Știri
Știri din categoria Politică

Grupul parlamentar Uniți pentru România îl propune pe Victor Ponta ca premier, mizând pe ideea că un nume „cu experiență” ar putea accelera formarea unui guvern într-un moment în care grupul invocă riscuri economice și de stabilitate, potrivit G4Media. Propunerea urmează să fie prezentată la consultările de la Cotroceni programate la ora 17:00.
În comunicatul citat, Uniți pentru România își justifică demersul prin „criza politică prelungită” și o „situație economică extrem de delicată”, menționând explicit riscuri de degradare a ratingului suveran, presiune pe cursul valutar, inflație persistentă și erodarea puterii de cumpărare. Grupul mai afirmă că președintele Nicușor Dan ar fi avertizat „în mod repetat” asupra pericolului unei căderi economice care ar afecta direct populația.
Parlamentarii UpR susțin că Victor Ponta a fost „votat de peste 1,3 milioane de cetățeni la ultimele alegeri” și îl descriu drept un politician cu experiență la nivel înalt, care „a condus Guvernul în perioade dificile”, ar avea capacitatea de a coagula forțe politice diferite și ar cunoaște mecanismele administrației și „dosarele europene”.
Liderul grupului parlamentar, Răzvan Mirel Chiriță, afirmă că formațiunea își menține angajamentul de a susține soluțiile propuse de Cotroceni pentru deblocarea situației.
UpR se prezintă drept o forță „pro-occidentală fermă” și spune că susține „fără echivoc” direcția euro-atlantică a României, cu accent pe NATO și Uniunea Europeană, pe care le numește piloni ai securității naționale și ai dezvoltării economice.
Grupul afirmă că este deschis dialogului și invită partidele să propună „un candidat mai bun”, insistând pe obiectivul formării rapide a unui guvern stabil.
Uniți pentru România este un grup parlamentar format din foști membri ai Partidului Oamenilor Tineri. La începutul lunii, Victor Ponta a anunțat că părăsește grupul parlamentar PSD și se alătură UpR, potrivit unui material anterior al publicației: G4Media.
După anunțul UpR, Ponta a reacționat printr-o postare pe Facebook, în care spune că este „onorat și recunoscător” și că, „dacă i se va cere”, nu va refuza să își asume responsabilități, precizând că decizia aparține președintelui României.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan își fixează public agenda post-criză politică într-o conferință de presă programată marți seară, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, potrivit HotNews . Evenimentul începe la ora 19:00 și vizează „provocările ultimelor luni” și „prioritățile pentru perioada următoare”, după cum a transmis șeful statului pe Facebook. Miza conferinței este una de stabilizare și direcție politică, în contextul în care va fi prima apariție de acest tip la Cotroceni după instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu . Noul cabinet a fost învestit pe 20 octombrie, după o criză politică declanșată la 5 mai, când Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură PSD-AUR. În perioada dintre demitere și învestirea noului guvern, președintele a desemnat patru candidați pentru funcția de prim-ministru, iar al patrulea, Luca Niculescu, a reușit să formeze un guvern alături de PSD, notează publicația. Conferința de presă are loc și pe fondul discuțiilor recente de la București cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Cu o zi înainte, Nicușor Dan a susținut declarații comune cu aceasta, pe teme precum securitatea la Marea Neagră și investițiile din domeniul apărării, conform materialului HotNews . Ulterior, Ursula von der Leyen s-a întâlnit și cu premierul Luca Niculescu, potrivit unei relatări separate a aceleiași publicații, disponibilă aici . [...]

Nicușor Dan cere accelerarea „hub-ului de securitate” la Marea Neagră, cu sprijinul UE , după discuția de la București cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Antena 3 . Miza, în termenii președintelui, este trecerea de la o idee inclusă în strategia europeană la implementare concretă în România și Bulgaria. În declarațiile citate de Agerpres, șeful statului a spus că punctul „concret, important” al discuției a fost hub-ul de securitate la Marea Neagră, inițiat de România împreună cu Bulgaria „în urmă cu câțiva ani”, care „a intrat într-o strategie europeană” și „acum trebuie să fie concretizat” cu ajutorul UE. De ce contează: securitatea Mării Negre, legată de comerț și energie Nicușor Dan a legat direct securitatea din zonă de interese economice și strategice mai largi, afirmând că Marea Neagră este importantă pentru România și Europa ca „punct important în comerțul global”, inclusiv pentru „viitorul Coridor de Mijloc”, dar și pentru „securitatea energetică a Europei”, în contextul extracțiilor viitoare din Marea Neagră și al relației cu zona caspică. Tot în acest cadru, președintele a susținut că reconstrucția Ucrainei și perspectiva unei păci stabile sunt greu de separat de condiția unei Mări Negre sigure. Contextul invocat: „incidente” și război hibrid Președintele a vorbit despre „numeroase incidente” recente în regiune, enumerând incursiuni cu drone, acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, pe care le-a încadrat într-un „spectru de război hibrid” atribuit Rusiei, în contextul conflictului din Ucraina. Ce alte teme au fost pe agendă Pe lângă securitatea la Marea Neagră, discuțiile de la Palatul Cotroceni au inclus, potrivit Agerpres, solidaritatea României cu Ucraina și angajamentul pentru „o pace justă și durabilă”, precum și subiecte europene mai largi: cadrul financiar multianual al UE; parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, pe care România îl susține, în ideea unui plus de „securitate și prosperitate” pentru regiune. În materialul Antena 3 nu apar detalii operaționale sau un calendar pentru „concretizarea” hub-ului; rămâne de văzut ce formă va lua sprijinul UE și ce pași vor fi anunțați pentru implementare în România și Bulgaria. [...]

UE își asumă accelerarea hubului de securitate la Marea Neagră și alocă 10 milioane de euro pentru căutare-salvare , într-un pachet de măsuri legat de creșterea incidentelor din regiune, potrivit G4Media , care relatează despre declarațiile de presă susținute la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În mesajul public transmis la sosire, Ursula von der Leyen a invocat intensificarea „amenințărilor, atacurilor și incursiunilor” în largul Mării Negre și a spus că România și Bulgaria „pot conta pe un răspuns european puternic și unit”. În declarațiile de la Cotroceni, șefa Comisiei Europene a reiterat „solidaritatea deplină” a UE pentru România și a legat securitatea maritimă de libertatea navigației și de securitatea alimentară. Ce înseamnă, concret, sprijinul anunțat Ursula von der Leyen a indicat două direcții operaționale, cu impact direct asupra capacității de reacție în regiune: 10 milioane de euro pentru căutare și salvare , în contextul incidentelor de la graniță și pe mare; accelerarea operaționalizării hubului de securitate strategică la Marea Neagră , inițiativă despre care a spus că a fost inclusă în strategiile UE și pentru care „vom accelera activitatea”. Tot în zona de instrumente europene, von der Leyen a menționat programul SAFE , descris ca program de achiziții în domeniul Apărării Comune, și a dat ca exemplu colaborarea privind producția de drone cu Ucraina, pe care a numit-o tipul de cooperare necesar în perioada următoare. Miza: securitate și comerț pe o rută critică Nicușor Dan a plasat discuția în logica economică și strategică a regiunii, argumentând că Marea Neagră contează pentru comerțul global , pentru securitatea energetică a Europei și pentru perspectivele legate de extracții din Marea Neagră și zona Caspică. Președintele a spus că nu poate exista nici „pace stabilă”, nici „mod eficient de reconstruire” a Ucrainei fără o Mare Neagră sigură și a invocat incidente recente, de la incursiuni cu drone la sabotaj și atacuri cibernetice, în cadrul războiului hibrid. În acest context, președintele a arătat că România a inițiat în urmă cu câțiva ani ideea hubului de securitate la Marea Neagră și că acesta trebuie „concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul UE”. Contextul vizitei și ce urmează Potrivit informațiilor din articol, vizita Ursulei von der Leyen în România și Bulgaria are loc pe parcursul a două zile, iar după oprirea de la București urmează deplasarea la Varna. La București, șefa Comisiei Europene urma să aibă și o întrevedere cu prim-ministrul Luca Niculescu, la Palatul Victoria. În declarațiile de la Cotroceni, von der Leyen a mai spus că își exprimă sprijinul pentru negocierile de pace programate „mâine” la Abu Dhabi, cu prezența Uniunii Europene, și a menționat utilizarea imaginilor din programul Copernicus ca sprijin imediat pe care UE îl poate oferi. [...]

Vizita Ursulei von der Leyen la București aduce pe agendă securitatea Mării Negre și libertatea de navigație , într-un moment în care amenințările din regiune se intensifică, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene vine luni în România, în cadrul unui turneu regional, și are programate întâlniri cu președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu. Înaintea deplasării, Ursula von der Leyen a discutat telefonic cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , despre securitatea din regiune, libertatea de navigație în Marea Neagră și eforturile de pace. Într-o postare pe rețeaua X, șefa Comisiei Europene a transmis că începe vizita în regiunea Mării Negre pe fondul intensificării amenințărilor și al creșterii frecvenței atacurilor. „Astăzi încep o vizită în regiunea Mării Negre, unde amenințările la adresa securității se intensifică, atacurile sunt din ce în ce mai frecvente, iar oameni nevinovați și-au pierdut viața.” Von der Leyen a mai precizat că, în România și Bulgaria, va discuta cu liderii politici despre situația de securitate și despre măsuri prin care Europa își poate consolida răspunsul. Ea a reiterat că „libertatea de navigație în Marea Neagră trebuie restabilită și menținută” și a reluat sprijinul pentru apelul lui Zelenski privind un armistițiu care să vizeze infrastructura alimentară și energetică. Tot în contextul discuțiilor cu liderul ucrainean, cei doi au abordat eforturile de pace și negocierile programate la Abu Dhabi în această săptămână, la care Uniunea Europeană urmează să participe alături de partenerii săi. Von der Leyen a anunțat și că îl va întâlni pe Zelenski la Dublin, la sfârșitul acestei săptămâni, pentru a discuta „următorii pași” către pace. Programul întâlnirilor de la București Potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, președintele Nicușor Dan o va primi luni, la ora 15:30, pe Ursula von der Leyen, la Palatul Cotroceni. Agenda include: o întrevedere tête-à-tête (întâlnire restrânsă, față în față); convorbiri oficiale; declarații de presă comune în jurul orei 17:00. Separat, tot luni, von der Leyen are programată și o întâlnire cu premierul Luca Niculescu, conform agendei publicate de Comisia Europeană. Ce urmează în turneul regional După oprirea din România, președinta Comisiei Europene va merge în Bulgaria, unde are programată o întâlnire cu premierul Rumen Radev, mai notează Digi24. [...]

Moțiunea de destituire împotriva secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, deschide un nou front de instabilitate politică la Washington , într-un moment în care Congresul se pregătește de schimbarea majorității. Potrivit HotNews , procedura a fost inițiată luni de congresmanul republican Thomas Massie , care îl acuză pe Hegseth că ar fi condus războiul împotriva Iranului fără aprobarea Congresului, iar un vot în Camera Reprezentanților ar putea avea loc chiar în această săptămână. Massie, reprezentant al statului Kentucky, a depus „articolele de punere sub acuzare”, declanșând un proces care ar putea ajunge la vot în Camera Reprezentanților în termen de două zile. Printre acuzații se numără lansarea războiului împotriva Iranului fără aprobarea Congresului și „alte abuzuri de putere”, conform relatării Reuters (preluată de HotNews). „Secretarul apărării Peter Hegseth, prin această conduită, a demonstrat că va rămâne o ameninţare la adresa Constituţiei dacă i se va permite să rămână în funcţie şi a acţionat într-un mod grav incompatibil cu îndatoririle sale şi cu statul de drept” Ce șanse are inițiativa în Congres Surse din Congres citate de Reuters spun că rezoluția ar putea strânge majoritatea simplă necesară pentru a trece de Camera Reprezentanților, controlată în prezent de republicani, înainte ca democrații să preia conducerea pe 3 ianuarie. În schimb, o condamnare în Senat este descrisă drept puțin probabilă, deoarece ar fi nevoie de o majoritate de două treimi. În acest moment, republicanii dețin 53 dintre cele 100 de locuri. Reacții: opoziție în conducerea Camerei și sprijin de la Trump Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson , s-a opus inițiativei, argumentând că un impeachment „în mijlocul unor ostilități în străinătate” ar fi „un lucru teribil” pentru imaginea SUA în fața aliaților și adversarilor. Pe fondul nemulțumirii publice legate de război, democrații au câștigat controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului de săptămâna trecută. Vicepreședintele JD Vance a pus public sub semnul întrebării războiul, în timp ce Hegseth l-a apărat, numindu-l „curajos și istoric”. Hegseth a transmis că nu intenționează să demisioneze și a lansat o campanie pe rețelele sociale. Într-un mesaj video, a comparat situația sa cu cele două proceduri de impeachment prin care a trecut Donald Trump. „Nu a funcționat în cazul președintelui Trump și nu va funcționa nici în cazul meu” Întrebat dacă are suficient sprijin în rândul republicanilor pentru a respinge inițiativa, Hegseth a răspuns: „Nu ne facem griji în privința asta”. El a anunțat și o conferință de presă marți, prima sa apariție de acest fel la Pentagon din luna mai. Trump și-a exprimat sprijinul pentru Hegseth și a criticat inițiativa într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS, difuzat duminică. „Vor să-l pună sub acuzare. Este foarte nedrept. Am avut două războaie și le-am câștigat pe amândouă” Context: un precedent rar pentru șeful civil al apărării HotNews amintește că William Belknap, în 1876, a fost primul și singurul civil aflat la conducerea armatei americane pus sub acuzare de Congres. Belknap a demisionat înaintea votului, însă Camera l-a pus totuși sub acuzare, iar Senatul l-a achitat ulterior, nefiind întrunit pragul de două treimi. În cazul lui Hegseth, miza imediată este dacă inițiativa ajunge rapid la vot în Camera Reprezentanților înainte de schimbarea majorității, în timp ce deznodământul din Senat rămâne, pe datele disponibile, improbabil. [...]

Cristian Tudor Popescu susține că în PSD câștigă teren o tabără „AUR-istă”, iar acest lucru ar conta direct pentru direcția politică a partidului și pentru stabilitatea guvernării, potrivit HotNews . Într-un interviu la TVR 1 , gazetarul a spus că PSD „nu” este condus, în fapt, de Sorin Grindeanu și a indicat drept mai influentă o grupare asociată cu Claudiu Manda. CTP a legat această evaluare de avertismentul transmis de Claudiu Manda către miniștrii PSD din Guvernul Luca Niculescu, interpretând gestul ca un semnal de forță internă. În intervenția sa, el a afirmat că „e mai puternică gruparea asta «AUR-istă» din PSD” și, întrebat dacă se referă la Manda, a confirmat. De ce contează: semnal despre raportul de putere și posibile alianțe În lectura lui Cristian Tudor Popescu, faptul că Manda „și-a asumat” să îi amenințe pe miniștrii PSD ar indica „ascensiunea grupării de la Craiova în PSD”. El a mers mai departe și a susținut că această tabără „se poate înțelege cu AUR mult mai bine”, sugerând o compatibilitate politică mai mare între acea zonă din PSD și partidul AUR. Contextul declarațiilor și referințele invocate Declarațiile au fost făcute într-un interviu la TVR 1 (înregistrarea este disponibilă online), iar CTP a reluat ca reper avertismentul lui Claudiu Manda către miniștrii PSD, despre care HotNews a relatat anterior. Separat, gazetarul a comentat și situația AUR, afirmând că partidul ar putea fi afectat de evoluțiile din SUA, unde democrații ar urma să preia controlul asupra Congresului. În opinia sa, acest rezultat ar slăbi un punct de sprijin simbolic pentru AUR, întrucât formațiunea l-ar fi folosit pe Donald Trump ca referință politică. [...]