Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa PNL–PSD pe cifrele Eurostat mută din nou deficitul în zona de risc pentru credibilitatea fiscală, într-un moment în care Guvernul are nevoie de încredere pe piețele de finanțare și în relația cu instituțiile europene, potrivit Digi24.
PNL acuză PSD că „folosește în mod manipulator indicatori statistici diferiți” pentru a susține ideea că deficitul bugetar ar fi crescut în 2026 și că ar fi „cel mai mare din Uniunea Europeană”. În replică, liberalii susțin că deficitul pe primele șase luni din 2026 a fost de 2% din PIB, potrivit metodologiei cash, respectiv 3,4% din PIB conform metodologiei europene ESA (standardul statistic folosit în UE).
PNL afirmă că PSD ar fi prezentat drept „deficit la șase luni” un indicator trimestrial (T2) calculat după metodologia ESA, după ajustări statistice, și că această echivalare ar fi „o manipulare”.
Liberalii mai susțin că diferența dintre metodologiile cash și ESA nu ar indica „o gaură bugetară ascunsă”, ci ar fi explicată, între altele, de:
În acest context, PNL invocă și faptul că, în trimestrul al doilea, Guvernul ar fi avansat „miliarde de euro” pentru investiții din PNRR, sume ce ar urma să fie decontate de UE și să intre ulterior ca venit la buget. Totodată, potrivit regulilor ESA, ar fi fost înregistrată obligația de plată a unor despăgubiri de peste 3,4 miliarde de lei către Pfizer.
Ministerul Finanțelor a transmis, joi seară, că deficitul României a scăzut în 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de 2024, în condițiile în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%.
Instituția precizează că datele Eurostat publicate la 21 octombrie includ:
Conform Ministerului Finanțelor, deficitul calculat după metodologia ESA 2010 a coborât de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025, valoare revizuită favorabil față de 7,9% comunicat în aprilie 2026. Ministerul subliniază însă că România a avut „cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre”, dar continuă să aibă „cel mai ridicat deficit bugetar din UE”.
Miza depășește conflictul dintre partide: modul în care sunt comunicate și înțelese datele despre deficit influențează percepția asupra stabilității financiare și a disciplinei bugetare. Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului este o condiție pentru stabilitatea financiară, diminuarea costurilor de finanțare și recâștigarea spațiului bugetar pentru investiții, dar și că ajustarea trebuie continuată.
PSD a acuzat, la rândul său, că „s-a aprins lumina” pe deficitul guvernării Bolojan, despre care afirmă că ar fi cel mai mare din UE și peste nivelul rămas după guvernarea Ciolacu. În materialul citat, nu sunt prezentate alte date sau calcule ale PSD, dincolo de această poziționare și de referirea la indicatorul contestat de PNL.
Recomandate
Criticile lui Cristian Tudor Popescu indică o strategie de „țap ispășitor” în noua coaliție , cu potențial de a muta rapid costurile politice ale guvernării către Ilie Bolojan , în timp ce deciziile sunt revendicate de PSD și de „oportuniștii din PNL”, potrivit Libertatea . Gazetarul susține că, după blocarea lui Bolojan pentru funcția de premier, ar exista o încercare de a-l transforma în ținta nemulțumirilor publice. Într-o postare pe Facebook, Popescu afirmă că PSD și un grup din PNL – pe care îl numește „Cașcavalerii” – ar încerca să „dea de mâncare” publicului ideea că „scade prețul la carne”, în timp ce îl folosesc pe Bolojan ca figură de sacrificiu. În același timp, el notează că liderul liberal este atacat și de unii susținători pentru că a votat guvernul condus de PSD. „PSD și grupul Cașcavalerilor din PNL, după ce l-au dat afară pe Bolojan din postul de premier, vor să-l dea de mâncare cetățenilor, ca să aibă impresia că scade prețul la carne.” De ce contează: semnal despre stabilitatea și responsabilitatea guvernării Miza, în lectura lui Popescu, este una de funcționare politică a noii puteri: cine își asumă deciziile și cine plătește costurile. El argumentează că votul lui Bolojan pentru cabinet nu ar fi un semn de slăbiciune, ci expresia unei „rațiuni mai înalte” legate de viitorul României, în pofida unei „campanii abjecte” îndreptate împotriva sa de social-democrați. Critici și la nivel de discurs public: „falsitatea” deschiderii afișate Popescu îl ironizează și pe președintele Nicușor Dan , spunând că formula „Dragi membri ai guvernului...” i-a amintit de tonalitatea ceaușistă a „dragilor tovarăși și prieteni”. În acest context, el critică „falsitatea” unei deschideri afișate față de figuri controversate din noul executiv, pe care le enumeră: Daniel Zamfir, Florin Barbu, Natalia Intotero și Marian Neacșu. Materialul nu oferă reacții din partea celor vizați de aceste afirmații și nici detalii suplimentare despre eventuale decizii concrete care ar urma să confirme scenariul descris de gazetar. [...]
Ilie Bolojan avertizează că fără reformă internă și oameni noi, partidele riscă să alimenteze votul antisistem și să piardă controlul asupra agendei politice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a legat direct această dinamică de lipsa rezultatelor în coalițiile largi și de conflictele dintre partenerii de guvernare, care ajung să se blocheze reciproc. Declarațiile au fost făcute vineri, la Summitul Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia. Bolojan a susținut că „lecțiile 2022-2025” arată cum coalițiile construite în numele stabilității pot produce efectul invers dacă partidele „își anulează unul altuia acțiunile” și nu livrează politici publice. Miza: presiune pe partide să se restructureze înainte să fie forțate Bolojan a spus că unele formațiuni își vor asuma restructurări și renunțarea la privilegii doar când vor fi constrânse de împrejurări, „cu spatele la zid”. În opinia sa, partidele ar trebui să trateze votul antisistem ca pe un semnal de avertizare și să facă schimbări înainte ca acestea să fie impuse de „realitatea politică”. În același registru, liderul PNL a pledat pentru construirea unei „alternative serioase”, cu oameni „de calitate”, care înțeleg direcția pro-occidentală a României. El a avertizat că, în lipsa adaptării, „dacă nu ținem pasul cu vremurile, ne schimbă vremurile pe noi”. De ce scade încrederea în instituții, în viziunea lui Bolojan Bolojan a pus scăderea încrederii în instituțiile statului și pe seama mediului online, care „a democratizat criticile”, dar a insistat că principala problemă ține de clasa politică: promisiuni și așteptări create de-a lungul anilor, care nu au fost ulterior onorate. „Cel mai mare rău pe care l-am făcut noi vizavi de scăderea încrederii în instituţii este crearea de aşteptări care nu pot fi onorate.” El a mai afirmat că, pe fondul neîncrederii, oamenii ajung să creadă „toate lucrurile rele despre cei din politică”, iar soluția ar fi o comunicare mai onestă, inclusiv atunci când „sună prost”. Ce urmează Din informațiile prezentate de Digi24, mesajul lui Bolojan este unul de avertisment strategic: fără rezultate concrete în guvernare, fără reducerea conflictelor din coaliții și fără reînnoire de personal politic, partidele riscă să consolideze curentele antisistem și să fie împinse spre schimbări în condiții nefavorabile. [...]
Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri, câte 270 de persoane de fiecare parte , într-un gest care rămâne unul dintre puținele canale funcționale de cooperare între cele două state înaintea reluării discuțiilor directe anunțate pentru noiembrie, potrivit Digi24 . Ministerul rus al Apărării a transmis că „270 de militari ruși au fost repatriați” de pe teritoriul controlat de Ucraina, iar „în schimb” au fost predați 270 de prizonieri de război ucraineni. Comunicatul a fost difuzat prin aplicația de mesagerie Max. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat schimbul drept „un rezultat important” și a precizat că „270 dintre ai noștri s-au întors acasă”, inclusiv membri ai Gărzii Naționale, luptători din divizia „Azov”, grăniceri și militari din mai multe structuri ale forțelor ucrainene, precum și nouă civili. Potrivit lui Zelenski, majoritatea celor eliberați se aflau în captivitate din 2022. „Îi ținem minte pe toți și continuăm să-i căutăm pe toți. Mulțumesc tuturor celor care depun eforturi pentru a face posibile aceste schimburi.” De ce contează: ultimul „teren comun” înainte de negocieri Schimburile de prizonieri și repatrierea rămășițelor soldaților căzuți sunt prezentate ca fiind ultimele domenii de cooperare rămase între Rusia și Ucraina și, totodată, singurul rezultat tangibil al negocierilor dintre cele două țări. În acest context, Kremlinul a anunțat că discuții directe între ruși și ucraineni, mediate de Statele Unite, sunt programate pentru noiembrie la Abu Dhabi , în Emiratele Arabe Unite. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, participarea unui trimis special al Uniunii Europene „va depinde de poziția pe care o va adopta Bruxelles-ul”. Peskov a mai afirmat că „o soluționare cuprinzătoare a conflictului este imposibilă” fără discutarea problemelor de securitate ale ambelor părți, iar discuțiile erau blocate de la începutul anului. [...]
Două treimi din bugetul Bucureștiului se duc pe subvenții pentru termoficare și transport, iar această presiune bugetară limitează capacitatea Primăriei de a finanța alte investiții, în condițiile în care sistemul de încălzire rămâne vulnerabil înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Primarul general Ciprian Ciucu spune că, deocamdată, nu ia în calcul modificarea prețului gigacaloriei, dar nu exclude o discuție pentru anul viitor, în funcție de sustenabilitatea bugetară. Edilul avertizează că bucureștenii s-ar putea confrunta în această iarnă cu probleme în furnizarea apei calde și a căldurii, pe fondul unei rețele de termoficare „foarte vechi” și al riscului ca ELCEN să nu poată livra agentul termic la temperatura necesară. Rețeaua: lucrări în curs și întreruperi temporare Ciprian Ciucu afirmă că modernizarea rețelei continuă, iar lucrările generează întreruperi temporare ale furnizării apei calde. Potrivit lui, problemele sunt mai accentuate în sectoarele 3 și 4, unde autorizațiile pentru intervenții ar fi fost acordate cu întârziere de primăriile de sector. Primarul a indicat și un nivel de funcționare urmărit „pe aplicație”: „În acest moment, m-am uitat mai devreme, de dimineață, pe aplicație și undeva la 94% era funcțională. Acolo unde nu este funcțional este pentru că sunt lucrări.” În 2026 ar urma să fie reabilitați aproximativ 100 de kilometri de rețea primară, în condițiile în care o parte importantă a infrastructurii nu a beneficiat de intervenții timp de peste trei decenii. În prezent, aproximativ o treime din rețea este reabilitată, potrivit declarațiilor sale. Riscul din iarnă: avarii și livrarea agentului termic de către ELCEN Pe lângă avariile posibile la conductele vechi, Ciucu spune că există și riscul ca ELCEN (companie în subordinea Guvernului) să nu poată furniza agent termic la parametrii necesari. „În această iarnă pot să apară probleme din cauza rețelei, că este foarte veche. Sper să nu mai pocnească pe undeva. (…) Și pot apărea probleme din cauza faptului că poate ELCEN nu va putea să livreze agentul termic la temperatura pe care ar trebui.” El s-a declarat îngrijorat în special de stadiul reparațiilor la CET Vest, după două explozii în timpul verii, și a criticat întârzierile investițiilor de modernizare ale ELCEN. Potrivit primarului, compania ar fi avut la dispoziție cinci miliarde de lei pentru investiții, dar încă are dificultăți în atribuirea contractelor. Facturile și bugetul: prețul gigacaloriei rămâne, deocamdată, neschimbat Întrebat despre facturile la căldură, Ciucu a spus că nu a luat în calcul, în acest moment, modificarea prețului gigacaloriei. Pentru anul viitor, nu a dat un răspuns ferm, invocând analiza cifrelor și sustenabilitatea bugetară. „Nu știu. Să vedem. Ne uităm pe cifre, dacă mai este sustenabil bugetar.” În același context, primarul a atras atenția că subvențiile pentru termoficare și transport consumă două treimi din bugetul municipalității, ceea ce, în viziunea sa, schimbă rolul Primăriei din „agenție de dezvoltare” în „agenție de plăți”. Datorii și miza ELCEN: unificarea producției cu distribuția Ciucu afirmă că a preluat Primăria Capitalei cu datorii ale Termoenergetica de 1,5 miliarde de lei către ELCEN și avertizează asupra unei posibile datorii suplimentare de 3,5 miliarde de lei către Guvern. Soluția pe care o susține pentru problemele structurale ale termoficării este unificarea producției cu distribuția, prin transferul ELCEN către Primăria Capitalei. În lipsa acestei unificări, el anticipează că eventualele probleme din iarnă ar putea alimenta dispute între ELCEN și Termoenergetica, fiecare acuzând-o pe cealaltă. [...]
Norvegia reia finanțarea către Ungaria cu 254,1 milioane euro (aprox. 1,27 miliarde lei), după un blocaj de aproape un deceniu, pe fondul unui acord care introduce mecanisme de control acceptate de ambele părți și vine după schimbarea guvernului de la Budapesta, potrivit Digi24 . Acordul urmează să fie semnat luni, la Budapesta, la o întâlnire la care participă ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide, omologii săi din Islanda și Liechtenstein și ministrul ungar de externe, Anita Orban. Informațiile despre negocieri și condițiile reluării plăților au fost transmise de Eide într-o declarație pentru Reuters. Ce se deblochează și în ce cadru Finanțarea de 254,1 milioane de euro vizează perioada 2021–2028, însă plățile pot fi făcute până în aprilie 2031. Banii sunt parte din mecanismul financiar al Spațiului Economic European și din Granturile Norvegiene , prin care statele donatoare sprijină reducerea disparităților economice și sociale și cooperarea cu țările beneficiare. Prin valoarea alocării, Ungaria ar urma să fie pe locul al patrulea între cele 15 state beneficiare, după Polonia, România și Bulgaria. De ce contează: condiționalitate și control asupra banilor Reluarea programului marchează o schimbare de fond față de perioada 2014–2021, când Ungaria nu a primit nicio plată. Potrivit ministrului norvegian de externe, blocajul a fost legat de lipsa unui acord cu guvernul condus de Viktor Orban privind desemnarea unui operator independent care să gestioneze fondurile. „Așadar, timp de zece ani, nu a existat niciun transfer dinspre Norvegia către Ungaria în cadrul Granturilor Norvegiene și SEE.” Eide a spus că instalarea guvernului condus de Peter Magyar a creat condițiile pentru reluarea programului, inclusiv printr-un compromis privind verificarea administrării fondurilor, astfel încât banii să fie cheltuiți conform destinației stabilite. Ce tip de proiecte pot fi finanțate Norvegia asigură 97% din valoarea finanțării, iar fondurile sunt destinate proiectelor care încurajează cooperarea dintre organizațiile norvegiene și cele ungare. Domeniile menționate includ: consolidarea democrației și respectarea statului de drept; libertatea presei; combaterea corupției; tranziția ecologică. Context: semnal de „normalizare” și pe linia UE Reluarea granturilor are loc într-un moment în care, potrivit articolului, relațiile Ungariei cu instituțiile europene se schimbă pe fondul reformelor noului guvern. Comisia Europeană a decis deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri europene pentru redresare și coeziune, anterior înghețate, în contextul progreselor raportate în cadrul reformelor promovate de guvernul condus de Peter Magyar. [...]
Președintele Nicușor Dan a decis schimbarea conducerii Jandarmeriei București prin trecerea în rezervă a șefului instituției, o mișcare cu impact operațional direct asupra structurii care gestionează ordinea publică în Capitală, potrivit Digi24 . Decretul semnat de șeful statului îl vizează pe generalul de brigadă (cu o stea) Constantin Marius-Cezar Toma , din Ministerul Afacerilor Interne. Conform informațiilor citate de Digi24 din Agerpres, decizia urmează să se aplice începând cu 25 octombrie. Toma fusese împuternicit la 31 octombrie 2025 să ocupe funcția de director general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București. Anterior, el a fost inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș. În ianuarie 2026, Nicușor Dan i-a acordat lui Marius Cezar Toma gradul de general de brigadă – cu o stea, mai notează aceeași sursă. [...]
