Știri
Știri din categoria Diverse
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu pune sub semnul întrebării refacerea unei coaliții PSD–PNL, susținând că o astfel de formulă ar fi „împotriva naturii” și că nu poți guverna alături de parteneri în care „nu poți să ai încredere”, potrivit Digi24. Miza declarațiilor este una de funcționare a guvernării: mesajul indică dificultăți de construire a unei majorități stabile, pe fondul unei „crize de încredere” despre care spune că afectează instituțiile statului.
Întrebată în emisiunea „În fața ta” cum ar putea să lucreze cu Sorin Grindeanu, Oana Gheorghiu a spus că nu poate face acest lucru cu cineva în care nu poate avea încredere.
„Cred că ceea ce încearcă domnul Sorin Grindeanu acum, să pună PNL și PSD împreună... și UDMR și USR. sau fără USR. Este o alianță împotriva naturii.”
Prin această poziționare, vicepremierul interimar descrie explicit o problemă de compatibilitate politică și de încredere între potențiali parteneri, ceea ce poate complica negocierile pentru o formulă de guvernare.
În același interviu, Oana Gheorghiu afirmă că Nicușor Dan ar fi greșit când l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier fără să se consulte cu PNL, sugerând că decizia ar fi fost luată „probabil influențat de niște informații” din interiorul partidului.
„A fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid (...), dar cred că trebuie să reconstruim cumva împreună cu toții încrederea în instituțiile statului român.”
Interviul integral cu Oana Gheorghiu va putea fi urmărit la Digi24 sâmbătă, de la ora 14:00, conform anunțului postului.
Recomandate
Cristian Tudor Popescu avertizează că blocarea noii Legi a Salarizării poate împinge România spre o criză bugetară , cu risc de tensiuni pe plata salariilor și pensiilor, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile făcute de gazetar la B1 TV . În intervenția de marți seară, CTP a susținut că noua Lege a Salarizării „are șanse minime” să mai fie adoptată și a legat acest eșec de o posibilă criză în lunile următoare, în contextul finanțelor publice. El a acuzat clasa politică de lipsă de profesionalism și de inconștiență față de consecințele economice. Miza economică invocată: presiune pe buget și plăți sociale CTP a formulat explicit scenariul unei deteriorări rapide a situației fiscale, cu efect direct asupra cheltuielilor recurente ale statului: „Nu este vorba numai de opacitate, ei nu conștientizează ce se poate întâmpla foarte repede, în următoarele luni. Nu vor mai avea bani de salarii și pensii.” În aceeași intervenție, el a afirmat că anumite forțe politice ar urmări, în realitate, „să extragă România din UE”, indicând PSD ca țintă principală și invocând tensiuni cu Bruxelles-ul pe tema integrității și a instituțiilor anticorupție. Critici politice: PSD, PNL și rolul președintelui Pe lângă avertismentul legat de finanțele publice, CTP a extins critica spre zona politică și instituțională, afirmând că PSD și PNL ar fi dorit intrarea României în UE „cu o condiție”, aceea de a rămâne „șefi” în plan intern, iar ulterior ar fi fost nemulțumiți de poziția Bruxelles-ului. Totodată, el a lansat un atac la adresa președintelui României, Nicușor Dan, despre care a spus că nu ar fi făcut „chiar nimic” în mandat și că ar fi devenit „principalul agent de tragere a României în vechiul sistem”, conform relatării. Ce urmează Materialul nu indică un calendar sau o decizie concretă privind adoptarea Legii Salarizării, ci reflectă evaluarea și acuzațiile formulate de CTP în spațiul public, în condițiile în care, potrivit acestuia, legea ar avea șanse reduse să treacă. În lipsa unor clarificări politice rapide, tema rămâne relevantă prin potențialul impact bugetar și social pe care îl invocă jurnalistul. [...]
Legea promulgată anulează unele obligații de TVA stabilite retroactiv pentru contribuabilii cărora li s-a anulat codul de TVA, iar firmele care au plătit deja sumele pot cere restituirea de la ANAF , potrivit Digi24 . Măsura include și dobânzi și penalități, dar nu se aplică dacă TVA a fost evidențiată separat în facturi sau a fost încasată de la clienți. Actul normativ vizează situațiile în care, după anularea codului de TVA, administrația fiscală a stabilit ulterior, retroactiv, obligații de TVA prin decizii de impunere, deși contribuabilul nu ar fi facturat distinct și nu ar fi colectat TVA de la clienți. Președintele Nicușor Dan a susținut că acumularea acestor obligații pentru perioade fiscale anterioare a creat o povară financiară care a afectat direct activitatea unor întreprinderi. Cine intră sub incidența anulării și cine rămâne obligat la plată Legea anulează obligațiile fiscale principale și accesoriile aferente (dobânzi și penalități) doar în cazurile expres prevăzute. În schimb, rămân în vigoare obligațiile acolo unde TVA a fost transferată către client. Concret, legea nu se aplică operațiunilor pentru care contribuabilul: a înscris distinct TVA în facturi sau în documente echivalente; sau a colectat, integral sau parțial, taxa de la beneficiari. În aceste situații, obligația fiscală „rămâne”, conform explicațiilor președintelui. Cum se aplică: anulare din oficiu și restituiri la cerere Aplicarea se face pe două paliere: anulare din oficiu : obligațiile care intră sub incidența legii vor fi anulate de administrația fiscală fără solicitare din partea contribuabilului; restituire : contribuabilii care au achitat deja sumele stabilite prin decizii de impunere vor putea solicita restituirea lor. Legea acoperă atât obligațiile deja stabilite prin decizii de impunere, cât și cazurile în care deciziile au fost emise, dar nu au fost comunicate, precum și situațiile în care organul fiscal nu a emis încă decizia pentru perioadele vizate. Termen pentru ANAF: 30 de zile pentru procedură ANAF are la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a aproba procedura de aplicare, potrivit președintelui. În practică, acest pas este esențial pentru modul în care contribuabilii vor depune cererile de restituire și pentru calendarul efectiv al rambursărilor. [...]
BNR a delimitat oficial comunicarea instituției de opiniile angajaților pe rețele sociale , după mesajul public al consilierului Eugen Rădulescu , care a stârnit reacții politice și a readus în discuție riscul pierderii banilor din PNRR, potrivit Digi24 . Banca Națională a transmis marți că mesajul lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, publicat pe contul personal de pe o rețea socială, reprezintă „o opinie personală” și „nu punctul de vedere oficial al BNR”. Instituția precizează că pozițiile oficiale sunt exprimate „exclusiv” de membrii Consiliului de administrație sau de reprezentanți care au „mandat oficial de comunicare și reprezentare”, asumat explicit în momentul expunerii publice. În comunicat, BNR atrage atenția că mesajele angajaților pe conturi personale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X) nu constituie luări de poziție oficiale ale băncii centrale și recomandă consultarea canalelor oficiale pentru informații și poziții instituționale. Contextul: avertismentul privind PNRR și reacția PSD Luni, Eugen Rădulescu a publicat pe Facebook un text în care a avertizat că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert” și că ar mai fi „doar câteva zile” pentru a salva „ce se mai poate” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același mesaj, el a susținut că România „trăiește de aproape 10 ani mult peste mijloacele” sale și că datoria „crește exponențial”. Tot el a afirmat că, dacă nu sunt adoptate legi care „trenează deja de 5 ani”, România ar putea pierde „miliarde de euro” – fonduri europene nerambursabile – pe care, potrivit mesajului, s-ar fi construit bugetul din acest an, iar în lipsa lor „situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. Declarațiile au generat o reacție din partea PSD, care i-a cerut guvernatorului Mugur Isărescu să-și demită consilierul. De ce contează: semnal de disciplină instituțională într-un moment sensibil Precizările BNR au un impact direct de credibilitate și guvernanță instituțională: banca centrală încearcă să reducă riscul ca opiniile individuale ale unor angajați – chiar și din poziții vizibile – să fie interpretate drept semnale oficiale despre economie, finanțarea bugetului sau relația României cu fondurile europene. Într-un context în care PNRR și adoptarea unor legi sunt prezentate ca urgente, delimitarea canalelor de comunicare devine, implicit, o măsură de control al mesajului public. [...]
269 de primării riscă blocarea unor alimentări la bugetele locale după ce nu s-au înrolat la timp în platforma Ghișeul.ro, potrivit Digi24 . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune că termenul legal a expirat marți, 25 august, iar neconformarea poate declanșa proceduri care ajung până la Ministerul Finanțelor . Miza este una de finanțare: primăriile care nu s-au înscris până la termen „riscă sistarea alimentării bugetelor locale” atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale, conform declarațiilor citate. Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu a precizat că, în urmă cu 20 de zile, erau 919 primării neînrolate, iar între timp 650 au parcurs procesul (70%). La momentul expirării termenului, ar mai fi rămas 269 de primării neînrolate. Ce urmează procedural Vicepremierul interimar afirmă că procesul de înrolare este încă în desfășurare și că va exista o actualizare în zilele următoare, pentru a permite finalizarea demersurilor deja începute. După stabilirea situației finale, Autoritatea pentru Digitalizarea României ar urma să inițieze formal procedura de comunicare către Ministerul Finanțelor a primăriilor care nu s-au conformat, potrivit aceleiași surse. Context: digitalizare și acces la servicii Oana Gheorghiu a argumentat că digitalizarea administrației locale reduce timpul pierdut de cetățeni la ghișee și crește eficiența relației dintre stat și contribuabili. „Digitalizarea primăriilor nu este un moft birocratic, ci o condiție de bază pentru o relație eficientă și transparentă între stat și cetățean”, a transmis Oana Gheorghiu. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că fără o lege a salarizării România riscă noi derapaje bugetare în 2027–2028 , într-un context în care adoptarea proiectului până la termenul-limită de 31 august devine tot mai puțin probabilă, potrivit Digi24 . Bolojan spune că, „cu cât trec orele”, scad șansele ca proiectul să fie aprobat în timp util, invocând termenul de luni, 31 august, și semnalând o probabilitate redusă ca PSD să susțină inițiativa, în urma declarațiilor publice ale partidului. De ce contează: cheltuielile de personal și echilibrele bugetare Miza legii depășește componenta de finanțare europeană asociată, afirmă premierul interimar, care o leagă direct de credibilitatea României și de predictibilitatea bugetară. În declarațiile sale, Bolojan susține că legea este importantă deoarece cheltuielile de personal au o pondere relevantă în „ecuația echilibrelor bugetare”, iar lipsa unui cadru ar lăsa loc unor decizii viitoare motivate electoral. În același context, el afirmă că proiectul ar corecta „inechități grave” din sistemul public, descriindu-l drept un prim pas în această direcție. Riscul invocat: presiune pe rating și ajustări forțate Bolojan face legătura între depășirea posibilităților bugetare și riscul de deteriorare a ratingului de țară, avertizând că aprobarea unor creșteri salariale peste capacitatea economiei ar putea împinge România într-o situație în care guvernele ar fi obligate ulterior să ia măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Totodată, el amintește de anii 2023 și 2024, pe care îi descrie drept perioade în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din rațiuni electorale, și avertizează că un scenariu similar ar putea reapărea în 2027–2028 dacă legea nu este adoptată. Blocaj politic și calendar strâns Premierul interimar afirmă că discuțiile pe proiect au avut loc „sub auspiciile Președinției”, prin consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu Burnete, cu participarea partidelor și cu mai multe variante de lucru transmise acestora. El susține că există riscul ca PSD „încă o dată” să nu respecte înțelegerile, inclusiv una privind votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, menționând că au fost încercate „toate variantele posibile” și că s-a comunicat cu Comisia , însă sumele solicitate nu ar fi fost acceptate și nu ar putea fi finanțate din capacitatea bugetară. Bolojan estimează că „în cursul zilei de mâine” ar urma să existe un deznodământ, argumentând că, dacă proiectul nu este depus atunci pentru a fi dezbătut joi–vineri, „nu mai este timp fizic” să devină lege. În cazul în care jalonul nu este îndeplinit, el indică PSD drept responsabil pentru blocarea legii. [...]
Un nou RO-Alert în nord-estul județului Tulcea ridică din nou problema continuității activităților locale în proximitatea frontierei , după ce radarele armatei au detectat o dronă care se îndrepta spre porturile ucrainene de la Dunăre, la circa opt kilometri de granița cu România, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis miercuri, în jurul orei 13:15, iar populația a fost avertizată cu privire la posibilitatea căderii unor drone sau a unor fragmente din acestea, pe fondul războiului din Ucraina. În mesaj, autoritățile le recomandă oamenilor să își păstreze calmul și să se adăpostească în locuri sigure pentru următoarele 90 de minute. Ce a declanșat alerta și ce măsuri au fost luate Într-o actualizare la ora 13:49, jurnalistul Digi24 Vali Stan a explicat că alerta a fost emisă după ce radarele armatei au detectat o dronă care se îndrepta către porturile ucrainene de la Dunăre. Din cauza riscului ca aparatul de zbor să se prăbușească pe teritoriul României, au fost trimiși în misiune piloți militari. Elicopterul folosit este un IAR 330 Puma SOCAT , ridicat de la sol și aflat în survol în zona din apropierea localității Periprava. La momentul relatării, aparatul de zbor nu mai apărea pe radar, astfel că este posibil să fi fost doborât de armata ucraineană sau să se fi prăbușit. În orele următoare, elicopterul urma să continue survolul întregii regiuni. Context: frecvența alertelor în Tulcea Potrivit informațiilor citate, numărul mesajelor RO-Alert transmise de la începutul acestui an către populația din județul Tulcea, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, a depășit numărul mesajelor de alertă extremă transmise în România din aceeași cauză în perioada 2023–2025. Primul mesaj RO-Alert către populație a fost transmis în septembrie 2023, după ce Ministerul Apărării Naționale a confirmat găsirea unor fragmente dintr-un echipament „care ar putea fi asimilat unei drone”, identificate în satul Plauru (comuna Ceatalchioi), în Delta Dunării, la câteva sute de metri de portul Ismail (regiunea Odesa), despărțit de localitate de Dunăre. [...]
