Știri
Știri din categoria Politică
Grupul parlamentar Uniți pentru România îl propune pe Victor Ponta ca premier, mizând pe ideea că un nume „cu experiență” ar putea accelera formarea unui guvern într-un moment în care grupul invocă riscuri economice și de stabilitate, potrivit G4Media. Propunerea urmează să fie prezentată la consultările de la Cotroceni programate la ora 17:00.
În comunicatul citat, Uniți pentru România își justifică demersul prin „criza politică prelungită” și o „situație economică extrem de delicată”, menționând explicit riscuri de degradare a ratingului suveran, presiune pe cursul valutar, inflație persistentă și erodarea puterii de cumpărare. Grupul mai afirmă că președintele Nicușor Dan ar fi avertizat „în mod repetat” asupra pericolului unei căderi economice care ar afecta direct populația.
Parlamentarii UpR susțin că Victor Ponta a fost „votat de peste 1,3 milioane de cetățeni la ultimele alegeri” și îl descriu drept un politician cu experiență la nivel înalt, care „a condus Guvernul în perioade dificile”, ar avea capacitatea de a coagula forțe politice diferite și ar cunoaște mecanismele administrației și „dosarele europene”.
Liderul grupului parlamentar, Răzvan Mirel Chiriță, afirmă că formațiunea își menține angajamentul de a susține soluțiile propuse de Cotroceni pentru deblocarea situației.
UpR se prezintă drept o forță „pro-occidentală fermă” și spune că susține „fără echivoc” direcția euro-atlantică a României, cu accent pe NATO și Uniunea Europeană, pe care le numește piloni ai securității naționale și ai dezvoltării economice.
Grupul afirmă că este deschis dialogului și invită partidele să propună „un candidat mai bun”, insistând pe obiectivul formării rapide a unui guvern stabil.
Uniți pentru România este un grup parlamentar format din foști membri ai Partidului Oamenilor Tineri. La începutul lunii, Victor Ponta a anunțat că părăsește grupul parlamentar PSD și se alătură UpR, potrivit unui material anterior al publicației: G4Media.
După anunțul UpR, Ponta a reacționat printr-o postare pe Facebook, în care spune că este „onorat și recunoscător” și că, „dacă i se va cere”, nu va refuza să își asume responsabilități, precizând că decizia aparține președintelui României.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că va încerca să excludă scenariul unei guvernări PSD–AUR dacă actuala încercare de formare a Executivului eșuează, indicând că următoarea nominalizare de premier va fi precedată de noi consultări cu partidele, potrivit news.ro . Mesajul vine în contextul negocierilor pentru învestirea unui guvern, cu impact direct asupra stabilității politice și a predictibilității decizionale. Într-un interviu acordat Cotidianul , Nicușor Dan a spus că își dorește „un guvern prooccidental” și „o majoritate prooccidentală” care să îl susțină, iar o colaborare PSD–AUR nu este „o direcție” în care ar vrea să meargă lucrurile. „Eu îmi doresc un guvern prooccidental şi o majoritate prooccidentală care să susţină un guvern prooccidental. Poate să fie o tehnică de negociere…În orice caz, nu este o direcţie în care eu vreau să mergem.” Ce condiționează următoarea nominalizare de premier Întrebat dacă ar refuza „sub nicio formă” o formulă PSD–AUR, președintele a răspuns că, „pentru moment”, România se află în situația unui premier desemnat și că speră într-o „flexibilitate din toate părțile” pentru formarea guvernului. El a adăugat că, dacă nu se ajunge la un guvern, va încerca, prin nominalizarea pe care o va face, să excludă scenariul PSD–AUR. „Pentru moment suntem în situaţia unui premier desemnat. Eu sper să existe flexibilitate din toate părţile pentru a forma un guvern. Dacă nu vom fi acolo, prin nominalizarea pe care o voi face, voi încerca să exclud acest scenariu”. Ce urmează dacă guvernul Mureșan nu trece Nicușor Dan a evitat să spună dacă, în cazul în care guvernul Mureșan pică, următoarea nominalizare ar fi automat Sorin Grindeanu sau o altă persoană. A indicat însă că, într-un asemenea scenariu, Constituția îl obligă să reia negocierile și să verifice din nou pozițiile partidelor. „Sper ca acest guvern să treacă şi nu poate să treacă decât prin negocieri şi flexibilizarea poziţiilor. Dacă se va întâmpla să nu treacă, Constituţia mă obligă să am negocieri, să văd din nou poziţia partidelor.” [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan pregătește discuția cu președintele Nicușor Dan pentru a închide negocierile de majoritate și a accelera calendarul de învestitură , în condițiile în care termenul constituțional pentru solicitarea votului de încredere este de 10 zile de la desemnare, potrivit Euronews . Mureșan a anunțat că îi va cere o întâlnire șefului statului imediat după revenirea acestuia din Statele Unite, unde președintele a fost la New York, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Scopul discuției: să prezinte stadiul negocierilor pentru formarea Guvernului și programul de guvernare. Ce vrea Mureșan să pună pe masă la Cotroceni Premierul desemnat spune că va informa președintele cu privire la sprijinul politic pentru viitorul Executiv și la „stadiul la care” se află discuțiile. „Exact cum am spus și cum și domnul președinte a confirmat, mă aștept ca la întoarcerea în țară a domniei sale să ne întâlnim, să avem o discuție, chiar după ce domnia sa va reveni îi voi transmite o solicitare în acest sens pentru a-l informa privind susținerea celor trei partide, stadiul la care ne aflăm și mai ales pentru a-i prezenta președintelui României programul de guvernare.” Mureșan este susținut oficial pentru funcția de premier de PNL, USR și UDMR. El a mai spus că propune un guvern „cu un caracter clar pro-european”, iar dialogul cu PSD va fi purtat „instituțional”. Miza: majoritate și votul de învestitură în termen Președintele Nicușor Dan a declarat, la New York, că își dorește ca premierul desemnat să obțină o majoritate în Parlament și să formeze un guvern care să treacă de votul de învestitură. Mureșan a fost desemnat premier pe 17 septembrie, după consultările președintelui cu partidele și formațiunile parlamentare. Conform procedurii constituționale, premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului. [...]
România își asumă creșterea cheltuielilor militare spre 5% din PIB și leagă această direcție de intensificarea amenințărilor hibride atribuite Federației Ruse, de la atacuri cibernetice la sabotaje asupra infrastructurilor critice, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan la Adunarea Generală a ONU , relatate de news.ro . În intervenția sa, șeful statului a susținut că Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, „a renunțat în mod deliberat” la obligația de a menține pacea și securitatea internațională și urmărește „o agendă revizionistă”, în contextul „al cincilea an” al războiului împotriva Ucrainei. De ce contează: bugetul apărării și ținta de 5% din PIB Nicușor Dan a afirmat că „Europa este ținta unui război hibrid”, care include atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice, cu scopul de a „submina încrederea cetățenilor în instituțiile democratice” și de a descuraja sprijinul pentru Ucraina. În acest cadru, președintele a spus că descurajarea amenințării ruse „nu o putem face decât prin creșterea cheltuielilor militare”. România ar susține „echilibrarea cheltuielilor militare” și „ținta de 5%” raportat la PIB, menționând că nivelul este „3,7% în acest an”. Efecte directe invocate: incidente la frontieră și presiune de securitate Președintele a arătat că România, ca stat membru al UE cu „cea mai lungă frontieră cu Ucraina”, a resimțit direct efectele războiului prin „încălcări repetate” ale spațiului aerian. A menționat și un incident recent, în care „o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială” pe teritoriul României, rănind persoane și provocând pagube materiale. „Am mai spus-o şi o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina şi de poporul său, care acţionează în legitima sa apărare, atât timp cât este nevoie.” Măsuri operaționale: cereale, mine marine, hub de securitate maritimă În același discurs, Nicușor Dan a prezentat acțiuni pe care România le leagă de stabilizarea regională: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, „pe calea ferată și pe cale navigabilă”, ca răspuns la atacurile asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la Grupul operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, cu misiuni de detectare și neutralizare a minelor și protecția infrastructurii critice submarine; înființarea, împreună cu Bulgaria, a unui „hub pentru securitate maritimă” pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Republica Moldova, în ecuația de securitate Președintele a spus că România va continua să susțină „capacitatea de reziliență” a Republicii Moldova, pe care a numit-o „a doua țară cea mai afectată” de război, invocând „șocul economic” și o „campanie hibridă susținută” (dezinformare, presiuni energetice și încercări de destabilizare a instituțiilor democratice). România ar rămâne „cel mai puternic avocat” al Chișinăului în UE, oferind sprijin politic, tehnic și diplomatic pentru parcursul european. [...]
Alina Gorghiu își asumă votul pentru Guvernul Mureșan ca pariu pe stabilitate , într-un moment în care aritmetica din Parlament face incertă strângerea majorității necesare, iar blocajul politic începe să se vadă în întârzierea rectificării bugetare și în amânarea investițiilor, potrivit G4Media . Deputata PNL spune că va vota Cabinetul Mureșan, iar dacă acesta nu va trece de Parlament, va susține „și următoarea formulă” care ar putea oferi României „un Guvern stabil, pro-european și cu puteri depline”. Mesajul a fost transmis pe Facebook și este redat de Agerpres , preluat de publicație. Miza: deblocarea deciziilor cu impact bugetar și a investițiilor În argumentația sa, Gorghiu leagă explicit instabilitatea guvernamentală de efecte administrative și economice: rectificarea bugetară întârzie, iar „investițiile și proiectele comunităților rămân în așteptare”. În acest context, ea susține că votul său nu este „un cec în alb” și că nu înseamnă uitarea conflictelor interne sau a „greșelilor din ultimele luni”. Majoritatea de 233 de voturi și rolul PSD Gorghiu admite că este „complicat” ca Guvernul Mureșan să strângă 233 de voturi pentru a fi învestit. În același timp, avertizează că „aritmetica nu poate fi ocolită”: fără voturi din partea PSD sau fără o susținere parlamentară la fel de largă, pragul nu poate fi atins. Ea respinge ideea alegerilor anticipate ca soluție rapidă, argumentând că acestea ar însemna „alte luni de incertitudine” și ar prelungi criza politică. Poziționare internă în PNL: continuitate, nu numele premierului Deputata afirmă că poziția sa „nu depinde de numele premierului”, ci de obligația de a scoate țara din criză. În același mesaj, amintește că ar fi votat și alte formule anterioare („Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea”) și susține că PNL ar fi trebuit să rămână la guvernare cu „premier liberal”. „Nu votez pentru a șterge greșelile ultimelor luni și pentru a uita cum am fost tratați. Votez pentru stabilitate, pentru oamenii care nu mai pot să plătească costurile acestei crize.” Ce urmează, din informațiile disponibile: votul de învestitură depinde de configurarea unei majorități de cel puțin 233 de voturi, iar Gorghiu indică drept condiție practică atragerea unor voturi din afara PNL, inclusiv din zona PSD. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
România își repoziționează mesajul de securitate la ONU, avertizând că războiul din Ucraina se extinde în „zona gri” a atacurilor hibride asupra Europei , potrivit HotNews , care relatează despre discursul președintelui Nicușor Dan la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York. În intervenția de la tribuna ONU, Nicușor Dan a condamnat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că „urmărește o agendă revizionistă”, în contextul în care Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. „Acest membru, căruia întreaga comunitate a Organizației Națiunilor Unite i-a încredințat responsabilitatea menținerii păcii și securității internaționale, a renunțat în mod deliberat la obligația sa fundamentală și urmărește o agendă revizionistă.” De ce contează: accent pe riscuri operaționale, nu doar pe front Președintele a legat direct conflictul de riscuri de securitate pentru România, invocând încălcări repetate ale spațiului aerian și amintind incidentul din mai, când o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați , rănind două persoane. „În calitate de stat membru cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România a simțit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian.” În același registru, Nicușor Dan a avertizat că amenințarea nu se limitează la Ucraina și a descris Europa ca țintă a unui „război hibrid” – concept care include acțiuni sub pragul unui atac militar clasic, precum atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaje și perturbarea infrastructurilor critice. „Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice.” Sprijin pentru Ucraina și măsuri la Marea Neagră Șeful statului a reafirmat că România va continua să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie” și a enumerat forme de sprijin și cooperare regională menționate în discurs: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, pe cale feroviară și pe cale navigabilă, în contextul atacurilor asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la un grup operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, ca răspuns la afectarea libertății de navigație; înființarea, împreună cu Bulgaria, a „unui hub pentru securitate maritimă”, pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Mesaj pentru Republica Moldova: energie și presiune hibridă Nicușor Dan a transmis și un mesaj de susținere pentru Republica Moldova, pe care a descris-o drept „a doua țară cea mai afectată” de război. În acest context, a spus că România a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova și a invocat „șocul economic” și o campanie hibridă (dezinformare, presiune energetică, încercări de destabilizare) cu care s-ar confrunta Chișinăul. Ce urmează: intervenție la Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei Tot miercuri, de la ora 18:00 (ora României), președintele Nicușor Dan este programat să participe la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. Potrivit declarațiilor consilierului de stat Vlad Ionescu, citat de Agerpres, șeful statului ar urma să prezinte consecințele imediate ale războiului asupra securității României și a regiunii și să susțină necesitatea unei „soluționări juste și durabile” a conflictului. Reuniunea are loc la inițiativa Franței, care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU. [...]
