Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa PSD–AUR pe „cine ține” Guvernul Bolojan ridică presiunea pe voturile din Parlament potrivit Digi24, după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, că „a inventat” ideea că voturile AUR l-ar menține în funcție pe premierul interimar Ilie Bolojan.
Peiu susține, într-o postare pe Facebook, că Grindeanu ar fi avut un rol „esențial” în învestirea Guvernului Bolojan, afirmând că a condus ședința de învestire și că i-ar fi oferit „40% din voturile necesare”. În același mesaj, liderul AUR îl acuză pe șeful PSD că a susținut măsuri fiscale ale Executivului, precum creșterea TVA și creșterea impozitului pe dividende.
Tot Peiu afirmă că Grindeanu ar fi votat „cu două mâini” o lege prin care mamele ar plăti CASS (contribuția la sănătate) pentru concediul de îngrijire a copilului, menționând și alte categorii – veterani de război și foști deținuți politici. El mai spune că liderul PSD ar fi susținut înghețarea pensiilor și creșterea normelor didactice.
În mesajul transmis, Peiu leagă direct supraviețuirea guvernului de voturile PSD, nu de cele ale AUR. El afirmă că, dacă Grindeanu ar fi fost „deranjat” de Ilie Bolojan, ar fi trebuit să se alăture voturilor AUR la moțiunile de cenzură și la votul pentru bugetul pe 2026, susținând că „voturile lui Grindeanu” l-ar fi menținut pe Bolojan în funcție.
În context, Digi24 amintește declarațiile lui Sorin Grindeanu făcute luni la post, când liderul PSD l-a criticat pe Ilie Bolojan și a afirmat că acesta ar rămâne în funcție „fiindcă îl țin cei de la AUR”, la peste 60 de zile după ce ar fi fost demis.
Grindeanu a invocat și un episod legat de un vot pentru „guvernul Veștea”, despre care a spus că AUR ar fi ieșit din sală, acțiune care „indirect” ar fi dus la rămânerea în funcție a lui Ilie Bolojan. În același schimb de replici, Grindeanu a fost întrebat dacă are informații despre o înțelegere între Ilie Bolojan sau PNL și AUR, iar el a indicat drept „dovadă” acest comportament la vot.
Recomandate
Posibilitatea ca Ilie Bolojan să rămână premier interimar până în 2028 prelungește incertitudinea decizională la vârful Executivului , într-un blocaj politic care poate ține pe loc un guvern cu puteri depline, potrivit Știrile Pro TV . Miza nu este doar una de confruntare politică, ci și de funcționare a administrației: un guvern al cărui mandat a încetat rămâne în funcție până la învestirea unuia nou, dar cu atribuții limitate. Europarlamentarul PNL Daniel Buda susține, într-o postare pe Facebook, că interimatul lui Ilie Bolojan se poate prelungi „până când este votat un guvern cu puteri depline”, invocând explicații atribuite fostului președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean. În mesaj, Buda ironizează efectul unei moțiuni de cenzură, afirmând că demiterea nu înseamnă automat și înlocuirea imediată a guvernului. Ce înseamnă, practic, un guvern rămas în funcție după demitere În argumentația prezentată de Buda, cheia este regimul constituțional al guvernului al cărui mandat a încetat: acesta poate face „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la depunerea jurământului de către noul guvern. Interpretarea politică a liberalului este că un astfel de executiv ar funcționa mai degrabă ca administrator, fără spațiu pentru decizii cu încărcătură electorală. Buda afirmă că PSD ar fi urmărit să-l îndepărteze pe Bolojan, dar ar fi ajuns să creeze condițiile unui interimat prelungit, dacă nu se formează o majoritate care să voteze rapid un nou guvern. Poziția lui Augustin Zegrean: „mult și bine”, fără limita de 45 de zile Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, este citat cu ideea că guvernul demis poate rămâne în funcție „mult şi bine” până la învestirea unui nou executiv și că situația nu ar fi condiționată de cele 45 de zile aplicabile în cazul unui guvern interimar. Zegrean mai afirmă că, în mod obișnuit, într-un sistem politic funcțional, cei care depun o moțiune de cenzură ar trebui să vină și cu o alternativă de guvernare – program și listă de miniștri – astfel încât, dacă moțiunea trece, să existe o înlocuire rapidă. Ce urmează: negocieri blocate, fără semne de deblocare rapidă În final, materialul notează că rezolvarea crizei politice „nu pare aproape”, în condițiile în care partidele își păstrează poziții „diametral opuse”. În acest context, scenariul unui interimat prelungit rămâne o posibilitate teoretică, dependentă de capacitatea Parlamentului de a coagula o majoritate pentru un guvern cu puteri depline. [...]
Guvernul vrea să treacă prin Parlament, în iulie–august, pachetul de legi de care depinde deblocarea a peste 4,5 miliarde de euro din PNRR (granturi), iar pentru asta Legislativul va fi convocat în sesiuni extraordinare, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență este „cel mai important proiect pentru România” în lunile iulie și august, în condițiile în care finanțarea depinde de îndeplinirea reformelor și a jaloanelor asumate. Mecanismul este unul în tranșe: dacă obiectivele nu sunt atinse, banii nu sunt virați, iar îndeplinirea parțială aduce doar o parte din sumă. Bolojan a explicat că Executivul nu mai poate adopta reformele prin angajarea răspunderii sau prin ordonanțe de urgență, astfel că proiectele trebuie dezbătute și votate în Parlament. În postarea citată de Digi24, el indică și destinațiile finanțărilor: lucrări la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitale în construcție, școli și creșe, anveloparea blocurilor și investiții locale. Cele șase legi considerate prioritare pentru deblocarea fondurilor Potrivit premierului interimar, șase proiecte legislative sunt esențiale și sunt asociate cu sume indicate în postare: legea salarizării unitare – 770 milioane de euro; legea privind incompatibilitățile – 770 milioane de euro; legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat – 770 milioane de euro; legea privind funcția publică – 770 milioane de euro; legea privind Codul urbanismului – 972 milioane de euro; legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire – 972 milioane de euro. Calendarul anunțat: consultări cu Comisia Europeană și vot în a doua jumătate a lui iulie Bolojan afirmă că până la sfârșitul acestei săptămâni ar urma să fie încheiate consultările cu Comisia Europeană, după care propunerile de lege vor fi transmise grupurilor parlamentare, liderilor de partide și conducerilor celor două Camere. Ținta indicată este ca, „în a doua jumătate a lunii iulie”, proiectele să fie discutate și adoptate în sesiuni extraordinare. Miza, în logica anunțului, este una de execuție legislativă rapidă: fără adoptarea reformelor, tranșele de finanțare rămân blocate, iar investițiile menționate depind de ritmul în care Parlamentul poate vota pachetul de legi. [...]
Romgaz primește undă verde de la acționari pentru preluarea Azomureș, un pas-cheie pentru reluarea producției interne de îngrășăminte , după ce Adunarea Generală a aprobat acordul de transfer de activitate și a mandat at conducerea să ducă la capăt formalitățile tranzacției, potrivit Digi24 . Decizia vizează aprobarea „Acordului privind transferul de activitate” (Transfer of Business Agreement – TBA), încheiat de Romgaz în calitate de cumpărător cu Azomureș în calitate de vânzător, conform comunicatului companiei citat de publicație. În același timp, acționarii au împuternicit directorul general, directorul general adjunct și directorul economic să semneze documentele prevăzute de acord și orice alte acte necesare finalizării tranzacției. Ce mai lipsește pentru închiderea tranzacției La finalul lunii mai, premierul interimar Ilie Bolojan anunța că Romgaz a preluat platforma Azomureș pentru 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei), contractul fiind semnat. Pentru finalizarea tranzacției mai erau necesare avize, inclusiv: aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz (obținută acum); avizul Consiliului Concurenței ; avizul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD). Tot atunci, conducerea Romgaz preciza că prețul este plătibil integral la data finalizării tranzacției, în anumite condiții, conform prevederilor contractuale. Miza economică: capacitate internă într-o piață dependentă de importuri Azomureș este prezentat ca singurul producător de îngrășăminte chimice din România, cu aproximativ 75% din producție livrată pe piața internă. Din punct de vedere tehnic, la capacitatea maximă posibilă, platforma ar putea acoperi aproximativ 90% din necesarul național de îngrășăminte chimice, potrivit informațiilor din articol. În martie, combinatul – unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară – a declanșat procedura de concediere colectivă, simultan cu conservarea platformei industriale de la Târgu Mureș, în contextul discuțiilor cu autoritățile și cu Romgaz pentru găsirea unei soluții de menținere a capacității industriale. Ce include transferul către Romgaz Contractul avut în vedere presupune transferul activității de producție a îngrășămintelor agricole și a produselor industriale conexe desfășurate de Azomureș, ca „ansamblu economic funcțional”, independent tehnic și capabil să permită reluarea și continuarea producției. Acordul include, potrivit articolului, declarații și garanții, mecanisme de despăgubire și mecanisme escrow (conturi/blocaje de garanție folosite pentru a securiza plata și eventuale ajustări), în limitele și condițiile stabilite contractual. Azomureș a fost preluat de grupul elvețian Ameropa în 2012 și a beneficiat de investiții în ultimii ani. Capacitățile de producție menționate în material (atribuite News.ro) includ, între altele, amoniac, uree, acid azotic, nitrat de amoniu, îngrășăminte complexe și melamină. [...]
Google testează un mod „push-to-talk” pentru Gemini Live , care ar putea simplifica interacțiunea vocală în mers , potrivit unei scurgeri de informații publicate de Android Headlines . Funcția ar transforma conversația cu asistentul într-un schimb de replici controlat prin apăsare, similar cu utilizarea unui walkie-talkie, cu potențial de a reduce activările accidentale și de a face folosirea mai predictibilă în contexte zgomotoase sau când utilizatorul nu poate menține o conversație continuă. Ce ar însemna „push-to-talk” pentru Gemini Live Informațiile indică faptul că Google pregătește un mod în care utilizatorul apasă pentru a vorbi și eliberează pentru a opri transmiterea, în locul unei ascultări permanente. Din perspectivă operațională, schimbarea mută accentul de la „conversație fluidă” la „comenzi scurte, controlate”, ceea ce poate fi mai practic în deplasare, în mașină sau în spații publice. Un astfel de mod ar putea funcționa ca o alternativă la interfața actuală a Gemini Live, nu neapărat ca un înlocuitor, tocmai pentru a acoperi scenarii diferite de utilizare. De ce contează: control mai bun și utilizare mai „disciplinată” a vocii Dacă funcția ajunge în versiunea publică, impactul pentru utilizatori ar fi în primul rând legat de: control mai strict asupra momentului în care microfonul este activ , prin apăsare explicită; interacțiuni mai rapide , orientate pe solicitări punctuale; mai puține întreruperi în situații în care detectarea automată a vocii poate fi problematică (zgomot de fundal, conversații în jur). Android Headlines tratează informația ca pe o scurgere de informații, ceea ce înseamnă că detaliile pot suferi modificări până la o eventuală lansare. Ce nu este încă sigur Materialul nu confirmă o dată de lansare și nici disponibilitatea pe regiuni sau dispozitive. În lipsa unei comunicări oficiale din partea Google, rămâne neclar dacă modul „push-to-talk” va fi introdus ca setare în Gemini Live pentru toți utilizatorii sau va fi testat gradual, în funcție de cont, platformă ori versiune de aplicație. [...]
BNR avertizează că litigiile pe ROBOR pot costa băncile mai mult decât amenzile , iar efectele s-ar putea vedea inclusiv în stabilitatea financiară și în costurile de finanțare ale statului, potrivit Stirile Pro TV , care citează un raport al băncii centrale. În raport, BNR arată că, pe lângă riscurile deja existente pentru sectorul bancar (deteriorarea calității activelor, ponderea ridicată a creditării în valută la companiile nefinanciare și riscuri emergente precum digitalizarea, atacurile cibernetice, schimbările climatice și contextul geopolitic), se adaugă acum costuri potențiale de natură juridică și reputațională. Acestea sunt legate de acțiunea Consiliului Concurenței privind modalitatea de stabilire a indicelui ROBOR. Contextul imediat este decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026, când instituția a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, potrivit BNR. De ce contează: riscul de „efect de domino” dincolo de amenzi BNR avertizează că amenda poate declanșa litigii din partea clienților care au avut credite cu dobândă indexată la ROBOR. În funcție de modul în care ar fi calculat un eventual prejudiciu, pierderile rezultate din procese ar putea depăși semnificativ cuantumul sancțiunilor. În raport, banca centrală cere clarificări pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate” care ar putea afecta stabilitatea financiară. BNR ridică, între altele, întrebări legate de prevederile legale considerate încălcate, de interpretarea schimbului de informații într-un cadru cu reguli de transparență și de modul în care ar putea fi determinat un nivel „corect” al ROBOR față de cel publicat. Posibile efecte macro: venituri bugetare și percepția investitorilor BNR mai arată că suprapunerea acestor costuri cu un context macrofinanciar mai dificil ar putea genera cheltuieli semnificative pentru instituțiile de credit, cu implicații care „merg dincolo de sectorul bancar”. În raport sunt menționate două direcții de impact: încasările statului din impozitul pe profitul bancar; percepția externă asupra stabilității sectorului bancar, cu efecte asupra ratingului suveran și asupra costului refinanțării datoriei publice. Banca centrală atrage atenția și asupra riscurilor reputaționale, atât pe plan intern, cât și extern, pentru sectorul bancar românesc. [...]
Țările de Jos pregătesc planuri de peste 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pentru apărare , într-un semnal către aliați că Europa își crește contribuția la securitatea comună, pe fondul presiunilor venite dinspre SUA, potrivit Știrile Pro TV . Anunțurile ar urma să fie făcute marți, la un forum NATO organizat la Ankara, care precede summitul liderilor Alianței. Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgoz , a declarat pentru Reuters că pachetul include acorduri și planuri „concrete”, fără a oferi detalii suplimentare înainte de comunicările oficiale. Ce include pachetul anunțat Potrivit declarațiilor citate, Țările de Jos vor prezenta: parteneriate cu Belgia în domeniul apărării aeriene; cooperare cu Regatul Unit pentru nave; intenția de a se angaja în mai multe proiecte comune cu Germania. Yesilgoz a încadrat aceste inițiative în logica proiectelor comune din NATO, afirmând că pentru Olanda vor fi „peste 3 miliarde de euro” în planuri care depășesc nivelul de simple angajamente. De ce contează: răspuns european la presiunea SUA Contextul imediat este cererea președintelui SUA, Donald Trump, ca statele membre să cheltuiască mai mult pentru apărare. Ministrul olandez a fost întrebată și despre continuitatea angajamentului american în NATO, în condițiile în care Trump a sugerat că SUA ar putea fi mai puțin implicate. „Trebuie să fiu încrezătoare, pentru că știu că avem nevoie unii de alții.” În același registru, Yesilgoz a spus că este „sănătos pentru Europa să investească mai mult în propria apărare și industrie de apărare indiferent de cine este la Casa Albă pentru moment”. Ce urmează la Ankara Trump urmează să se alăture celorlalți 31 de lideri ai statelor NATO la summitul care începe oficial marți seară cu un dineu și continuă miercuri cu reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , principalul organism al Alianței. În acest cadru sunt așteptate anunțurile oficiale privind planurile olandeze. [...]
