Știri
Știri din categoria Diverse
Restricționarea zborurilor comerciale la București pentru operațiuni militare americane este unul dintre exemplele invocate de secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a susține că aliații europeni au sprijinit concret acțiunile SUA în conflictul cu Iranul, potrivit Digi24.
Rutte a spus, într-un interviu pentru Fox News, că România „a trebuit să reducă numărul de zboruri comerciale” în capitală pentru ca americanii să poată folosi aeroportul pentru „instalațiile destinate avioanelor-cisternă”, în contextul operațiunilor militare. Mesajul a fost folosit înaintea unei întâlniri cu președintele american Donald Trump, pe fondul criticilor venite din SUA privind ceea ce Washingtonul a considerat sprijin insuficient din partea unor aliați.
Dincolo de disputa politică din interiorul Alianței, exemplul României indică un tip de cost operațional care poate apărea în perioade de tensiune regională: limitarea temporară a capacității pentru zboruri comerciale, pentru a face loc unor nevoi logistice militare. În material nu sunt precizate durata restricțiilor, amploarea reducerilor sau ce aeroport din București a fost implicat.
Șeful NATO a argumentat că, în timpul conflictului, au existat „mii de decolări și aterizări” ale avioanelor militare americane de pe baze europene, descriind continentul drept o „platformă de proiecție a puterii” pentru SUA, datorită proximității față de zone precum Africa și Orientul Mijlociu.
În același context, Rutte a oferit și exemplul Italiei, afirmând că „500 de avioane americane” au decolat dintr-o bază americană din Italia pentru a participa la „Operațiunea Furie Epică”, iar la nivelul Europei, în ansamblu, ar fi fost „între patru-cinci mii de zboruri”.
Mark Rutte urmează să se întâlnească miercuri, la Washington, cu Donald Trump, înaintea summitului NATO programat peste două săptămâni la Ankara, în cadrul unor discuții menite să reducă tensiunile din interiorul Alianței. Trump a acuzat din nou, în această săptămână, mai mulți aliați europeni că nu ar fi oferit un sprijin adecvat, menționând Regatul Unit, Germania și Italia, fără detalii.
Recomandate
Discuțiile tehnice dintre Iran și Statele Unite au avansat în Elveția, unde au fost stabilite patru grupuri de lucru pentru aplicarea mecanismelor prevăzute în acordul interimar de pace, potrivit China Daily . Informația a fost prezentată de Kazem Gharibabadi, adjunct al ministrului iranian de Externe și șef al echipei tehnice de negociere a Iranului, după reuniuni desfășurate din duminică până în primele ore ale zilei de luni. Negocierile au loc după discuții în format extins între Iran, Statele Unite, Pakistan și Qatar, iar partea iraniană a rămas în Elveția pentru continuarea consultărilor, care ar urma să dureze aproximativ o săptămână. Potrivit relatărilor citate de publicație, cele patru grupuri de lucru vor acoperi domenii considerate esențiale pentru reducerea tensiunilor: încetarea sancțiunilor, dosarul nuclear, reconstrucția și dezvoltarea economică, respectiv monitorizarea și aplicarea acordului. Negocierile viitoare ar urma să fie coordonate de un comitet la nivel înalt, ceea ce arată că părțile încearcă să transforme discuțiile într-un mecanism mai stabil, nu doar într-o rundă diplomatică izolată. Un punct separat al discuțiilor vizează Strâmtoarea Hormuz, rută importantă pentru transportul internațional de petrol. Omanul și Iranul vor forma o echipă care să lucreze la un acord privind administrarea navigației, inclusiv costuri și servicii asociate. Cele două state au anunțat că vor consulta țările riverane și alte părți interesate. În paralel, ar urma să fie creată o linie de comunicare între statele semnatare ale memorandumului pentru trecerea în siguranță a navelor comerciale, precum și o unitate de prevenire a conflictelor pentru Liban, cu participarea Pakistanului și Qatarului. O altă componentă importantă este cea economică. Gharibabadi a afirmat că Statele Unite vor emite o licență generală pentru vânzarea de petrol iranian, produse petrochimice, produse petroliere și servicii conexe. Documentul ar urma să fie publicat de Office of Foreign Assets Control, instituția americană care administrează și aplică programele de sancțiuni economice. În același timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a ajuns marți la Islamabad, pentru discuții cu oficiali pakistanezi implicați în mediere. Vizita subliniază rolul Pakistanului în actualul proces diplomatic, alături de Qatar și Oman. Din partea americană, președintele Donald Trump a declarat marți că Iranul a acceptat „pe deplin și complet” revenirea inspectorilor nucleari în țară și a susținut că negocierile bilaterale merg bine. Totuși, la Teheran, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a precizat că delegația iraniană din Elveția nu s-a întâlnit cu Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Baghaei a mai spus că nu există încă un calendar clar pentru examinarea instalațiilor nucleare iraniene. Pe tema fondurilor iraniene înghețate, Trump a afirmat că banii deblocați prin relaxarea sancțiunilor sau eliberați de Trezoreria americană ar urma să intre într-un cont escrow controlat de Washington, din care Teheranul ar putea cumpăra alimente și produse medicale americane. Baghaei a respins însă ideea unei folosiri dictate din exterior și a spus că Iranul își va cheltui activele eliberate după cum consideră potrivit. Abdul Wahed Jalal Nori, lector la International Islamic University Malaysia, a explicat pentru China Daily că instituționalizarea dialogului sugerează că ambele părți testează o cale de trecere de la confruntare la o coexistență gestionată. El avertizează însă că actualul acord tratează mai degrabă efectele imediate ale crizei decât cauzele profunde. Printre problemele rămase nerezolvate se numără influența regională a Iranului, rețelele de aliați și arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu. Pe scurt, progresul diplomatic este real, dar fragil. Washingtonul și Teheranul par să caute o ieșire controlată dintr-o spirală de escaladare costisitoare, fără să existe încă încredere între părți. Testul principal va fi dacă aceste grupuri de lucru vor produce un cadru politic durabil sau doar o pauză temporară înaintea unei noi crize. [...]
Un sistem de recrutare cu „recompense” a costat bugetul public 700 de milioane de forinți (circa două milioane de euro, potrivit conversiei din articol), după ce Armata Ungariei ar fi plătit comisioane soldaților care aduceau noi recruți, relatează Știrile Pro TV , citând publicația ungară Hirado și declarațiile noului ministru al Apărării, Romulusz Ruszin-Szendi . Aproximativ 1.500 de soldați în rezervă ar fi ajuns în Forțele de Apărare Maghiare prin această schemă de comisioane, potrivit aceleiași surse. Ministrul susține că mecanismul a funcționat ca un sistem de recomandări: un militar primea bani dacă aducea un alt militar în armată. Cum funcționa schema și ce sume erau în joc În descrierea ministrului, „o recomandare reușită” putea aduce o recompensă de până la o jumătate de milion de forinți (1.400 euro, aprox. 7.000 lei). El compară modelul cu practicile din vânzări sau asigurări, unde comisionul pentru recomandări este uzual, dar spune că logica nu se potrivește unei instituții militare. „Forțele de Apărare Maghiare nu sunt o companie de asigurări. Nu sunt o companie de telecomunicații. Și nu sunt o afacere de construire a rețelelor. Armata nu este o schemă piramidală.” Ministrul mai afirmă că exista o condiție de retenție: noul recrutat trebuia să rămână o anumită perioadă în armată după etapa de probă, altfel „recomandatorul” risca să ramburseze recompensa deja plătită. De ce contează: cheltuială publică și risc de recrutare „pe stimulent”, nu pe criterii Romulusz Ruszin-Szendi spune că problema nu este doar numărul de oameni atrași, ci calitatea recrutării, într-un sistem în care motivația financiară ar putea înlocui motivația de serviciu. Într-o postare pe Facebook, el califică ideea drept „un alt exemplu de întâlnire între incompetență și risipa de bani”. „Există o mare diferență între cineva care se înrolează ca soldat pentru că el crede în serviciu și altcineva care aderă la sistem pentru că cineva are 1.400 de euro de cheltuit pentru a aduce o altă persoană.” În aceeași postare, ministrul susține că „cel mai bun recrutor” nu este recompensa, ci „un soldat mulțumit”, argumentând că o forță militară puternică se construiește „din oameni dedicați, pregătiți și motivați”, nu din comisioane. Contextul politic invocat în articol este că schema ar fi fost introdusă în perioada în care Viktor Orbán conducea guvernul Ungariei, acuzație formulată de actualul ministru al Apărării. Informațiile despre sumele totale și numărul de persoane sunt atribuite de Știrile Pro TV publicației Hirado, care îl citează pe oficialul ungar. [...]
PSD ia în calcul un guvern minoritar, cu „autonomie totală” pe program, ceea ce poate prelungi incertitudinea politică și, implicit, riscul de blocaje în deciziile cu impact bugetar și de investiții. Potrivit Digi24 , Biroul Permanent Național al PSD se reunește de la ora 12:00 pentru a stabili mandatul de negociere al lui Sorin Grindeanu în discuțiile cu celelalte partide, în contextul formării unui nou Executiv. Miza ședinței este dacă PSD merge pe varianta unui guvern minoritar condus de partid, scenariu în care social-democrații ar vrea „autonomie totală pe programul de guvernare”. Conform informațiilor Digi24, PSD nu mai dorește negocieri cu Ilie Bolojan. În partid sunt invocate limite explicite ale negocierilor: PSD nu ar mai accepta „pacturi” în afara unor angajamente precum PNRR , OCDE sau SAFE, potrivit unor voci citate de publicație. Ce spune Grindeanu și care este varianta discutată la Cotroceni Sorin Grindeanu a declarat marți, după consultările de la Cotroceni , că PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier, și că un nou guvern ar trebui să intre rapid în funcție. La rândul său, președintele Nicușor Dan a indicat că, în urma consultărilor, varianta conturată este cea a unui guvern politic minoritar, sprijinit printr-un acord parlamentar agreat în prealabil. „Varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar, care să se bazeze pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil.” Președintele a invitat partidele să negocieze acordul de sprijin și apoi să propună o formulă de Executiv. [...]
China a conectat la internet un nou calculator cuantic fotonic , Tianyan-P2000, disponibil acum pentru cercetători și dezvoltatori din întreaga lume prin platforma cuantică Tianyan a China Telecom, potrivit China Daily . Sistemul marchează un pas important pentru accesul la servicii de calcul cuantic avansat, deoarece platforma chineză susține că poate oferi acum avantaje cuantice prin două tehnologii diferite: fotonică și supraconductoare. Tianyan-P2000 a fost construit în comun de China Telecom Quantum Group și Jiuzhang Quantum Technology, din Jinan, sub coordonarea Centrului pentru Excelență în Informație Cuantică și Fizică Cuantică al Academiei Chineze de Științe. Huang Wenya, manager de produs al platformei Tianyan, a declarat că, odată cu intrarea în funcțiune a noului sistem, platforma devine prima din lume capabilă să ofere servicii de avantaj cuantic bazate atât pe tehnologii fotonice, cât și pe tehnologii supraconductoare. Diferența esențială este că un calculator cuantic fotonic folosește particule de lumină, adică fotoni, pentru procesarea informației. Potrivit lui Liu Chunwang, inginer de control cuantic la China Telecom Quantum Group, această abordare are câteva avantaje practice față de sistemele supraconductoare, care au nevoie de temperaturi extrem de scăzute pentru a funcționa. Printre avantajele menționate se află: funcționarea la temperatura camerei , fără infrastructură criogenică foarte costisitoare; timp de coerență mai lung , adică menținerea mai îndelungată a proprietăților cuantice ale unităților de informație; nivel mai redus de zgomot , ceea ce poate îmbunătăți precizia calculelor; costuri operaționale mai mici ; compatibilitate directă cu rețelele de fibră optică și comunicații cuantice deja existente. China Telecom Quantum Group susține că Tianyan-P2000 poate controla 2.682 de fotoni, indicator considerat relevant pentru capacitatea sa de calcul. Într-un test de performanță, dispozitivul ar fi finalizat în 29 de microsecunde o operațiune de complexitate foarte mare, pe care un supercalculator clasic ar avea nevoie, conform estimărilor prezentate de companie, de 16 miliarde de ani pentru a o rezolva. Pentru publicul larg, diferența dintre calculatoarele obișnuite și cele cuantice poate fi rezumată simplu: un calculator clasic verifică posibilitățile pe rând, în timp ce un calculator cuantic poate explora simultan mai multe posibilități. De aceea, pentru anumite probleme foarte specifice, tehnologia cuantică poate obține rezultate mult mai rapid decât sistemele informatice tradiționale. Lansarea Tianyan-P2000 vine după un alt rezultat anunțat recent de cercetătorii chinezi. În luna mai, o echipă condusă de Universitatea de Știință și Tehnologie din China a publicat în revista Nature rezultate privind Jiuzhang 4.0, un prototip de calculator cuantic fotonic care a depășit calculatoarele clasice într-o sarcină specifică. Dezvoltatorii spun că Tianyan-P2000 se bazează pe aceeași arhitectură de bază ca Jiuzhang 4.0. Noul sistem nu este prezentat doar ca o demonstrație științifică, ci ca o resursă disponibilă online pentru institute de cercetare, universități și companii. Platforma oferă deja aplicații în analiza datelor de tip graf, descoperirea de medicamente, calcul spectral și vedere artificială. Potrivit grupului, platforma Tianyan a depășit 50 de milioane de accesări, a procesat peste 4 milioane de sarcini experimentale și a servit utilizatori din mai mult de 60 de țări și regiuni. Miza este dublă: pe de o parte, China încearcă să transforme progresele din laborator în servicii accesibile prin cloud; pe de altă parte, tehnologia fotonică ar putea reduce unele bariere tehnice și economice care limitează încă folosirea calculatoarelor cuantice. Chiar dacă aplicațiile rămân specializate, Tianyan-P2000 arată că infrastructura cuantică începe să fie tratată ca un serviciu online, nu doar ca un experiment rezervat laboratoarelor. [...]
Ambasadorul Chinei în Statele Unite, Xie Feng, cere relansarea legăturilor directe dintre cetățenii chinezi și americani, pe fondul încercărilor de a deschide o nouă etapă în relația dintre cele două țări, informează China Daily . Diplomatul a găzduit pe 19 iunie, la Ambasada Chinei din Washington, o întâlnire cu mai mulți americani care au avut legături personale sau profesionale cu China, de la profesori și participanți la schimburi educaționale până la susținători ai unor proiecte chineze de mediu. Xie Feng a spus că recentul summit de la Beijing a stabilit o nouă viziune pentru relațiile chino-americane și a deschis, în același timp, un nou capitol al contactelor dintre oamenii celor două țări. Mesajul său central a fost că apropierea dintre China și Statele Unite nu trebuie să rămână doar la nivel diplomatic, ci să fie susținută prin gesturi concrete, prin povești personale și prin implicarea tinerilor. Ambasadorul a prezentat trei direcții pentru întărirea relațiilor dintre societățile celor două state: Acțiuni mici, dar concrete , care să transforme declarațiile politice în rezultate vizibile; Povești personale ale americanilor care cunosc China , pentru ca publicul larg să înțeleagă mai bine istoria contactelor dintre cele două popoare; Formarea unei noi generații de promotori ai prieteniei , în special prin schimburi educaționale și culturale. La întâlnire au participat, între alții, Ronald Sakolsky, care a sprijinit eforturile Chinei de combatere a deșertificării, Gail Chou, profesoară care a predat timp de 12 ani în Luoyang, provincia Henan, dar și Ryan Corkery și Angelie Melara, participanți la inițiativa „50.000 în cinci ani”, program dedicat schimburilor între tineri. Ronald Sakolsky a vorbit despre amintirile sale din China și despre dorința de a trăi alături de colegii chinezi fără tratament special. El a spus că nu se consideră o celebritate, ci un profesor obișnuit care vrea să își arate recunoștința față de China. În opinia sa, actualul moment poate deschide un nou capitol în schimburile dintre tinerii chinezi și americani. Gail Chou a descris China drept „a doua casă”, după anii petrecuți în Luoyang, și a vorbit despre legătura puternică pe care a simțit-o cu studenții săi chinezi. Ryan Corkery a subliniat că momentele simple pot depăși barierele de limbă și cultură, iar Angelie Melara a spus că, deși a stat în China doar o săptămână și jumătate, experiența i-a schimbat felul de a privi lucrurile. Evenimentul de la Washington arată că Beijingul încearcă să pună accent pe diplomația interpersonală într-un moment în care relațiile dintre China și Statele Unite rămân complexe. Dincolo de dosarele politice și economice sensibile, mesajul transmis de Xie Feng este că schimburile educaționale, culturale și experiențele directe pot reduce neîncrederea și pot menține deschise canale de comunicare între cele două societăți. [...]
Meta pregătește „Arena”, o aplicație de predicții care o duce direct într-o zonă sensibilă de reglementare , cea a „piețelor de predicții” popularizate recent de Polymarket. Proiectul ar fi o clonă Polymarket și ar fi asociată cu interesul lui Mark Zuckerberg pentru acest tip de produs, conform aceleiași surse. De ce contează: intrarea Meta într-o categorie cu risc juridic și reputațional „Piețele de predicții” sunt aplicații în care utilizatorii pariază, de regulă cu bani sau echivalente, pe probabilitatea unor evenimente (de la politică la sport sau economie). Tocmai această componentă le poate aduce în zona reglementărilor privind jocurile de noroc, protecția consumatorilor și prevenirea spălării banilor, în funcție de jurisdicție și de modul concret de operare. În acest context, un produs Meta de tip „Arena” ar putea ridica întrebări despre cum va fi încadrat și supravegheat, mai ales dacă va avea o distribuție largă prin ecosistemul companiei. Ce se știe despre „Arena” din informațiile publicate Materialul indică faptul că Meta lucrează la un proiect de aplicație de predicții numit „Arena”, poziționat ca răspuns la popularitatea Polymarket. Din informațiile disponibile în sursă nu reies, însă, detalii esențiale precum data unui posibil lansări, piețele vizate, modelul de monetizare sau dacă produsul va implica tranzacții cu bani reali. În lipsa acestor elemente, rămâne neclar cât de aproape este proiectul de o lansare și ce obligații de conformitate ar declanșa în practică. [...]
