Știri
Știri din categoria Diverse
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu pune sub semnul întrebării refacerea unei coaliții PSD–PNL, susținând că o astfel de formulă ar fi „împotriva naturii” și că nu poți guverna alături de parteneri în care „nu poți să ai încredere”, potrivit Digi24. Miza declarațiilor este una de funcționare a guvernării: mesajul indică dificultăți de construire a unei majorități stabile, pe fondul unei „crize de încredere” despre care spune că afectează instituțiile statului.
Întrebată în emisiunea „În fața ta” cum ar putea să lucreze cu Sorin Grindeanu, Oana Gheorghiu a spus că nu poate face acest lucru cu cineva în care nu poate avea încredere.
„Cred că ceea ce încearcă domnul Sorin Grindeanu acum, să pună PNL și PSD împreună... și UDMR și USR. sau fără USR. Este o alianță împotriva naturii.”
Prin această poziționare, vicepremierul interimar descrie explicit o problemă de compatibilitate politică și de încredere între potențiali parteneri, ceea ce poate complica negocierile pentru o formulă de guvernare.
În același interviu, Oana Gheorghiu afirmă că Nicușor Dan ar fi greșit când l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier fără să se consulte cu PNL, sugerând că decizia ar fi fost luată „probabil influențat de niște informații” din interiorul partidului.
„A fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid (...), dar cred că trebuie să reconstruim cumva împreună cu toții încrederea în instituțiile statului român.”
Interviul integral cu Oana Gheorghiu va putea fi urmărit la Digi24 sâmbătă, de la ora 14:00, conform anunțului postului.
Recomandate
România își leagă mesajul de la Ankara de creșterea cheltuielilor de apărare și de securitatea la Marea Neagră , prin participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul NATO găzduit de Turcia, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbolismul reuniunii, este poziționarea României într-o agendă care pune presiune pe bugete și pe capacitatea industrială de apărare a Alianței. Președintele participă marți și miercuri la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, desfășurată la Ankara. Marți seara, Nicușor Dan, însoțit de Mirabela Grădinaru, ia parte la recepția și dineul oficial oferite de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și de Prima Doamnă Emine Erdoğan, la Complexul Prezidențial Beștepe, de la ora 18:30, conform agendei oficiale. De ce contează: agenda NATO apasă pe bugete și pe industria de apărare Administrația Prezidențială, citată de Digi24, plasează Summitul într-un „climat de securitate” în deteriorare, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În acest context, aliații ar urma să insiste pe unitatea transatlantică și pe prioritatea apărării colective. Pe agenda reuniunii sunt, între altele: creșterea bugetelor pentru apărare; asumarea unor responsabilități sporite de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; consolidarea capacităților operaționale și industriale ale NATO, inclusiv prin dezvoltarea companiilor, creșterea producției și stimularea inovării tehnologice. Tot pe 7 iulie are loc Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NSDIF), eveniment conex Summitului. Mesajul României: Flancul Estic și întărirea apărării aeriene și maritime Conform aceleiași surse, Nicușor Dan va reconfirma statutul României de aliat „de încredere” și va pune accent pe continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre, precum și pe întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. În mesajul anunțat de Administrația Prezidențială intră și avertismentul privind consecințele regionale ale acțiunilor Rusiei, „inclusiv asupra României”, cu accent pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime. În marja Summitului, președintele României va avea și o serie de întâlniri bilaterale, fără ca Digi24 să detalieze, în acest material, cu cine și pe ce teme. [...]
Revenirea lui Trump la ideea „preluării” Groenlandei reaprinde un risc de tensiune în NATO , chiar în debutul summitului din Turcia, cu potențiale consecințe asupra coeziunii alianței și a priorităților de apărare în Arctica, potrivit Bild . La Ankara, în marja reuniunii, președintele SUA Donald Trump a reiterat că „ Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, declarație făcută în timpul unei întâlniri cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Publicația notează că Trump nu a anunțat pași concreți și nici nu a formulat amenințări noi, dar a transmis că nu renunță la obiectiv. Mesaj dublu către aliați: Groenlanda și retragerea trupelor În același context, Trump a reluat și avertismentul către aliații europeni că SUA „ar putea să-și retragă toți soldații din Europa”, fără a face însă o anunțare formală. Totodată, el a criticat politicile europene privind imigrația și energia, susținând că Europa „este un loc complet diferit” față de acum 20 de ani și că, dacă europenii „nu sunt atenți”, „nu va mai exista Europa”. „Singura soluție”: achiziția Groenlandei, în logica apărării NATO Bild relatează că, în weekend, un oficial american de rang înalt a indicat că Washingtonul continuă să susțină ideea unei preluări a Groenlandei, argumentând că aceasta ar fi „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO legate de insulă. Oficialul a invocat „activități navale intense” în jurul Groenlandei și a spus că, „până acum”, SUA văd drept „singura soluție” achiziția insulei, menționând că sunt analizate și alte opțiuni, fără detalii. Context: disputa cu Danemarca și miza arctică Trump mai lansase la începutul anului revendicări privind Groenlanda, stârnind reacții internaționale, justificând demersul prin importanța strategică a insulei și prin necesitatea de a o proteja de Rusia și China. Potrivit publicației, el a renunțat ulterior la unele amenințări anterioare, inclusiv la ideea folosirii forței milititare sau a presiunii prin taxe vamale asupra statelor europene, însă își menține obiectivul. Germania raportează cheltuieli record pentru apărare În paralel cu criticile lui Trump, Germania a raportat NATO cheltuieli record pentru apărare: 124,7 miliarde euro pentru anul în curs, conform datelor alianței publicate la începutul summitului de la Ankara. Publicația notează că acest nivel duce cheltuielile militare germane la un nou maxim. [...]
Nigel Farage își depune mandatul de deputat pentru a forța o alegere parțială , pe fondul acuzațiilor că nu ar fi declarat anumite donații, potrivit Bild . Liderul partidului „ Reform UK ” a anunțat că demisionează din funcția de parlamentar ales în circumscripția Clacton, într-o conferință de presă convocată spontan. Miza mișcării este una de reglementare și integritate publică: Farage încearcă să transforme o investigație legată de finanțare politică într-un test electoral, care să-i ofere legitimitate directă în fața alegătorilor, în loc să lase cazul să se consume exclusiv în procedurile parlamentare. De ce demisionează și ce urmărește Farage a declarat că vrea ca locuitorii din Clacton „să judece” acțiunile sale și că va candida din nou la alegerile parțiale pe care demisia le declanșează. Strategia descrisă de publicație este să se prezinte drept ținta unei „campanii a elitelor” și să folosească o eventuală realegere ca dovadă că ar avea sprijin popular în pofida acuzațiilor. Demersul este însă riscant: o înfrângere ar transforma investigația într-un cost politic imediat. Ce acuzații sunt în joc În discursul său, Farage și-a susținut nevinovăția și a afirmat că nu a încălcat legea. Totuși, o instanță de supraveghere a Parlamentului britanic a deschis o investigație după o donație de cinci milioane de lire sterline (5,9 milioane euro) primită de la un miliardar din domeniul criptomonedelor care locuiește în Thailanda. Separat, Josh Babarinde, deputat al Liberal-Democraților (opoziție), a cerut duminică o investigație suplimentară privind donații provenite de la un escroc condamnat, ridicând semne de întrebare dacă Farage și-a respectat obligațiile din codul de conduită aplicabil membrilor Camerei Comunelor. Context politic: Farage, din nou în prim-plan Bild notează că Farage este văzut ca un posibil viitor prim-ministru al Marii Britanii și că, în sondaje, partidul său de dreapta „Reform UK” este de aproximativ un an cea mai puternică forță politică din țară. În acest context, orice evoluție legată de regulile de declarare a donațiilor și de standardele de conduită parlamentară capătă greutate, inclusiv pentru credibilitatea liderului și pentru stabilitatea internă a partidului. [...]
Zelenski cere accelerarea sprijinului pentru apărarea aeriană, pe fondul presiunii pe stocurile Patriot , susținând că Ucraina ar aduce NATO capabilități „extraordinare” dacă ar deveni membră, potrivit Wall Street . Mesajul vine în prima zi a summitului Alianței din capitala Turciei, într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile cu rachete asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. În fața industriașilor din statele membre și a responsabililor NATO, președintele ucrainean a argumentat că experiența acumulată în peste patru ani de la invazia la scară largă a Rusiei ar trebui integrată în apărarea colectivă a Alianței. El a invocat, între altele, expertiza Ucrainei în domeniul dronelor și dezvoltarea unei capacități de producție de rachete, inclusiv racheta de croazieră Flamingo. Miza operațională: apărarea aeriană și capacitatea de interceptare Zelenski a insistat că, deși Ucraina „este capabilă să facă totul” pe cont propriu, apărarea aeriană rămâne zona în care are nevoie de „determinarea” partenerilor. În context, el a cerut ca deciziile privind apărarea aeriană să fie un rezultat-cheie al summitului. Un punct central îl reprezintă rachetele Patriot , descrise ca fiind deosebit de eficiente în interceptarea rachetelor balistice rusești. Totuși, după săptămâni de război în Orientul Mijlociu, stocurile sunt limitate, notează materialul, ceea ce complică ritmul și volumul livrărilor. Licențe de producție Patriot: cerere către SUA Pe lângă solicitarea de rachete, Zelenski a spus că a discutat cu partenerii americani despre licențe de producție Patriot și a cerut sprijin pentru ca această opțiune să devină realitate — o direcție care ar muta accentul de la livrări punctuale la extinderea capacității de producție. Context politic: aderarea la NATO rămâne contestată Ucraina își reafirmă obiectivul de aderare, iar Zelenski a susținut că „Ucraina își are locul în sânul NATO”, argumentând că includerea acestor capabilități ar întări Alianța. În același timp, articolul menționează că Statele Unite se opun aderării Ucrainei. Secretarul general al NATO, aflat alături de Zelenski, a indicat că apărarea aeriană este „marea miză” pentru protejarea orașelor și a infrastructurilor vitale. [...]
România intră ca stat fondator într-o nouă bancă multilaterală pentru finanțarea apărării , inițiativă care își propune să reducă costurile de finanțare și să lărgească accesul la capital pentru investiții în industrie, potrivit Digi24 . Noua instituție, denumită Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), ar urma să devină operațională în 2027. Anunțul a fost făcut la summitul NATO de la Ankara de liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei, care au convenit o declarație comună privind intenția de înființare a băncii. Contextul invocat este accelerarea creșterii cheltuielilor de apărare și a producției de echipamente și tehnologii considerate critice pentru securitate. Ce ar urma să facă DSRB și de ce contează economic Conform declarației comune citate, misiunea DSRB este să mobilizeze capital public și privat „la scară largă” pentru proiecte din domeniile apărării, securității și rezilienței, cu obiectivul de a completa instrumentele financiare existente, nu de a le dubla. În document se menționează explicit trei efecte urmărite: extinderea accesului la capital; reducerea costurilor de finanțare; sprijinirea extinderii capacității industriale în țările membre. România: birou regional și accent pe IMM-uri Președintele României, Nicușor Dan , a transmis că țara s-a alăturat la Ankara aliaților care au semnat declarația, inițiativa fiind coordonată de Canada. În mesajul său, el a indicat că banca va avea „un accent deosebit” pe întreprinderile mici și mijlocii și a adăugat că România ar urma să găzduiască unul dintre birourile regionale ale instituției. „În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”, a declarat Nicușor Dan. Ținta de finanțare și condiția unui rating „AAA” Isabelle Hudon, principal negociator al Canadei pentru lansarea inițiativei și CEO al Business Development Bank din Canada, a declarat anterior că scopul DSRB este atragerea unor fonduri de până la 133 de miliarde de dolari (aprox. 598 miliarde lei). În același timp, potrivit aceleiași surse, proiectul ar rămâne „incert” fără sprijinul unor țări cu bonitate ridicată, considerat esențial pentru obținerea unui rating de credit „AAA” (cel mai înalt calificativ acordat de agențiile de rating, asociat cu risc foarte scăzut de neplată). Hudon a mai spus că au existat discuții „productive” cu Coreea de Sud și că ar fi o șansă „50-50” ca aceasta să adere, eventual mai târziu; Ministerul Finanțelor din Coreea de Sud a declarat anterior pentru Reuters că analizează propunerea. Ce urmează Negocierile privind actul constitutiv al DSRB, finalizate la Montreal, sunt prezentate ca bază juridică pentru lansarea proiectului, iar semnatarii și-au asumat continuarea cooperării astfel încât banca să își înceapă activitatea în 2027. În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre capitalizarea inițială, structura de guvernanță sau criteriile concrete de finanțare. [...]
Condamnarea Marinei Le Pen lasă deschisă, juridic, candidatura din 2027, dar cu riscuri politice și financiare pentru partid , potrivit Bild . Instanța a decis o pedeapsă de trei ani de închisoare, dintre care un an cu brățară electronică, plus o perioadă de interdicție de a fi aleasă care, prin calculul menționat în articol, ar expira înaintea alegerilor prezidențiale de la finalul lui aprilie 2027. Decizia are o miză directă pentru scena politică franceză, deoarece Rassemblement National conduce în sondaje, iar atât Le Pen, cât și Jordan Bardella sunt creditați cu șanse în primul tur, notează publicația. În același timp, cazul introduce o incertitudine majoră: dacă Le Pen ar candida și ar câștiga, ar urma să guverneze inițial purtând brățară electronică, conform scenariului descris. Ce a decis instanța și ce înseamnă pentru eligibilitate Potrivit articolului, Marine Le Pen a primit: 3 ani de închisoare , dintre care 1 an cu brățară electronică și 2 ani cu suspendare ; interdicție de a fi aleasă pentru 15 luni , în cadrul unei sancțiuni de 45 de luni de pierdere a dreptului de a candida , din care 30 de luni cu suspendare . Elementul-cheie, în interpretarea prezentată, este că o parte din perioada de neeligibilitate ar fi deja trecut, ceea ce ar face posibilă, teoretic, o candidatură în 2027 . Dosarul: acuzația și nota de plată Procesul a vizat acuzații de deturnare de fonduri , legate de perioada 2004–2016, când eurodeputați ai partidului ar fi primit bani pentru asistenți parlamentari în Parlamentul European , care ar fi lucrat cel puțin parțial pentru partid, potrivit descrierii din articol. Pe lângă pedeapsa penală, hotărârea include și sancțiuni financiare: Marine Le Pen : amendă de 100.000 euro (aprox. 500.000 lei) ; Rassemblement National : amendă de 2 milioane euro (aprox. 10 milioane lei) , plus confiscarea a 1 milion euro (aprox. 5 milioane lei) . Ce urmează: decizia politică și planul de rezervă Bild scrie că Le Pen urmează să anunțe la ora 20:00 (ora României) într-o intervenție la TF1 dacă va candida, menționând că în trecut ar fi exclus această variantă pe motiv că brățara electronică ar împiedica un tur de forță electoral. Dacă nu intră în cursă, partidul are o opțiune imediată: Jordan Bardella , liderul formațiunii. Articolul mai notează că președintele Emmanuel Macron nu poate candida în 2027, din cauza limitei de două mandate în Franța. [...]
