Știri
Știri din categoria Diverse
Restricționarea zborurilor comerciale la București pentru operațiuni militare americane este unul dintre exemplele invocate de secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a susține că aliații europeni au sprijinit concret acțiunile SUA în conflictul cu Iranul, potrivit Digi24.
Rutte a spus, într-un interviu pentru Fox News, că România „a trebuit să reducă numărul de zboruri comerciale” în capitală pentru ca americanii să poată folosi aeroportul pentru „instalațiile destinate avioanelor-cisternă”, în contextul operațiunilor militare. Mesajul a fost folosit înaintea unei întâlniri cu președintele american Donald Trump, pe fondul criticilor venite din SUA privind ceea ce Washingtonul a considerat sprijin insuficient din partea unor aliați.
Dincolo de disputa politică din interiorul Alianței, exemplul României indică un tip de cost operațional care poate apărea în perioade de tensiune regională: limitarea temporară a capacității pentru zboruri comerciale, pentru a face loc unor nevoi logistice militare. În material nu sunt precizate durata restricțiilor, amploarea reducerilor sau ce aeroport din București a fost implicat.
Șeful NATO a argumentat că, în timpul conflictului, au existat „mii de decolări și aterizări” ale avioanelor militare americane de pe baze europene, descriind continentul drept o „platformă de proiecție a puterii” pentru SUA, datorită proximității față de zone precum Africa și Orientul Mijlociu.
În același context, Rutte a oferit și exemplul Italiei, afirmând că „500 de avioane americane” au decolat dintr-o bază americană din Italia pentru a participa la „Operațiunea Furie Epică”, iar la nivelul Europei, în ansamblu, ar fi fost „între patru-cinci mii de zboruri”.
Mark Rutte urmează să se întâlnească miercuri, la Washington, cu Donald Trump, înaintea summitului NATO programat peste două săptămâni la Ankara, în cadrul unor discuții menite să reducă tensiunile din interiorul Alianței. Trump a acuzat din nou, în această săptămână, mai mulți aliați europeni că nu ar fi oferit un sprijin adecvat, menționând Regatul Unit, Germania și Italia, fără detalii.
Recomandate
Traian Băsescu susține că înfrângerea republicanilor limitează puterea politică a lui Donald Trump și îl transformă, practic, într-un președinte „rață șchioapă”, potrivit Știrile Pro TV . Declarația vine în contextul rezultatelor alegerilor din SUA, pe care fostul președinte le interpretează ca un refuz al mișcării MAGA. În mesajul citat, Băsescu afirmă că „MAGA a fost respinsă de americani” și că „mișcarea MAGA s-a prăbușit la ea acasă”, adăugând că Trump „va rămâne în fruntea Americii doar în calitate de «rață șchioapă»”. De ce contează: blocaj politic la Washington, cu efecte în lanț Miza principală a acestui tip de rezultat este una de funcționare instituțională: dacă președintele pierde sprijinul în Congres, capacitatea sa de a trece legislație și de a-și impune agenda scade semnificativ, iar controlul parlamentar poate deveni mai agresiv. În relatarea preluată și de alte publicații, inclusiv HotNews , este menționat că democrații ar urma să preia majoritatea atât în Camera Reprezentanților , cât și în Senatul SUA, ceea ce ar schimba raportul de forțe pentru restul mandatului. Ce a spus, concret, Traian Băsescu Băsescu își leagă poziția de o evaluare făcută anterior, susținând că a avertizat „din primăvară” că „Trump va pleca”, iar „America va rămâne”. „Mişcarea MAGA s-a prăbuşit la ea acasă. Americanii nu au putut fi păcăliţi. Trump va rămâne în fruntea Americii doar în calitate de «raţă şchioapă»!” Context: aceeași temă, preluată și de alte redacții Tema a fost reflectată și de Digi24, care a relatat despre reacția fostului președinte după „înfrângerea zdrobitoare a republicanilor”, pe aceeași linie de interpretare privind slăbirea poziției lui Trump în a doua parte a mandatului. [...]
Operațiunea „JUPITER 6” vizează recuperarea unor prejudicii mari după ce luni au fost declanșate, simultan, 202 percheziții domiciliare și 23 de mandate de aducere în București și în mai multe județe, potrivit Mediafax . Acțiunea este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Inspectoratul General al Poliției Române . În total, autoritățile desfășoară 39 de acțiuni operative, iar dosarele vizează o paletă largă de infracțiuni, de la evaziune fiscală și spălarea banilor până la contrabandă, înșelăciune și infracțiuni la regimul jocurilor de noroc. Prejudicii și miza financiară a operațiunii Potrivit informațiilor transmise de Poliția Română, prejudiciile cuantificate în cauzele vizate se ridică la 15.171.256 lei și 1.520.000 euro (aprox. 7,6 milioane lei) . Dincolo de componenta penală, dimensiunea financiară indică o presiune directă pe recuperarea sumelor și pe limitarea pierderilor pentru buget și pentru părțile prejudiciate. Ce urmăresc anchetatorii la percheziții Perchezițiile au ca obiect identificarea și ridicarea de probe, inclusiv: documente contabile și financiar-fiscale și alte înscrisuri; dispozitive electronice și medii de stocare a datelor; arme și muniții deținute ilegal, materiale explozive și articole pirotehnice; bunuri provenite din activități infracționale și alte mijloace materiale de probă. Măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciilor Autoritățile urmăresc și identificarea și indisponibilizarea bunurilor dobândite prin săvârșirea infracțiunilor, precum și instituirea măsurilor asigurătorii necesare pentru recuperarea prejudiciilor și garantarea reparării pagubelor. În paralel, sunt puse în executare mandate de aducere pentru audierea persoanelor vizate. Mediafax notează că acțiunile se înscriu în prioritățile Ministerului Public, cu obiective precum documentarea completă a faptelor, destructurarea mecanismelor infracționale și recuperarea prejudiciilor, cu accent pe protejarea persoanelor vulnerabile. [...]
Interdicția anunțată public pentru un jurnalist ridică o problemă de procedură și de acces la instituții , după conferința de presă de la Cotroceni în care președintele Nicușor Dan i-a comunicat lui Ovidiu Vanghele că nu va mai putea participa la întâlnirile cu presa, potrivit Stirile Pro TV . Episodul a declanșat reacții critice, inclusiv din partea gazetarului Cristian Tudor Popescu (CTP), care a calificat prestația șefului statului drept „sub orice critică”. Ce s-a întâmplat la conferința de presă de la Cotroceni Conform relatării, CTP s-a oprit în special asupra momentului în care președintele i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele să mai participe la conferințele de presă de la Cotroceni, după o întrebare legată de procurorul general Cristina Chiriac. În comentariul „Palatul și Împăratul”, publicat la o zi după conferința-maraton , CTP susține că răspunsul președintelui la întrebarea jurnalistului a fost, de fapt, un nonrăspuns: în loc să răspundă acuzațiilor și întrebărilor, Nicușor Dan i-ar fi reproșat jurnalistului injurii și a anunțat că a dispus interzicerea accesului acestuia la conferințele de presă. CTP mai afirmă că jurnalistului nu i-ar fi fost comunicată anterior o decizie oficială, iar interdicția a fost anunțată public chiar în timpul conferinței. Critica lui CTP: de la „Palatul” ca instituție la acuzația de autoritarism În textul citat de publicație, CTP interpretează gestul ca pe o manifestare de atitudine autoritară și critică felul în care președintele s-ar raporta la Palatul Cotroceni, sugerând că ar trata instituția ca pe o proprietate personală. „N. Dan pare convins că Palatul Cotroceni îi aparține, e proprietatea lui, în calitate de împărat care dă porunci. Nu, majestate, Palatul Cotroceni aparține statului român încă de pe vremea când se numea Palatul Pionierilor, și eu jucam baschet pe-acolo. Nu e moșia genitorului matale”, a scris Cristian Tudor Popescu. În finalul comentariului, CTP susține că Nicușor Dan „năpârlește continuu”, iar ultima „piele” la care ar fi renunțat ar fi cea democratică, „lăsând să se vadă” un comportament autocratic. Contextul conferinței-maraton: AUR, ratingul de țară și alegerile anulate În aceeași conferință de peste două ore și jumătate, președintele a explicat de ce nu vrea AUR la guvernare și a spus că intrarea formațiunii în Executiv ar fi dus la retrogradarea ratingului de țară, cu efecte asupra economiei, investițiilor și nivelului de trai, potrivit relatării. Tot atunci, Nicușor Dan a respins ideea că PNL și USR ar fi putut guverna fără PSD, argumentând că nu aveau majoritate parlamentară: „30% e mai mic de 50%”, numind un astfel de scenariu o „iluzie”. Un alt subiect a fost anularea alegerilor prezidențiale din 2024: președintele a vorbit despre nereguli financiare în campanie și despre influența rusă (război hibrid, atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare), menționând că își dorește ca raportul privind anularea alegerilor și implicarea Rusiei să ofere „imaginea de ansamblu”, fără să indice un termen de publicare. Ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, nu rezultă dacă interdicția comunicată jurnalistului a fost formalizată ulterior printr-un act administrativ și nici care este procedura exactă invocată pentru o astfel de măsură. Cert este că anunțul a fost făcut public, direct, la finalul conferinței, după ce președintele a invocat injuriile pe care jurnalistul i le-ar fi adresat și a susținut că dispoziția sa nu ar fi fost respectată de angajații Administrației Prezidențiale. [...]
Imagini rare cu drona stealth GJ-11 sugerează o maturizare a capabilităților operaționale ale Chinei , prin confirmarea vizuală a compartimentelor interne de armament și a utilizării în misiuni cu tragere reală, potrivit Interesting Engineering . Materialul indică faptul că Forțele Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare (PLA Air Force) au difuzat pe 9 noiembrie, la televiziunea de stat CCTV, imagini noi cu GJ-11 (numită și „Xuanlong”), o dronă de tip „aripă zburătoare” fără ampenaj, intrată oficial în serviciu în noiembrie 2025. Ce arată filmarea și de ce contează operațional Elementul central este prezentarea, din mai multe unghiuri, a compartimentului intern de armament , inclusiv ușile și muchiile „dințate” (profilate) ale acestora. Conform articolului, transportul munițiilor în interiorul fuzelajului, în locul punctelor externe de prindere, reduce reflexiile radar asociate armelor expuse, iar marginile profilate ajută la gestionarea reflexiilor provenite din îmbinări și deschideri. În același timp, imaginile ar include secvențe care trimit la: o misiune de lovire cu muniție reală („live-fire strike mission”); posibilitatea de operare coordonată cu avioane de vânătoare cu pilot , în roluri precum recunoaștere înaintată, momeală sau „platformă purtătoare” de armament. Date tehnice și capabilități menționate Potrivit sursei, GJ-11 are: prize de aer amplasate pe partea superioară a fuzelajului; o secțiune posterioară aplatizată și o duză de evacuare ecranată; acoperiri care absorb undele radar, pentru reducerea „semnăturii” radar. Autonomia este prezentată ca o rază estimată de circa 2.485 mile (aprox. 4.000 km) , iar misiunile vizate includ lovituri de precizie și suprimarea apărării antiaeriene inamice (SEAD). Articolul mai notează existența unei ferestre optice sub bot, cu aspect asemănător sistemului electro-optic de pe avionul chinez J-20, însă capabilitățile exacte ale senzorului nu sunt precizate . Indicii despre utilizare și extindere către componenta navală Interesting Engineering menționează că raportul difuzat ar fi prezentat și detalii despre prima misiune de lovire cu muniție reală, inclusiv faptul că două operatoare, Shi Xiaoran și Fu Ting, ar fi finalizat conversia în cinci luni și ar fi lovit ținta „din prima încercare”. Sursa subliniază însă că nu sunt oferite detalii despre data testului sau tipul de armă folosit . Separat, articolul indică dezvoltarea unei versiuni navale, GJ-21, derivată din GJ-11. Aceasta ar fi efectuat operațiuni de decolare și aterizare pe nava de asalt amfibiu Type 076 „Sichuan” în noiembrie 2026, semnalând eforturi de a duce conceptul de dronă stealth și în aviația navală. [...]
Armata SUA testează în Polonia o dronă-interceptor ieftină, ca alternativă la rachetele scumpe în fața atacurilor în masă cu drone , potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională și de cost: apărarea antiaeriană caută soluții „consumabile” care să poată fi folosite în volum, fără a epuiza stocurile de muniții de mare valoare. Testele au avut loc între 2 și 6 noiembrie 2026, la Ustka Training Area din nordul Poloniei, în cadrul exercițiului Operation Audacious Fury . Militari din Tactics, Integration and Employment (TIE) Battery, parte a 5th Battalion, 4th Air Defense Artillery Regiment, au evaluat sistemul împotriva amenințărilor din categoriile Group 1–3 și a scenariilor de atacuri cu drone în masă. Ce este FD-1 și de ce contează în apărarea antidrone Sistemul testat este FD-1, o dronă de tip FPV (first-person view – controlată printr-un flux video live de la camera de la bord) proiectată să urmărească și să neutralizeze fizic alte drone, adică un interceptor „cinetic”. FD-1 este dezvoltată de Mountain Horse Solutions , subsidiară a Global Ordnance. Potrivit producătorului, FD-1: este operată de o singură persoană (nu de un echipaj dedicat); poate fi pregătită pentru lansare în mai puțin de două minute; poate funcționa independent sau integrată cu sisteme existente de detecție și urmărire; include o capabilitate de urmărire vizuală numită „Pixel-Lock”, care ar ajuta în faza finală de apropiere; poate depăși 165 mph (265 km/h). Publicația notează că fiecare angajare rămâne sub control uman, operatorul autorizând acțiunea. Problema economică din spatele deciziei: drone ieftine versus interceptori scumpi Motivul central invocat este dezechilibrul de costuri: drone relativ ieftine pot forța unitățile de apărare aeriană să folosească rachete ghidate de precizie care pot costa „sute de mii sau chiar milioane de dolari” per interceptare, ceea ce devine greu de susținut în atacuri saturate (multe ținte într-un interval scurt). În acest context, Interesting Engineering amintește și de un raport din iulie 2026 al US Congressional Budget Office („Options to Counter Small Unmanned Aircraft Systems”), care trece în revistă opțiuni precum interceptori cinetici, război electronic și arme cu energie dirijată și insistă pe ideea apărării stratificate (mai multe „niveluri” de mijloace, în funcție de tipul țintei). FD-1 este prezentată ca o opțiune pentru „nivelul inferior” al acestei apărări: folosirea unor interceptori mai mici pentru amenințări mici, păstrând munițiile scumpe pentru ținte care justifică acest cost. Următorul pas: proceduri standard și instruire pentru soldați fără experiență FPV Exercițiul din Polonia a avut și o componentă de pregătire: armata lucrează la proceduri standard de operare și la un sistem de instruire și certificare pentru militari fără experiență anterioară de zbor FPV, astfel încât capabilitatea să poată fi extinsă către alte unități de apărare aeriană. Lt. Col. John Verwiel, comandantul 5th Battalion, 4th Air Defense Artillery Regiment, a indicat ca obiectiv standardizarea instruirii și a procedurilor de angajare înainte de extindere. Staff Sgt. Felix Aguilar a spus că militari încadrați ca membri ai echipajelor de apărare aeriană și antirachetă învață acum să opereze drone FPV, inclusiv în zboruri deasupra Mării Baltice. Armata SUA nu a făcut publice ratele de succes ale interceptărilor, costurile pe angajare sau numărul de sisteme FD-1 evaluate în cadrul exercițiului, precizează sursa. [...]
Armata SUA împinge spre calificare un sistem de instruire mai ieftin, cu containere de lansare reutilizabile , după ce racheta de antrenament DeepStrike JR3 a trecut al treilea test de zbor, potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională și de cost: reducerea cheltuielilor recurente cu exercițiile de artilerie reactivă, fără a consuma muniție operațională mai scumpă. Testul a avut loc la Yuma Proving Ground , în Arizona, unde Raytheon a lansat mai multe rachete în succesiune rapidă pentru a demonstra capabilități relevante pentru cerințele în creștere ale programelor de instruire ale Armatei SUA. Rezultatele apropie sistemul de procesul formal de calificare, însă sunt necesare și alte testări de zbor. De ce contează: reutilizarea podului de lansare reduce costurile și simplifică mentenanța Elementul central al conceptului este containerul (podul) de lansare reutilizabil. În loc ca ansamblul de lansare să fie tratat ca echipament de unică folosință, designul permite refolosirea și întreținerea lui în mai multe exerciții, ceea ce ar reduce nevoia de înlocuire a hardware-ului după fiecare sesiune de tragere. În cadrul testelor de la Yuma, Raytheon a urmărit și partea de mentenabilitate a podului, tocmai pentru a valida că poate fi gestionat practic de echipele din teren în cicluri repetate de instruire. Compatibilitate și capacitate: 24 de rachete într-un pod MFOM DeepStrike JR3 este proiectată să se încadreze în arhitectura Multiple Launch Rocket System Family of Munitions (MFOM), ceea ce îi oferă compatibilitate cu o infrastructură de lansare deja consacrată. Fiecare pod poate transporta 24 de rachete, o capacitate care ar putea susține diferite tipuri de exerciții și ar permite instruirea procedurilor de artilerie reactivă fără a depinde exclusiv de muniția operațională. Ce s-a evaluat în test și ce urmează Pe lângă demonstrarea lansării multiple, testul a inclus evaluări privind: raza de acțiune, traiectoria și precizia rachetei; vizibilitatea soluției de marcare, folosită pentru a identifica locul unde cad proiectilele de instruire. Raytheon afirmă că va continua cu teste suplimentare de zbor pentru a strânge dovezi privind maturitatea designului și pentru a demonstra că sistemul poate îndeplini cerințele tehnice și operaționale ale Armatei SUA. În acest moment, DeepStrike JR3 nu este încă un înlocuitor calificat pentru Reduced Range Practice Rocket, însă al treilea test reușit este prezentat ca un nou prag atins pe acest traseu, cu accent pe accesibilitate și pe hardware reutilizabil. [...]
