Știri
Știri din categoria Diverse
Norvegia reia finanțarea către Ungaria cu 254,1 milioane euro (aprox. 1,27 miliarde lei), după un blocaj de aproape un deceniu, pe fondul unui acord care introduce mecanisme de control acceptate de ambele părți și vine după schimbarea guvernului de la Budapesta, potrivit Digi24.
Acordul urmează să fie semnat luni, la Budapesta, la o întâlnire la care participă ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide, omologii săi din Islanda și Liechtenstein și ministrul ungar de externe, Anita Orban. Informațiile despre negocieri și condițiile reluării plăților au fost transmise de Eide într-o declarație pentru Reuters.
Finanțarea de 254,1 milioane de euro vizează perioada 2021–2028, însă plățile pot fi făcute până în aprilie 2031. Banii sunt parte din mecanismul financiar al Spațiului Economic European și din Granturile Norvegiene, prin care statele donatoare sprijină reducerea disparităților economice și sociale și cooperarea cu țările beneficiare.
Prin valoarea alocării, Ungaria ar urma să fie pe locul al patrulea între cele 15 state beneficiare, după Polonia, România și Bulgaria.
Reluarea programului marchează o schimbare de fond față de perioada 2014–2021, când Ungaria nu a primit nicio plată. Potrivit ministrului norvegian de externe, blocajul a fost legat de lipsa unui acord cu guvernul condus de Viktor Orban privind desemnarea unui operator independent care să gestioneze fondurile.
„Așadar, timp de zece ani, nu a existat niciun transfer dinspre Norvegia către Ungaria în cadrul Granturilor Norvegiene și SEE.”
Eide a spus că instalarea guvernului condus de Peter Magyar a creat condițiile pentru reluarea programului, inclusiv printr-un compromis privind verificarea administrării fondurilor, astfel încât banii să fie cheltuiți conform destinației stabilite.
Norvegia asigură 97% din valoarea finanțării, iar fondurile sunt destinate proiectelor care încurajează cooperarea dintre organizațiile norvegiene și cele ungare. Domeniile menționate includ:
Reluarea granturilor are loc într-un moment în care, potrivit articolului, relațiile Ungariei cu instituțiile europene se schimbă pe fondul reformelor noului guvern. Comisia Europeană a decis deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri europene pentru redresare și coeziune, anterior înghețate, în contextul progreselor raportate în cadrul reformelor promovate de guvernul condus de Peter Magyar.
Recomandate
PSD anunță că va încerca să blocheze impozitarea locuințelor la valoarea de piață din 2027 , o schimbare asumată de Guvernul Bolojan și care, potrivit partidului, ar putea duce la majorări ale taxelor „de până la 27 de ori” față de nivelul actual, relatează Digi24 . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra costurilor pentru proprietari: social-democrații resping trecerea la un sistem de impozitare calculat în funcție de valoarea de piață a locuinței, programat pentru 1 ianuarie 2027. PSD susține că primele decizii promovate de miniștrii săi vor viza „oprirea politicilor de austeritate” atribuite guvernării precedente. În comunicatul citat de Digi24, PSD leagă această reformă de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și afirmă că impozitarea la valoarea de piață ar fi fost stabilită în 2021, în perioada guvernării PNL-USR, fără consultarea prealabilă a Parlamentului. „PSD nu-i va amăgi pe români că vor primi case de 35.000 de euro, dar nici nu-i va pedepsi cu impozite de 27 ori mai mari pe casele în care locuiesc.” Ce spune PSD că va urmări Partidul afirmă că va încerca să oprească măsura și își justifică poziția prin protejarea persoanelor cu venituri mici și medii, respectiv a clasei de mijloc. În același timp, PSD susține că România trebuie să își respecte angajamentele față de Uniunea Europeană, dar „modalitățile de implementare” ar trebui calibrate astfel încât să nu crească povara fiscală pentru cei care locuiesc în propriile locuințe. Ce lipsește, deocamdată Potrivit aceleiași surse, PSD nu a prezentat încă: o variantă alternativă de calcul a impozitelor pe locuințe; o propunere legislativă concretă care să modifice sau să înlocuiască măsura prevăzută pentru 1 ianuarie 2027. În lipsa acestor detalii, rămâne neclar ce soluție ar propune PSD în locul impozitării la valoarea de piață și cum ar arăta, practic, un compromis între angajamentele din PNRR și obiectivul declarat de a evita creșteri semnificative ale taxelor pentru proprietari. [...]
O nouă dronă căzută lângă o locuință ridică presiunea pe securitatea aeriană a Republicii Moldova , după ce un aparat a fost găsit la sol în satul Chiștelnița, raionul Telenești, la circa 100 de metri de o casă, potrivit Digi24 . Poliția a fost sesizată de un localnic, iar la fața locului au intervenit oamenii legii. Până la acest moment nu au fost raportate victime, iar zona a fost încercuită, cu polițiști care asigură securitatea localnicilor, conform informațiilor transmise de TVRMoldova. La locul incidentului urmează să ajungă specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției , care vor examina drona și vor stabili circumstanțele în care a ajuns la sol. Autoritățile îi îndeamnă pe cetățeni să nu se apropie de aparatele de zbor căzute, să nu le atingă și să nu manipuleze fragmente sau alte obiecte suspecte, recomandând păstrarea distanței până la finalizarea verificărilor. Potrivit Ministerului Apărării al Republicii Moldova , de la începutul anului 2026 au fost înregistrate 63 de incidente de încălcare a spațiului aerian, dintre care 15 în luna octombrie. Din 2022 până în prezent, numărul total al incidentelor consemnate a ajuns la 100. [...]
Refuzul lui Ilie Bolojan de a aproba o cheltuială de 200.000 de euro (aprox. 1 milion de lei) cerută de ANCOM pentru o deplasare readuce în discuție controlul asupra bugetelor și cheltuielilor de protocol ale autorităților autonome, într-un context în care astfel de instituții gestionează sume publice cu o autonomie ridicată, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, într-un interviu exclusiv pentru Digi24, că în ultima ședință de guvern a cabinetului său ar fi apărut „peste noapte” pe ordinea de zi un proiect care viza cheltuieli de protocol pentru o deplasare în țările arabe. Bolojan afirmă că nu a aprobat măsura. Publicația notează că a solicitat o reacție din partea ANCOM, însă până la momentul difuzării știrii instituția nu a transmis un răspuns. Interviul integral cu Ilie Bolojan urmează să fie difuzat în aceeași zi, de la ora 21:00. Ce spune Bolojan că a făcut în ședința de guvern Conform relatării, Bolojan susține că a observat proiectul pe ordinea de zi fără să fi fost informat în prealabil și că, după ce a verificat conținutul, a decis să nu îl aprobe. În varianta relatată de HotNews, care citează declarațiile lui Bolojan pentru Digi24, fostul premier a afirmat că a scos proiectul de pe ordinea de zi și că ulterior ar fi fost criticat public de un vicepreședinte al ANCOM pentru refuz. De ce contează: precedent pentru cheltuieli de protocol la autorități autonome Miza nu este doar suma invocată, ci mecanismul: cheltuieli de protocol propuse de o autoritate autonomă și introduse pe agenda Guvernului fără o informare prealabilă, în versiunea prezentată de Bolojan. Episodul ridică întrebări despre filtrul de oportunitate și transparență pentru astfel de cheltuieli și despre cât de ușor pot reveni în discuție odată cu schimbarea executivului. Bolojan a sugerat, potrivit HotNews, că un nou guvern ar putea repune cheltuiala în analiză, fără ca în materialul Digi24 să existe, deocamdată, o confirmare din partea ANCOM. [...]
Guvernul vrea să evite întârzieri la banii din PNRR , pe fondul unui calendar strâns în noiembrie pentru cererea de plată 6 și al unor clarificări încă deschise la cererea 5, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu le-a cerut ministerelor să urgenteze măsurile necesare pentru încasarea ultimelor fonduri, într-o ședință de lucru la Palatul Victoria. Miza este una operațională: România trebuie să închidă rapid probleme tehnice și legislative care pot întârzia accesarea banilor, în condițiile în care serviciile Comisiei Europene ar urma să finalizeze evaluarea cererii de plată nr. 6 pe 6 noiembrie, iar decizia oficială este programată pentru 20 noiembrie. Calendarul din noiembrie și blocajele rămase Pentru cererea de plată nr. 5, discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene continuă pentru cinci „ținte și jaloane” (obiective și etape asumate) care nu au fost încă clarificate. Guvernul spune că urmărește soluționarea lor cât mai rapidă, astfel încât România să poată primi fondurile aferente. În ședința de la Guvern au fost analizate și riscurile care pot produce întârzieri, inclusiv din zona de legislație și documentație. Ce li se cere ministerelor: răspunsuri mai rapide și documente verificate Executivul cere ministerelor să răspundă mai repede solicitărilor Comisiei Europene și să trimită documente complete și verificate, pentru a evita blocaje în evaluare. O atenție specială urmează să fie acordată proiectelor care trebuie să demonstreze respectarea cerințelor de protecție a mediului și a standardelor de eficiență energetică. Guvernul mai vrea să evite modificări legislative care ar putea pune în pericol reformele deja asumate prin PNRR, dar pregătește schimbări pentru prelungirea termenului în care ministerele pot efectua plăți către beneficiarii proiectelor, cu scopul de a crește volumul fondurilor utilizate. O altă măsură vizează menținerea echipelor care gestionează PNRR în ministere și suplimentarea personalului acolo unde este necesar, pentru ca procedurile de închidere a programului să nu fie blocate. Mesajul premierului și discuțiile cu Comisia Europeană În declarația citată, premierul a legat direct absorbția PNRR de investiții și de nevoia economiei de finanțare europeană: „Economia României are nevoie vitală de banii europeni. Trebuie să închidem rapid procedurile de absorbție a fondurilor PNRR.” În perioada următoare, ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu urmează să aibă discuții cu responsabilii Comisiei Europene, dedicate finalizării procedurilor și clarificării problemelor rămase în cadrul PNRR. [...]
Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri, câte 270 de persoane de fiecare parte , într-un gest care rămâne unul dintre puținele canale funcționale de cooperare între cele două state înaintea reluării discuțiilor directe anunțate pentru noiembrie, potrivit Digi24 . Ministerul rus al Apărării a transmis că „270 de militari ruși au fost repatriați” de pe teritoriul controlat de Ucraina, iar „în schimb” au fost predați 270 de prizonieri de război ucraineni. Comunicatul a fost difuzat prin aplicația de mesagerie Max. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat schimbul drept „un rezultat important” și a precizat că „270 dintre ai noștri s-au întors acasă”, inclusiv membri ai Gărzii Naționale, luptători din divizia „Azov”, grăniceri și militari din mai multe structuri ale forțelor ucrainene, precum și nouă civili. Potrivit lui Zelenski, majoritatea celor eliberați se aflau în captivitate din 2022. „Îi ținem minte pe toți și continuăm să-i căutăm pe toți. Mulțumesc tuturor celor care depun eforturi pentru a face posibile aceste schimburi.” De ce contează: ultimul „teren comun” înainte de negocieri Schimburile de prizonieri și repatrierea rămășițelor soldaților căzuți sunt prezentate ca fiind ultimele domenii de cooperare rămase între Rusia și Ucraina și, totodată, singurul rezultat tangibil al negocierilor dintre cele două țări. În acest context, Kremlinul a anunțat că discuții directe între ruși și ucraineni, mediate de Statele Unite, sunt programate pentru noiembrie la Abu Dhabi , în Emiratele Arabe Unite. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, participarea unui trimis special al Uniunii Europene „va depinde de poziția pe care o va adopta Bruxelles-ul”. Peskov a mai afirmat că „o soluționare cuprinzătoare a conflictului este imposibilă” fără discutarea problemelor de securitate ale ambelor părți, iar discuțiile erau blocate de la începutul anului. [...]
Două treimi din bugetul Bucureștiului se duc pe subvenții pentru termoficare și transport, iar această presiune bugetară limitează capacitatea Primăriei de a finanța alte investiții, în condițiile în care sistemul de încălzire rămâne vulnerabil înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Primarul general Ciprian Ciucu spune că, deocamdată, nu ia în calcul modificarea prețului gigacaloriei, dar nu exclude o discuție pentru anul viitor, în funcție de sustenabilitatea bugetară. Edilul avertizează că bucureștenii s-ar putea confrunta în această iarnă cu probleme în furnizarea apei calde și a căldurii, pe fondul unei rețele de termoficare „foarte vechi” și al riscului ca ELCEN să nu poată livra agentul termic la temperatura necesară. Rețeaua: lucrări în curs și întreruperi temporare Ciprian Ciucu afirmă că modernizarea rețelei continuă, iar lucrările generează întreruperi temporare ale furnizării apei calde. Potrivit lui, problemele sunt mai accentuate în sectoarele 3 și 4, unde autorizațiile pentru intervenții ar fi fost acordate cu întârziere de primăriile de sector. Primarul a indicat și un nivel de funcționare urmărit „pe aplicație”: „În acest moment, m-am uitat mai devreme, de dimineață, pe aplicație și undeva la 94% era funcțională. Acolo unde nu este funcțional este pentru că sunt lucrări.” În 2026 ar urma să fie reabilitați aproximativ 100 de kilometri de rețea primară, în condițiile în care o parte importantă a infrastructurii nu a beneficiat de intervenții timp de peste trei decenii. În prezent, aproximativ o treime din rețea este reabilitată, potrivit declarațiilor sale. Riscul din iarnă: avarii și livrarea agentului termic de către ELCEN Pe lângă avariile posibile la conductele vechi, Ciucu spune că există și riscul ca ELCEN (companie în subordinea Guvernului) să nu poată furniza agent termic la parametrii necesari. „În această iarnă pot să apară probleme din cauza rețelei, că este foarte veche. Sper să nu mai pocnească pe undeva. (…) Și pot apărea probleme din cauza faptului că poate ELCEN nu va putea să livreze agentul termic la temperatura pe care ar trebui.” El s-a declarat îngrijorat în special de stadiul reparațiilor la CET Vest, după două explozii în timpul verii, și a criticat întârzierile investițiilor de modernizare ale ELCEN. Potrivit primarului, compania ar fi avut la dispoziție cinci miliarde de lei pentru investiții, dar încă are dificultăți în atribuirea contractelor. Facturile și bugetul: prețul gigacaloriei rămâne, deocamdată, neschimbat Întrebat despre facturile la căldură, Ciucu a spus că nu a luat în calcul, în acest moment, modificarea prețului gigacaloriei. Pentru anul viitor, nu a dat un răspuns ferm, invocând analiza cifrelor și sustenabilitatea bugetară. „Nu știu. Să vedem. Ne uităm pe cifre, dacă mai este sustenabil bugetar.” În același context, primarul a atras atenția că subvențiile pentru termoficare și transport consumă două treimi din bugetul municipalității, ceea ce, în viziunea sa, schimbă rolul Primăriei din „agenție de dezvoltare” în „agenție de plăți”. Datorii și miza ELCEN: unificarea producției cu distribuția Ciucu afirmă că a preluat Primăria Capitalei cu datorii ale Termoenergetica de 1,5 miliarde de lei către ELCEN și avertizează asupra unei posibile datorii suplimentare de 3,5 miliarde de lei către Guvern. Soluția pe care o susține pentru problemele structurale ale termoficării este unificarea producției cu distribuția, prin transferul ELCEN către Primăria Capitalei. În lipsa acestei unificări, el anticipează că eventualele probleme din iarnă ar putea alimenta dispute între ELCEN și Termoenergetica, fiecare acuzând-o pe cealaltă. [...]
