Știri
Știri din categoria Diverse
Olanda își accelerează investițiile în apărare, cu accent pe drone, după ce un raport al Ministerului olandez al Apărării avertizează că Rusia ar putea lansa o campanie militară „limitată” împotriva unui stat NATO la doar un an de la încheierea războiului din Ucraina, potrivit Libertatea.
Raportul descrie Europa ca fiind „într-o zonă gri” între război și pace și notează că serviciile olandeze de informații estimează că Rusia se pregătește pentru o confruntare pe termen lung cu Europa. În „cel mai rău caz”, un război limitat împotriva unor state membre NATO ar putea fi luat în calcul în anul următor finalului conflictului din Ucraina, arată documentul citat.
Mesajul central al raportului este că fereastra de timp pentru întărirea apărării s-ar putea comprima semnificativ, ceea ce împinge guvernele europene spre decizii rapide privind investițiile și pregătirea operațională. În cazul Olandei, răspunsul anunțat vizează în special sistemele fără pilot (drone), considerate o componentă tot mai importantă în conflictele moderne.
Pentru a contracara amenințările, Olanda și-a fixat obiectivul ca, în cel mult cinci ani, să aibă jumătate dintre capacitățile sale operaționale în zona sistemelor fără pilot. Guvernul olandez intenționează și înființarea unui „laborator de dezvoltare” care să proiecteze și să construiască drone capabile să lupte împotriva altor drone.
Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgoz, a pus accent pe urgența întăririi capacității de apărare:
„Întrebarea este dacă Europa şi Olanda vor fi suficient de puternice, la timp, pentru a ne apăra libertatea, securitatea şi modul de viaţă.”
Avertismentul apare înaintea summitului anual NATO, programat pentru 7-8 iulie la Ankara, unde amenințarea reprezentată de regimul de la Moscova urmează să fie un subiect central. În acest context, secretarul general al NATO, fostul premier olandez Mark Rutte, a avertizat că Rusia „ar putea să fie pregătită să recurgă la forţă militară împotriva NATO în termen cinci ani”, potrivit unei relatări anterioare a publicației: Libertatea.
Recomandate
Înaintea summitului NATO din 7–8 iulie de la Ankara , autoritățile turce au declanșat o serie de măsuri care ridică riscuri de imagine și de guvernanță pentru Alianță , de la arestări în masă și interzicerea adunărilor publice până la blocarea accesului presei independente la reuniunea liderilor, potrivit Digi24 , care citează Politico. Marți, poliția turcă a reținut 225 de persoane – între care academicieni, profesori și activiști – suspectate de legături cu grupări militante precum Stat Islamic. În rândul celor arestați se află și un activist de mediu în vârstă de 79 de ani. În paralel, autoritățile din Ankara au interzis, începând de duminică, adunările publice, examenele, conferințele de presă și afișarea de postere. Totodată, în capitală ar fi fost mobilizați aproximativ 40.000 de polițiști. Presa independentă, ținută în afara summitului Pe lângă restricțiile din spațiul public, „zeci de jurnaliști independenți” turci nu au primit acreditare pentru summitul NATO din 7–8 iulie, fără explicații, potrivit lui Uraz Kaspar, jurnalist și membru al comitetului național al International Press Institute (IPI). Printre cei respinși se numără jurnaliști ai unor publicații cunoscute pentru pozițiile critice față de președintele Recep Tayyip Erdoğan. Un purtător de cuvânt al NATO a transmis că alianța se bazează pe evaluările statului gazdă privind acreditarea jurnaliștilor, dar a subliniat că este „foarte important” ca presa să poată participa fizic la evenimentele majore. Presiune pe NATO pentru transparență Organizațiile pentru libertatea presei și activiștii pentru drepturile omului cer explicații din partea NATO, acuzând Alianța că evită să își asume responsabilitatea în cazul refuzurilor de acreditare. IPI și alte 14 organizații au trimis vineri o scrisoare către secretarul general al NATO, Mark Rutte, solicitând reevaluarea acreditărilor. Critici au venit și din partea Human Rights Watch, care a cerut ca NATO să nu tolereze „abordarea extrem de represivă” a autorităților turce înaintea summitului. Un diplomat NATO, citat sub protecția anonimatului, a avertizat că reuniunea „nu ar trebui folosită ca pretext pentru o campanie de represiune”. În context, Turcia este pe locul 163 din 180 în clasamentul libertății presei realizat de Reporters Without Borders și are al treilea cel mai mare număr de jurnaliști încarcerați din Europa, după Azerbaijan și Rusia, conform datelor citate în articol. [...]
Pierderile ridicate ale armatei ruse și rolul dronelor împing Moscova spre o decizie cu impact operațional major: negociere sau mobilizare. Potrivit Digi24 , bloggeri militari ruși pro-război susțin că soldații de asalt ar rezista doar „20–35 de minute” pe linia frontului, pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al asalturilor de infanterie. Informațiile ar fi circulat pe „canalele Z” rusești de pe Telegram, ar fi fost preluate de canalul ucrainean ASTRA și citate de Foreign Policy, în timp ce Kyiv Post relatează despre aceste afirmații. În aceeași linie, o postare atribuită canalului pro-război Notes of a Veteran avertizează că „în toamnă va fi fie pace, fie mobilizare” și recomandă bărbaților de vârstă militară să-și pregătească un „rucsac de urgență”. Drona, factorul care schimbă raportul de forțe pe front Postările descriu un război în care dronele au devenit decisive, inclusiv prin lovirea militarilor înainte ca aceștia să ajungă efectiv pe linia frontului, ceea ce ar fi redus semnificativ șansele de supraviețuire în luptă. Istoricul Peter Frankopan a preluat aceste cifre într-un articol din Foreign Policy, legând pierderile de impactul dronelor, pe care le descrie drept „principalele mașini de ucis” ale conflictului și un element care remodelează modul în care se vor purta luptele în viitor. Presiune pe resursa umană și stimulente pentru recrutare Frankopan citează estimări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora victimele ruse ar depăși 30.000 pe lună, iar pierderile totale ar putea trece de un milion de morți sau răniți de la începutul invaziei pe scară largă din 2022. Aceste estimări nu sunt detaliate în material cu metodologie sau surse primare verificabile public. În paralel, sunt menționate stimulente financiare pentru atragerea de recruți, inclusiv prime mari la înrolare și ștergerea datoriilor, pe fondul eforturilor Moscovei de a compensa pierderile. Ce ar însemna o nouă mobilizare, potrivit unei evaluări externe Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că o mobilizare suplimentară nu ar schimba semnificativ dinamica de pe câmpul de luptă, dacă Rusia nu găsește modalități de a contracara atacurile cu drone ucrainene în adâncimea propriilor zone din spate. În evaluarea citată, există și riscul ca multe dintre trupele recent mobilizate „s-ar putea pur și simplu să nu ajungă niciodată pe linia frontului”. În acest context, miza pentru lunile următoare devine una operațională: capacitatea Rusiei de a reduce vulnerabilitatea la drone și de a susține rotația și completarea efectivelor fără o mobilizare care ar amplifica presiunea internă. [...]
Germania și SUA pregătesc un nou aranjament de „partajare a sarcinilor” în NATO , cu scopul de a ancora sprijinul militar și politic pentru Ucraina pe termen lung, înaintea summitului Alianței de săptămâna viitoare de la Ankara, potrivit Digi24 . Ministrul de Externe al Germaniei, Johann Wadephul , și secretarul de stat american, Marco Rubio , urmează să discute la Washington, în această săptămână, despre un nou acord de împărțire a responsabilităților în cadrul NATO. Miza este dublă: stabilirea unei formule de contribuții între aliați și asigurarea unui sprijin „stabil și pe termen lung” pentru Ucraina, temă care va fi centrală și la summitul din Turcia. În declarațiile citate de The Times of Israel , Wadephul leagă sprijinul pentru Ucraina de obiectivul de a forța Moscova să accepte negocieri, susținând că un angajament predictibil al Alianței ar putea schimba calculul Rusiei. „Un sprijin care va face Moscova să realizeze că este în sfârşit momentul să pună capăt uciderilor din Ucraina şi să vină la masa negocierilor.” Presiunea asupra aliaților și întrebarea-cheie: cât de ferm rămâne angajamentul SUA Discuțiile au loc pe fondul îndoielilor exprimate de unii aliați privind poziția președintelui american Donald Trump față de NATO la summitul de la Ankara. Wadephul spune că este „ferm convins” că SUA își vor continua angajamentul de securitate față de Europa, însă contextul politic rămâne tensionat. Trump i-a acuzat în repetate rânduri pe aliați – inclusiv Germania, Regatul Unit și Italia – că nu contribuie suficient la alianță, invocând costurile suportate de Washington pentru apărarea Europei. Potrivit aceleiași relatări, tensiunile s-au amplificat după izbucnirea războiului din Iran, când Trump s-a declarat nemulțumit de refuzul partenerilor europeni de a sprijini campania americano-israeliană și a avertizat că SUA ar putea refuza, la rândul lor, sprijinul în viitor. Context economic: securitatea și comerțul, tot mai greu de separat Înaintea deplasării, Wadephul a mai spus că Germania și SUA urmăresc ca acordul-cadru dintre Washington și Teheran să ducă la o soluție durabilă a conflictului din Iran. Totuși, acordul preliminar semnat la începutul lunii este descris ca fiind deja sub presiune, în condițiile în care au existat atacuri în pofida încetării focului, iar Iranul a preluat controlul asupra transportului prin Strâmtoarea Ormuz. Wadephul a criticat „strategia riscantă” a Iranului pe căile navigabile și a argumentat că episodul arată cum securitatea și politica economică se influențează reciproc. În același registru, el a invocat perturbările din lanțurile globale de aprovizionare și nevoia ca statele să își construiască baze economice „mai largi și mai rezistente”. După întâlnirea cu Rubio, Wadephul urmează să meargă în Paraguay, pentru un summit Mercosur la Asuncion. În material este menționat că Uniunea Europeană și statele sud-americane din Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) au creat în luna mai o nouă zonă de liber schimb, cu obiectivul de a stimula schimburile de bunuri și servicii prin reducerea treptată a barierelor comerciale și a tarifelor. [...]
Junta militară din Myanmar își consolidează poziția prin acces la armament și bani , în timp ce rebelii rămân fără resurse și pierd teren în centrul țării, potrivit Digi24 . Miza care contează dincolo de front este una operațională: cine poate susține logistic un război de uzură într-o țară izolată informațional și tot mai puțin prezentă pe agenda occidentală. În regiunea Anyar, descrisă ca una dintre fortărețele rebelilor, grupările anti-juntă sunt copleșite de superioritatea militară a armatei, care dispune de mai mulți soldați și de un arsenal mai puternic. În timp ce atenția internațională este absorbită de alte crize, conflictul din Myanmar continuă „aproape complet neobservat”, iar rebelii spun că au rămas fără sprijin extern. Avantajul juntei: armament și finanțare Articolul indică două surse-cheie ale avantajului operațional al armatei: achiziția de arme din Rusia și China , în timp ce rebelii afirmă că duc lipsă de muniție; sprijin regional pentru generali, în special din partea Chinei, Indiei și Thailandei , motivate să limiteze extinderea instabilității peste granițe. Pe partea de finanțare, junta se bazează și pe proiecte economice, inclusiv o mină de cupru din centrul Myanmarului , operată de o filială a producătorului chinez de arme Norinco , menționată ca sursă de venit pentru regim. Rebelii: izolare, lipsă de muniție și retrageri În Anyar, rebelii sunt descriși ca fiind înconjurați de teritorii controlate de armată , spre deosebire de zonele de graniță unde aprovizionarea poate veni din țările vecine. În plus, măsurile armatei ar fi lăsat localnicii fără semnal telefonic și fără internet , ceea ce accentuează izolarea regiunii. Un comandant rebel, Lone Lone, spune că unitățile sale se confruntă cu atacuri din aer și cu drone și reclamă lipsa sprijinului occidental: „Ducem lipsă de gloanțe.” „Mă simt deprimat în legătură cu revoluția noastră pentru că nu avem sprijinul Statelor Unite și Europei, cu toate că luptăm pentru o democrație federală.” Același comandant afirmă că batalionul său a pierdut între timp jumătate dintre luptători după o retragere forțată dintr-o localitate strategică cucerită în 2024. Costul uman și intensificarea atacurilor aeriene Dimensiunea umanitară rămâne severă. În ultimii cinci ani, peste 90.000 de civili și combatanți au fost uciși și 3,7 milioane de oameni au fost strămutați, potrivit ONU, conform materialului. Organizațiile pentru drepturile omului au indicat că numărul victimelor civile a atins un nou record în martie . În același timp, date citate din ACLED arată că Myanmar a fost cea mai grav afectată țară de conflict anul trecut (în afară de teritoriile palestiniene). Doar în martie, „în jur de 240 de bombardamente aeriene ” ar fi ucis „peste 400 de oameni ”, mulți în Anyar. Ce urmează: un conflict tot mai dependent de resurse Din informațiile prezentate, direcția pare să fie una de asimetrii tot mai mari : armata își menține capacitatea de luptă prin acces la armament și proiecte generatoare de bani, în timp ce rebelii descriu o criză de muniție și de personal . În lipsa unei schimbări de sprijin extern sau a unei rupturi în lanțurile de aprovizionare ale juntei, avantajul operațional rămâne de partea regimului militar. [...]
Prognoza ANM indică o lună iulie mai caldă și mai uscată decât normalul în multe regiuni , cu un risc crescut de deficit de precipitații care poate pune presiune pe agricultură și pe consumul de apă, potrivit Mediafax . Estimarea acoperă intervalul 29 iunie – 27 iulie 2026. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anticipează temperaturi ridicate peste pragul normal al perioadei, în timp ce precipitațiile vor rămâne reduse în mai multe zone ale țării, ceea ce menține un context nefavorabil pentru refacerea rezervelor de apă din sol. Cum arată prognoza pe săptămâni 29 iunie – 6 iulie Temperaturile vor fi peste cele specifice săptămânii în toată România, cu abateri pozitive mai accentuate în nord și nord-est. La capitolul ploi, cantitățile vor fi mai mari în vest, sud și local în centru, în timp ce în rest regimul pluviometric va fi deficitar. 6 – 13 iulie Temperaturile medii sunt așteptate „în jurul celor normale” la nivel național. Precipitațiile vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, mai ales în regiunile intracarpatice. 13 – 20 iulie ANM estimează temperaturi medii peste normal în toate regiunile, cu abateri mai accentuate în vest, nord-vest și centru. Deficitul de precipitații se menține la nivelul întregii țări. 20 – 27 iulie Vremea rămâne călduroasă, cu valori termice mai mari decât normalul perioadei, în special în vest și centru. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, mai ales în zonele intracarpatice. De ce contează: presiune pe agricultură și pe resursele de apă O succesiune de săptămâni cu precipitații sub normal, combinată cu temperaturi peste medie în mai multe intervale, crește probabilitatea de stres hidric (lipsă de apă în sol) în zonele afectate, cu impact potențial asupra lucrărilor agricole și a consumului de apă, în special în regiunile unde deficitul pluviometric este indicat ca persistent. ANM nu oferă în acest material valori numerice sau scenarii de impact, ci o prognoză pe intervale săptămânale. [...]
Eliminarea Germaniei din „16-imi” la CM 2026 adâncește criza de performanță a fotbalului german , după ce naționala a ratat pentru a treia ediție consecutivă calificarea în optimile competiției, potrivit G4Media . Germania, antrenată de Julian Nagelsmann , a fost învinsă de Paraguay la loviturile de departajare, iar presa din Germania a descris prestația drept „lentă, plictisitoare și letargică”. Eșecul are o încărcătură suplimentară prin modul în care a venit: Germania a ratat trei penalty-uri în seria de departajare, iar reacțiile din presa locală au fost neobișnuit de dure, vorbind despre „eliminare jenantă” și „o nouă umilință” la Cupa Mondială. Critici dure în presa germană și notă minimă pentru selecționer Bild a titrat despre „un alt coșmar pentru fotbalul german” și a punctat ratarea celor trei lovituri de departajare. Publicația i-a acordat selecționerului Julian Nagelsmann nota 6, menționată ca fiind cea mai mică pe care ar fi putut să o primească. Tot Bild a caracterizat jocul echipei ca fiind: „O performanță dezastruoasă din partea unei echipe care a fost lentă, plictisitoare și letargică.” Süddeutsche Zeitung a vorbit, la rândul său, despre „o nouă umilință la Cupa Mondială” și a notat că Germania nu a oferit „nicio performanță convingătoare” la acest turneu, în ciuda unei victorii cu 7–1 împotriva Curaçao. Miza: un eșec repetat, nu un accident de parcurs Kicker a încadrat eliminarea ca „o recunoaștere a eșecului” atât pentru fotbalul german, cât și pentru Nagelsmann, dar a adăugat că ar fi „mult prea simplist” ca responsabilitatea să fie pusă exclusiv pe umerii selecționerului. În aceeași logică, publicația a susținut că Germania se îndepărtează tot mai mult de vârful fotbalului mondial. Frankfurter Allgemeine Zeitung a descris meciul cu Paraguay drept „finalul de coșmar” al unui Campionat Mondial în care Germania „nu a pornit niciodată cu adevărat” și a ridicat întrebarea dacă mandatul lui Nagelsmann se încheie „acolo unde a început”. În material este menționată și reacția fostului internațional Jürgen Klinsmann, care a calificat ziua drept „foarte tristă” și eliminarea drept „extrem de dezamăgitoare”, în contextul înfrângerii din „16-imi” cu Paraguay. [...]
