe de pace cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, invocând un atac asupra orașului Starobelsk (în regiunea Luhansk ocupată), unde, potrivit afirmațiilor Kremlinului, ar fi murit studenți civili ai unui colegiu. Escaladarea atacurilor și ținte industriale În paralel, Ucraina își intensifică loviturile cu rachete și drone pe teritoriul Rusiei, notează Digi24. Publicația menționează un atac în care mai multe rachete ucrainene au lovit fabrica „VZPP-S” din Voronej, descrisă ca producător de componente electronice pentru proiectile cu reacție. În urma atacului, „cel puțin cinci persoane” au murit, iar „alte zeci” au fost rănite. Totodată, articolul arată că Putin nu a menționat un atac recent asupra Moscovei, în urma căruia a fost lovită rafinăria din Kapotna, iar în regiunea Moscovei ar fi căzut o „ploaie de petrol”. Indicatorul de „volum”: 992 de drone într-o singură zi, potrivit Ministerului Apărării rus Un element relevant pentru dimensiunea operațională a fenomenului este cifra invocată de Ministerul Apărării al Federației Ruse: pe 18 iunie, sistemele ruse de apărare aeriană ar fi distrus într-o singură zi un număr record de 992 de drone de tip avion lansate asupra Rusiei. Conform aceluiași raport, ar mai fi fost interceptate 10 bombe aeriene ghidate , trei rachete HIMARS (sistem de rachete cu lansare multiplă) și patru rachete „Flamingo” . În ansamblu, declarațiile lui Putin și datele prezentate de partea rusă conturează o realitate în care atacurile cu drone nu mai sunt episoade izolate, ci o presiune constantă ce obligă la consum continuu de resurse de apărare aeriană și la protejarea infrastructurii, inclusiv a obiectivelor industriale. [...]
PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier , după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul, transmis de liderul PSD Sorin Grindeanu, mută presiunea pe calendarul politic imediat: închiderea rapidă a consultărilor și trimiterea unei formule de guvern în Parlament. Grindeanu a spus că PSD „a anunțat astăzi pe președintele României că își asumă guvernarea” și că partidul a comunicat aceeași poziție și la întâlniri anterioare. În declarația de presă susținută la Palatul Cotroceni, el a precizat că social-democrații așteaptă finalul consultărilor și își doresc ca un nou guvern să intre „cât mai rapid” în funcție. Ce înseamnă „își asumă guvernarea” în termenii negocierii În formularea liderului PSD, asumarea include explicit și funcția de prim-ministru. Grindeanu a argumentat că PSD este „partidul cel mai mare din Parlament” și că vrea să fie „partea unei soluții”, cu obiectivul ca aceasta să fie votată cât mai repede în Legislativ. Tot el a legat momentul de moțiunea de cenzură votată anterior, susținând că PSD și alți parlamentari au oprit o direcție considerată greșită și că acum partidul urmărește formarea rapidă a unui nou executiv. Linie roșie: fără discuții cu AUR Grindeanu a exclus eventuale discuții pentru formarea unui guvern cu AUR, potrivit aceleiași surse. În lipsa altor detalii din declarație despre o formulă concretă de majoritate, rămâne de văzut ce configurație va rezulta după consultările de la Cotroceni și ce variantă va ajunge la vot în Parlament. [...]
