Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că va discuta cu PSD despre votarea unui guvern pro-european și susține că, în zilele următoare, va avea o întâlnire cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului, potrivit Digi24.
Într-o intervenție la Digi FM, Mureșan a afirmat că este „convins” că va exista o întâlnire cu Grindeanu și a ironizat situația liderului PSD, pe care îl acuză că a generat instabilitate politică.
„Trebuie să dăm omului puțin confort, e puțin neliniștit, a dat jos Guvernul, a creat o criză politică, e puțin neliniștit, trebuie să îi dăm un pic confort, un pic de timp.”
După remarca ironică, Mureșan a spus că își propune o discuție „serioasă” despre programul de guvernare și despre direcția politică a PSD, în special în raport cu votarea unui guvern „pro-european”.
„Sunt convins că zilele următoare o să avem o discuție serioasă pe programul de guvernare (...) Vreau să discut la modul serios cu președintele PSD despre ceea ce vom face și să îi vedem dacă sunt un partid pro-european care votează un guvern pro-european sau dacă se joacă în continuare cu extremiștii în Parlamentul României, ceea ce ar fi un lucru rău pentru România, căci am prelungi criza și am ține țara pe loc.”
Mureșan a comentat și atacurile recente venite din partea lui Grindeanu, susținând că liderul PSD l-ar fi criticat indiferent de deciziile luate, inclusiv în privința existenței sau lipsei unui program de guvernare.
„Dacă am program de guvernare, de ce am program de guvernare? Dacă nu aș fi avut program de guvernare, de ce nu am program de guvernare? Dacă e soare afară, ar fi fost supărat că e soare și e cald, dacă ploua era supărat că nu are umbrelă, de ce nu poate controla vremea.”
În acest moment, nu sunt oferite detalii despre data exactă a întâlnirii sau despre un calendar al negocierilor; informația din sursă se limitează la intenția exprimată de Mureșan și la poziționarea sa publică față de PSD și criza politică.
Recomandate
PSD reclamă lipsa negocierilor pe programul de guvernare , ceea ce crește riscul unui eșec la votul de învestitură. Potrivit Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că nu a primit informații noi despre programul pregătit de premierul desemnat Siegfried Mureșan și îl acuză că nu caută sprijinul social-democraților, în condițiile în care majoritatea necesară în Parlament nu este asigurată doar de PNL, USR și UDMR. Grindeanu a declarat, vineri, într-o conferință de presă în județul Caraș-Severin, că a desemnat o echipă care să poarte discuțiile în lipsa sa, fiind în deplasare în țară pentru întâlniri cu organizațiile partidului. El a spus că nu a primit „niciun semn nou” privind eventuale discuții pe program. „Am desemnat o echipă, eu fiind plecat din București, dacă e cazul să discute pe Programul de guvernare. N-am niciun semn nou din acest punct de vedere.” Miza: votul de învestitură și aritmetica parlamentară În articol se arată că pentru învestirea viitorului Guvern este necesară o majoritate parlamentară, iar PNL, USR și UDMR – formațiunile care îl susțin pe Mureșan – nu au singure numărul necesar de parlamentari. În acest context, sprijinul altor grupuri devine relevant pentru votul de învestitură. PSD a anunțat anterior că nu va susține învestirea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, mai notează publicația. Acuzațiile lui Grindeanu și poziția lui Mureșan Liderul PSD a susținut că Mureșan nu ar fi interesat să obțină sprijinul social-democraților și a reluat afirmația că premierul desemnat „face tot ceea ce este posibil să pice în Parlament”. „Asta m-a făcut să spun în urmă cu câteva zile că domnul Mureșan nu dorește să fie prim-ministru și face tot ceea ce este posibil să pice în Parlament.” Pe de altă parte, Mureșan a anunțat că va finaliza programul de guvernare și că intenționează să îl transmită și lui Sorin Grindeanu. El a spus că este dispus să discute cu liderul PSD, indicând Parlamentul drept locul în care ar urma să aibă loc întâlnirea. Ce urmează: depunerea listei și a programului Conform informațiilor prezentate, vineri Mureșan urma să se întâlnească la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan pentru a-i prezenta programul de guvernare și lista cabinetului. Premierul desemnat a mai spus că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare. Programul prezentat de Mureșan include 28 de direcții, între care: reforma administrației centrale și locale, reorganizarea companiilor de stat, stimularea economiei și a muncii, politica energetică, consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii, reforma sistemului de salarizare și digitalizarea administrației. [...]
Amânarea instalării unui guvern până după 15 octombrie riscă să blocheze rectificarea bugetară , într-un moment în care mai multe instituții și primării cer fonduri, inclusiv pentru decontarea lucrărilor din Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”, potrivit Libertatea . În material, Libertatea descrie un scenariu politic în care președintele Nicușor Dan ar pregăti terenul pentru o nouă nominalizare de premier, după ce Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar avea șanse reduse să treacă de votul Parlamentului. Data probabilă pentru instalarea unui nou guvern este plasată după raportul de evaluare al agenției Standard & Poor’s . Calendarul politic: „flexibilitate” și o nouă desemnare Din New York, Nicușor Dan a vorbit despre „flexibilitate” în negocierile pentru formarea guvernului, deși procedura pentru Guvernul Mureșan nu ar fi fost finalizată. Într-un interviu pentru Cotidianul, președintele a spus că, dacă nu se ajunge la un guvern, prin nominalizarea pe care o va face va încerca să excludă scenariul unui executiv PSD sprijinit și de AUR. „Pentru moment suntem în situația unui premier desemnat. Eu sper să existe flexibilitate din toate părțile pentru a forma un guvern. Dacă nu vom fi acolo, prin nominalizarea pe care o voi face, voi încerca să exclud acest scenariu.” Potrivit sursei, în PNL ar exista o mișcare de repoziționare: public, unii lideri ar semnala revenirea la sprijin pentru Guvernul Mureșan, însă în culise s-ar pregăti un alt premier, cu susținere PSD și cu șanse mai mari de a trece de Parlament. Libertatea notează că, în cele mai bune scenarii, Guvernul Mureșan ar putea strânge „aproximativ 200 de voturi” fără sprijinul PSD, ceea ce ar face probabilă o nouă desemnare. De ce se împinge decizia după 15 octombrie Materialul susține că șansele de instalare a unui nou guvern înainte de 15 octombrie sunt „foarte mici”, inclusiv din cauza posibilității prelungirii calendarului parlamentar până după raportul Standard & Poor’s. Sursa indică și o vulnerabilitate procedurală: termenul constituțional de 10 zile se referă la perioada în care premierul desemnat trebuie să vină cu programul de guvernare și lista de miniștri, însă pentru stabilirea votului în plen nu există un termen obligatoriu, ceea ce permite tergiversări. Ca precedent, este invocat cazul Guvernului Negoiță (2009) , când audierile și votul au fost amânate mai mult de o lună, inclusiv prin blocaje în Birourile Permanente Reunite. În acel context, Radio România Actualități relata că se discuta inclusiv despre posibilitatea dizolvării Parlamentului, iar Liviu Negoiță și-a depus mandatul înainte de vot. Miza bugetară: rectificarea și presiunea pe finanțarea locală În paralel cu jocul politic, Libertatea semnalează o problemă „majoră” pentru decidenți: cum se face rectificarea bugetară în condițiile în care: „numeroase instituții au nevoie de bani”; există „solicitări în cascadă de la primării”; primăriile trebuie să deconteze lucrări din Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”. În lipsa unui guvern instalat și funcțional, rectificarea bugetară devine dificil de gestionat, iar presiunea se poate transfera rapid în zona operațională a administrației locale (plăți, decontări, continuitatea lucrărilor). Ce scenarii de premier sunt vehiculate Conform surselor citate de Libertatea, „culoarul” ar fi pregătit pentru o desemnare a lui Sorin Grindeanu, dar este menționată și varianta unui premier tehnocrat, cu miniștri politici, majoritatea din PSD. Într-o astfel de formulă, PSD ar condiționa participarea de obținerea unor poziții-cheie, precum vicepremier și/sau secretarul general al Guvernului. În același timp, chiar dacă Mureșan ar forța un vot înainte de 2 octombrie, sursa arată că instalarea unui alt guvern până la jumătatea lunii octombrie rămâne greu de realizat, din cauza pașilor obligatorii: consultări, depunerea listei și programului, audieri și vot în plen. Un lider PNL din Senat, Glad Varga, este citat cu o estimare publică potrivit căreia criza s-ar putea prelungi până la „sfârșitul lui octombrie sau chiar mai departe”. [...]
AUR ar strânge 36% din voturile exprimate, ceea ce complică formarea unei majorități stabile , potrivit unui sondaj Avangarde citat de Digi24 . Pe fondul unui nivel ridicat de nehotărâți și al celor care spun că nu ar merge la vot, fotografia de moment indică un Parlament fragmentat și negocieri dificile pentru guvernare. Conform cercetării realizate în perioada 12–22 septembrie, AUR este urmat de PSD (23%), PNL (16%) și USR (8%), procentele fiind raportate la totalul respondenților care au declarat o opțiune de vot. În restul clasamentului apar UDMR (5%), SOS România (3%), SENS (2%), POT (2%), REPER (1%), PMP (1%) și „alt partid” (3%). Participarea și nehotărâții pot schimba semnificativ rezultatul Sondajul evidențiază o zonă mare de incertitudine electorală: la nivelul întregului eșantion, 20% dintre respondenți spun că nu știu cu cine ar vota sau sunt nehotărâți, 15% declară că nu ar merge la vot, iar 3% nu răspund. Aceste ponderi contează în interpretare, deoarece intențiile de vot pe partide sunt calculate separat, doar din rândul celor care au indicat o opțiune. Context: percepție negativă asupra direcției țării și evaluarea premierului Dincolo de intenția de vot, cercetarea surprinde o evaluare predominant negativă a direcției României: 88% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, 8% spun că direcția este bună, iar 4% nu știu sau nu răspund. Față de iulie, ponderea celor care văd direcția ca fiind greșită a crescut cu 5 puncte procentuale, iar a celor care o consideră bună a scăzut cu 6 puncte. În ceea ce îl privește pe premierul Ilie Bolojan , 18% îl consideră „mai degrabă bun” pentru România, iar 76% „mai degrabă rău” (6% nu știu/nu răspund). La întrebarea despre reforme, 15% spun că a făcut reforme, 62% răspund negativ, iar 23% nu știu sau nu răspund. Ce arată comparația cu un alt sondaj din septembrie Materialul menționează și un sondaj INSCOP Research publicat pe 10 septembrie , realizat în perioada 1–7 septembrie, care indică alte procente (calculate pe o bază diferită de respondenți). În acel sondaj, AUR era la 39,7%, PSD la 18,7%, PNL la 16,3% și USR la 9%. Diferențele dintre cele două măsurători sunt explicate de perioadele diferite de culegere a datelor și de eșantioanele diferite, chiar dacă ordinea primelor formațiuni rămâne aceeași. Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic (metoda CATI – interviuri asistate de calculator), pe un eșantion de 1.020 de persoane adulte, cu o marjă de eroare de ±3,1% la un nivel de încredere de 95%. [...]
România va primi din 2027 capabilități anti-dronă și radare de joasă altitudine , cu livrări care pot dura până la doi ani și jumătate, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că echipamentele sunt contractate cu finanțare prin programul SAFE , iar primele livrări ar urma să înceapă de la jumătatea anului viitor. Unghiul operațional al informației este că România rămâne, cel puțin pe termen scurt, dependentă de capacitățile existente pentru a gestiona riscurile generate de drone, în timp ce noile sisteme intră treptat în dotare pe un calendar întins. Calendarul de livrare și ce include pachetul Radu Miruță a afirmat că, în cadrul programului SAFE, România va contracta „capabilități anti-dronă” și „radare de joasă altitudine”, iar contractele deja încheiate prevăd termene de livrare de până la doi ani și jumătate. Concret, livrările ar urma să înceapă de la jumătatea anului viitor și să continue în intervalul menționat. În paralel, ministrul a spus că România își adaptează „la fiecare două săptămâni” soluțiile de luptă împotriva dronelor, folosind capacitățile disponibile în prezent. De ce nu a fost doborâtă drona care a intrat în spațiul aerian românesc Ministrul interimar al Apărării a explicat că drona a fost monitorizată pe radarele MApN înainte de a intra în spațiul aerian românesc, venind dinspre Ucraina, și că a rămas timp de patru minute în spațiul aerian național. Potrivit lui, pentru doborârea ei ar fi fost necesară îndeplinirea simultană a mai multor condiții, care „în cele patru minute” nu au fost întrunite pentru a putea fi doborâtă „în siguranță”. „Pentru ca ea să fie doborâtă trebuie să se îndeplinească simultan mai multe condiţii, condiţii care în cele patru minute nu au fost îndeplinite pentru a putea fi doborâtă în siguranţă.” Context: alerte RO-Alert și zonele vizate În aceeași zi, o dronă a intrat în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani, iar autoritățile au emis mesaj RO-Alert pentru județele Suceava și Botoșani. Ulterior, MApN a anunțat că drona s-a prăbușit în apropierea localității Solca (județul Suceava). Separat, au fost detectate drone în nordul localității Chilia Veche, pe teritoriul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, situație în care a fost emis RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea. [...]
Franța își extinde prezența militară pentru a proteja exporturile saudite de țiței , într-o mișcare care vizează limitarea riscului de noi scumpiri la carburanți în Europa, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat un pachet de măsuri pentru a reduce efectele „crizei carburanților”, susținând că aprovizionarea cu motorină, gaz și păcură este garantată până la finalul anului. În același timp, el a avertizat că situația s-ar putea complica la începutul lui 2027, dacă actuala criză se agravează. Informațiile sunt atribuite AFP, citată de Agerpres. Macron a plasat problema în registru geopolitic, indicând drept factori de presiune războiul din Orientul Mijlociu, tensiunile din strâmtorile Ormuz și Bab el-Mandeb, dar și războiul din Ucraina. Protejarea terminalului Yanbu, miză pentru fluxurile de petrol Franța va mobiliza „mijloace militare” pentru protejarea instalațiilor de la Yanbu, descris ca principalul terminal saudit de export de țiței la Marea Roșie, zonă expusă atacurilor rebelilor houthi din Yemen. Desfășurarea ar urma să includă: soldați; radare; sisteme de apărare. Macron nu a exclus nici utilizarea avioanelor de luptă Rafale, „în funcție de evoluția situației”, însă a precizat că Franța nu intenționează să se implice direct în conflictul dintre Arabia Saudită și rebelii houthi, susținuți de Iran. Legătura cu prețurile la pompă și discuțiile despre Ormuz Liderul de la Paris a spus că o detensionare în zona Yanbu ar putea avea efecte rapide asupra prețurilor plătite de consumatori. În paralel, Franța poartă discuții cu Iranul și Omanul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , una dintre rutele principale pentru transportul petrolului la nivel mondial. Presiune internă în Franța: taxele la carburanți, pe masă În plan intern, Macron a recunoscut presiunea generată de creșterea prețurilor la carburanți și a arătat că nu exclude reducerea taxelor, în funcție de evoluții. „În funcție de evoluție, nu trebuie să excludem nimic.” În material se menționează că motorina a ajuns la aproximativ 2,40 euro pe litru (aprox. 12 lei), un nivel record. Context de securitate: moratoriu pe infrastructura energetică Separat de componenta energetică, Macron și-a relansat propunerea pentru un „dublu moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice și civile din Ucraina și Rusia, precum și asupra unor acțiuni militare în Marea Neagră, exprimând totodată scepticism față de intențiile Moscovei. [...]
Acuzațiile de ingerință americană riscă să tensioneze relația comercială SUA–Brazilia chiar înainte de alegeri , pe fondul unor taxe vamale invocate ca instrument de presiune, potrivit Digi24 . Campania președintelui Luiz Inácio Lula da Silva îl acuză pe Donald Trump că ar încerca să influențeze scrutinul prezidențial pentru a-l favoriza pe Flávio Bolsonaro și pentru a obține acces la resursele naturale ale țării, acuzații respinse de Departamentul de Stat al SUA ca fiind nefondate. Într-un spot electoral de un minut, echipa lui Lula susține că Trump ar vrea să „colonizeze” Brazilia și „să-i ia bogățiile”. Mesajul o prezintă pe Flávio Bolsonaro drept „candidatul lui Trump”. „Flávio Bolsonaro este candidatul lui Trump, iar Trump vrea să colonizeze Brazilia, să ne ia bogățiile, să ne fure viitorul și să ne lase fără nimic.” Departamentul de Stat a negat orice intervenție în alegerile din Brazilia. „Orice insinuare privind un «complot» menit să submineze alegerile unei națiuni democratice este o minciună fără temei.” Taxe vamale și presiuni: miza economică din spatele disputei Cu puțin peste o săptămână înainte de primul tur (programat pentru 4 octombrie), în Brazilia și în afara ei au crescut îngrijorările privind o posibilă influențare a rezultatului alegerilor prin presiuni diplomatice și economice. În acest context, materialul menționează inclusiv taxe vamale de 25% aplicate importurilor din Brazilia, ca element perceput drept pârghie de presiune. Pe linie politică, Lula a criticat indirect la Adunarea Generală a ONU de la New York presupusa ingerință americană. „Nu le vom permite dușmanilor democrației, din interior sau din exterior, să atace voința poporului. Democrația braziliană le aparține brazilienilor.” Alegeri strânse și reacții în SUA Potrivit informațiilor citate, Lula și Bolsonaro sunt la egalitate în sondaje înaintea primului tur. Dacă niciun candidat nu obține peste jumătate din voturi, al doilea tur ar urma să aibă loc pe 25 octombrie. Tot săptămâna aceasta, zeci de membri democrați ai Congresului american i-au scris secretarului de stat Marco Rubio, denunțând o „aparentă încercare” a administrației Trump de a interveni în alegerile din Brazilia și cerând un răspuns până la 1 octombrie. Departamentul de Stat nu a răspuns, deocamdată, unei solicitări de comentarii, conform textului. Disputa depășește taberele politice din Brazilia Temerile nu sunt prezentate ca limitate la stânga braziliană. Un alt candidat de dreapta, Renan Santos, a criticat comportamentul lui Trump și a spus că nu vrea ca Brazilia să devină un stat vasal al SUA, invocând și ideea unor „contracte avantajoase” legate de „pământurile rare”. În paralel, secretarul pentru comunicare al Partidului Muncitorilor (PT), Éden Valadares, a spus că spotul face parte din eforturile de a avertiza populația și a anunțat evenimente pregătite în toată țara pentru duminică. În lipsa unor clarificări suplimentare de la Washington, disputa riscă să rămână un factor de volatilitate politică și economică în relația bilaterală, într-un moment în care campania electorală intră în linie dreaptă. [...]
