Știri
Știri din categoria Diverse
PNL își blochează opțiunile de guvernare pe termen scurt, după ce Ilie Bolojan a spus că partidul nu îl va susține pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, deși între cei doi există „o relație civilizată”, potrivit Digi24. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre formule de „deblocare” politică și despre durata unui posibil guvern minoritar.
Bolojan, președinte al PNL și premier interimar, a explicat că votul din partid a fost unul „principial”: liberalii au decis că nu vor mai face coaliție cu PSD, însă nu a fost un vot „împotriva oricărui lider PSD” în mod nominal. În același timp, a precizat că PNL a votat explicit să nu îl susțină pe Grindeanu pentru funcția de premier.
„PNL a dat un vot pe tema asta la ultima ședință că nu îl va susține pe domnul Grindeanu. (...) Votul, care este dat principial, este că nu vom mai face o coaliție cu PSD.”
Deși exclude o coaliție cu PSD, Bolojan a spus că „o formulă de deblocare se poate găsi în anumite condiții” și că partidele trebuie să identifice aceste condiții. El a legat această abordare de ideea unei „obligații pentru România”, fără să detalieze ce variantă ar fi acceptabilă sau ce condiții concrete ar fi puse pe masă.
Întrebat despre durata unui eventual guvern minoritar, Bolojan a evitat o estimare fermă, dar a indicat că o soluție rapidă ar fi preferabilă. În evaluarea sa, situația s-ar putea rezolva în „două-trei săptămâni”, dar ar putea dura și „două luni”, exprimând speranța să nu se ajungă „până la toamnă”.
„Două-trei săptămâni, poate să dureze două luni de zile. (...) Sper să nu se ajungă până la toamnă.”
Contextul declarațiilor este o intervenție a lui Ilie Bolojan, marți seară, la TVR 1. Informații similare au fost relatate și de Agerpres.
Recomandate
România are cea mai mare povară fiscală pe salarii din UE, cu 41,5% din brut reținut , ceea ce reduce direct venitul disponibil al angajaților și crește costul total al muncii pentru economie, potrivit Știrile Pro TV , pe baza datelor Eurostat pentru 2025 publicate la jumătatea lui 2026. Pentru un angajat singur, fără copii, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea salariului brut care ajunge la stat prin taxe și contribuții: 41,5%. Asta înseamnă că, în medie, angajatul rămâne cu 58,5% din brut. Cum se vede România în comparația europeană În UE, ponderea reținerilor din salariul brut pentru o persoană singură, fără copii, cu salariu mediu variază semnificativ: de la 15,1% în Cipru până la 41,5% în România. Media Uniunii Europene este de 29,1%. Pe lângă România, alte state cu rețineri de peste o treime din salariul brut sunt: Lituania (39,1%) Belgia (37,6%) Slovenia (36,9%) Germania (34,8%) Danemarca (34%) Ungaria (33,5%) La polul opus, după Cipru urmează Grecia (17%), unde mai puțin de o cincime din salariul brut este reținută pentru taxe și contribuții. Ce intră în reținerile din salariu în România În România, salariul brut este supus contribuției la pensii (CAS) de 25%, contribuției la sănătate (CASS) de 10% și impozitului pe venit de 10%, aplicat bazei impozabile după deducerea contribuțiilor sociale. În practică, un angajat încasează aproximativ 58% din salariul brut ca salariu net, procent care poate varia în funcție de deducerile fiscale aplicabile. Context: salarii și salariul minim Conform articolului, câștigul salarial mediu brut pe economie în aprilie 2026 a fost de 9.740 lei, iar cel net de 5.843 lei. De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată crește la 4.325 de lei pe lună, de la 4.050 de lei (o majorare de 275 de lei, respectiv 6,8%). În urma majorării, salariul minim net ar urma să ajungă la aproximativ 2.699 de lei, luând în calcul deducerea de 200 de lei aplicată salariului minim, ceea ce ar însemna un plus de aproximativ 125 de lei față de nivelul anterior. În prezent, aproximativ 831.382 de salariați sunt remunerați cu salariul minim brut, iar după intrarea în vigoare a noii valori, de majorare ar urma să beneficieze aproximativ 1.759.027 de angajați. De ce contează O pondere ridicată a reținerilor din salariul brut înseamnă, simultan, venit net mai mic pentru angajați și o presiune mai mare asupra costului muncii, cu efecte în lanț asupra consumului și asupra deciziilor de angajare, mai ales în sectoarele cu salarii mici și medii. În același timp, comparația Eurostat arată că diferențele între țări sunt influențate și de situația familială și de existența copiilor în întreținere, iar în unele cazuri pot apărea chiar rezultate „negative” (venit net peste brut) prin alocații și rambursări de taxe, după cum notează Euronews . [...]
Blocajul politic prelungește funcționarea unui guvern cu atribuții limitate , iar președintele Nicușor Dan le cere partidelor să se întâlnească „săptămânal” până când reușesc să strângă o majoritate de 233 de voturi pentru instalarea unui executiv cu puteri depline, potrivit Antena 3 . Șeful statului a vorbit marți, la Palatul Cotroceni , după întâlnirea bianuală cu ambasadorii statelor UE, în contextul în care negocierile dintre partide pentru formarea unui nou guvern sunt blocate. Nicușor Dan a spus că își dorește un guvern „cât mai curând”, dar a admis că nu poate indica un termen: „Când se va întâmpla asta, nu știm”. În declarațiile sale, președintele a insistat că nu impune condiții partidelor și nu cere un acord politic formal, ci doar o majoritate parlamentară verificabilă. El a arătat că, după două luni de criză, solicitarea sa este una minimală: existența celor 233 de voturi necesare în Parlament. „Eu nu cer niciun acord, nicio condiție, doar să fie 233 de oameni.” De ce nu desemnează acum un premier Nicușor Dan a explicat că, spre deosebire de situații anterioare, în discuțiile recente cu partidele există „certitudinea” că o propunere nu ar trece de vot, motiv pentru care nu vrea să facă „un exercițiu” de desemnare fără șanse reale. Totodată, a spus că nu vede „nicio propunere” care să-i dea măcar speranța că ar trece în Parlament. Președintele a mai afirmat că a făcut două nominalizări de premier pe care le-a considerat „potrivite”, însă acestea nu au trecut, iar responsabilitatea este acum la partide. A adăugat că nu înțelege de ce nu s-a putut strânge o majoritate pentru „Guvernul Tomac”. Context: Parlamentul intră în vacanță, guvernul demis rămâne la Palatul Victoria Antena 3 notează că termenul pentru rezolvarea crizei politice până la finalul sesiunii parlamentare a fost depășit, iar de miercuri parlamentarii intră în vacanță. În lipsa unui guvern validat prin vot, guvernul demis condus de Ilie Bolojan rămâne în funcție cu puteri limitate, fiind luată în calcul inclusiv varianta ca acesta să rămână interimar până în toamnă. Președintele a exclus explicit ipoteza formării unui guvern cu o majoritate din care să facă parte AUR. În privința unei eventuale medieri, a spus că poate interveni dacă este solicitat, dar nu „simte” că ar ajuta în acest moment și nu a primit o astfel de solicitare. [...]
Ucraina extinde cadrul legal pentru dublă cetățenie, incluzând Republica Moldova , o mișcare cu impact direct de reglementare asupra statutului juridic al cetățenilor și al etnicilor ucraineni din regiune, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată de Cabinetul de miniștri de la Kiev și a fost anunțată pe Telegram de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , care a descris-o drept „un pas strategic al Ucrainei către Moldova”, conform deschide.md (citat de Digi24). Oficialul a susținut că includerea Republicii Moldova nu este „o extindere formală”, ci o continuare a relației bilaterale, pe fondul frontierei comune și al parcursului european. „Acum, acest mecanism juridic este deschis vecinilor noștri - cetățenii Republicii Moldova.” Ce schimbă, concret, cadrul de dublă cetățenie În baza legislației invocate în material, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cetățenia ucraineană. Totodată, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele incluse pe listă să devină cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată. Măsura vine după ce, în luna mai, guvernul de la Kiev a adoptat un decret de modificare a listei statelor ai căror cetățeni dobândesc cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, listă care a fost extinsă la 29 de state, inclusiv România. De la 5 state la o listă extinsă, care include și România Anterior, lista inițială cuprindea doar cinci țări: Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia. Ulterior, prin actul normativ din luna mai, au fost adăugate mai multe state europene, între care Austria, Belgia, Bulgaria, Regatul Unit, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia. Din informațiile prezentate, includerea Republicii Moldova reprezintă o nouă extindere a acestei liste, cu potențial de a influența, în practică, opțiunile de cetățenie pentru persoane aflate între cele două state și pentru comunitățile de etnici ucraineni din regiune. [...]
Blocajul negocierilor pentru noul Guvern prelungește incertitudinea politică până spre final de iulie , într-un moment în care partidele nu reușesc să strângă o majoritate pentru niciuna dintre variantele de premier aflate în discuție, potrivit Stirile Pro TV . Decizia privind o desemnare rapidă sau amânarea pentru noi negocieri îi aparține președintelui Nicușor Dan, iar formarea Executivului ar putea avea loc abia spre sfârșitul lunii iulie. În centrul disputei sunt două nume: Sorin Grindeanu (susținut de PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL), însă niciunul nu are, în acest moment, voturile necesare pentru învestire. În paralel, schimbul de acuzații între tabere nu a modificat „calculele politice”, iar riscul unei desemnări „forțate” este să deschidă o nouă rundă de negocieri tensionate. De ce nu se strânge majoritatea Siegfried Mureșan a susținut, într-o postare pe Facebook, că Sorin Grindeanu nu mai poate câștiga încrederea partenerilor europeni, invocând episodul Ordonanței 13, întârzierile din PNRR și deficitul bugetar din ultimii ani. La rândul lor, social-democrații resping candidatura lui Mureșan, pe care îl acuză că nu are experiență administrativă în România. În lipsa unui acord politic între partide, cu o zi înainte de încheierea sesiunii parlamentare, niciuna dintre variante nu întrunește majoritatea necesară pentru votul de învestitură. Formula UDMR: „Coaliție Mică”, fără USR, cu premier „acceptat de toți” UDMR propune o negociere „în format restrâns” – o „Coaliție Mică” – fără USR, și un guvern PSD–PNL–UDMR, cu un premier acceptat de toate partidele, fiind menționat numele lui Alexandru Năzare. Kelemen Hunor a argumentat că, în actuala aritmetică parlamentară, un guvern fără AUR este greu de învestit, iar UDMR nu acceptă o soluție care ar presupune sprijinul AUR. „Un guvern majoritar, format din PNL, PSD și UDMR, cu un premier acceptabil pentru toată lumea. Este aproape imposibil să ajungem la o soluție prin care se poate învesti un guvern fără AUR (...) Ceea ce pentru noi nu este acceptabil.” (Kelemen Hunor) Pozițiile PSD, PNL, USR și AUR Sorin Grindeanu ar fi dispus la refacerea fostei coaliții, dar cu două condiții: fără Ilie Bolojan și fără USR. „PSD de la început a avut aceeași poziție, să rămânem în cadrul coaliției noastre, iar PSD vrea să facă parte din Guvern!” (Sorin Grindeanu) Liberalii spun că soluția trebuie să vină dintr-un acord politic între cele două tabere. „Există 2 variante, guvern în jurul PNL sau guvern în jurul PSD (...) E atributul președintelui să vină cu o soluție.” (Mircea Abrudean) USR cere în continuare o rocadă la conducerea Guvernului, cu condiția ca primul executiv să fie format în jurul PNL, USR și UDMR. Din opoziție, AUR exclude susținerea pentru oricare dintre formulele discutate și respinge scenariul unor plecări din partid care ar putea schimba majoritatea parlamentară. „Nu cred, nu văd astăzi parlamentari AUR care să plece din partid.” (Petrișor Peiu) Ce urmează În lipsa unei majorități, președintele Nicușor Dan are de ales între desemnarea unuia dintre candidați sau amânarea pentru noi negocieri, într-un calendar care, potrivit aceleiași surse, poate împinge formarea Guvernului spre sfârșitul lunii iulie. Între timp, a apărut și o propunere separată: grupul parlamentar Pace-Întâi România îl propune pe Patriarhul Daniel pentru funcția de prim-ministru. [...]
Militarizarea vizibilă a transportului de GNL pe ruta spre Kaliningrad ridică riscuri operaționale și de securitate în Marea Baltică , după ce Estonia a publicat imagini cu mitraliere și posturi de tragere protejate instalate pe o navă rusească de gaze naturale lichefiate, potrivit Digi24 , care citează Reuters via Agerpres. Imaginile ar fi fost realizate „în primăvara aceasta”, când metanierul trecea prin zona de responsabilitate a Estoniei, conform unui reprezentant al poliției de frontieră estone. Nava indicată este Mareșal Vasilevski , aflată în proprietatea Gazprom Flot LLC, filială a Gazprom. De ce contează: un coridor energetic tratat ca zonă de risc Prezența personalului înarmat la bordul navelor comerciale este uzuală în zone cu piraterie, însă este descrisă ca neobișnuită pentru o zonă considerată sigură, precum Marea Baltică. În practică, astfel de măsuri pot schimba modul în care sunt evaluate riscurile de tranzit și pot amplifica tensiunile în jurul rutelor maritime folosite pentru aprovizionarea exclavei Kaliningrad. Context: sancțiuni, sechestrări și temeri de atacuri Potrivit relatării, instalarea posturilor de tragere ar putea avea legătură cu temerile Moscovei privind acțiuni de sechestrare ale statelor occidentale, după ce Franța și Regatul Unit au sechestrat nouă petroliere din așa-numita „flotă din umbră” folosită de Rusia pentru exporturi de petrol vizate de sancțiuni. Gazprom Flot este supusă sancțiunilor UE după invazia în Ucraina, iar nava Mareșal Vasilevski este menționată ca fiind pe lista de sancțiuni a Regatului Unit, Australiei și Canadei. Totuși, aceeași sursă precizează că nava nu face parte din „ flota din umbră ”, întrucât navighează sub pavilion rusesc. Un alt motiv invocat este teama de atacuri ucrainene cu drone, în contextul unui incident din martie, când metanierul rus Arctic Metagaz ar fi fost lovit în Marea Mediterană de drone aeriene și de suprafață, într-o operațiune atribuită aparent serviciilor secrete ucrainene. „Nu putem permite o blocadă asupra rutelor noastre maritime esențiale. Pe Marea Baltică și Marea Neagră se transportă majoritatea comerțului nostru maritim”, a declarat pe 15 iunie Nikolai Patrușev, consilier pentru afaceri maritime al președintelui rus Vladimir Putin. Ce se știe despre navă și rută Mareșal Vasilevski ar fi efectuat, de la începutul anului 2025, patru curse între un port din apropierea Sankt Petersburg și Kaliningrad, conform informațiilor citate. Publicația nu oferă detalii despre modificări ale programului de transport sau despre eventuale reacții ale operatorilor din regiune. [...]
Neutralizarea controlată a unei drone cu încărcătură explozivă găsite în Tulcea arată că riscul incidentelor la frontieră rămâne operațional și recurent , în condițiile în care astfel de obiecte pot ajunge pe terenuri agricole și pot fi descoperite întâmplător de localnici, potrivit Libertatea . Drona, căzută în primăvară, a fost găsită într-un lan de rapiță în zona localității Rachelu, comuna Luncavița (județul Tulcea). Un localnic a alertat autoritățile prin 112, iar echipe specializate au intervenit pentru evaluarea și securizarea perimetrului, fiind confirmată prezența unei încărcături explozive. Încărcătura a fost detonată controlat într-un loc special amenajat din comuna Luncavița, operațiune realizată de specialiști, cu respectarea procedurilor, conform informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) și preluate de publicație. Ce înseamnă, practic, pentru zona de frontieră Cazul evidențiază o problemă de siguranță cu impact direct în comunități și în activități economice locale (agricultură, transport, circulație): obiecte cu potențial exploziv pot rămâne neobservate o perioadă și pot fi descoperite în spații deschise, necontrolate, ceea ce impune intervenții rapide, restricții temporare și mobilizarea resurselor de securitate. În același timp, intervenția arată că procedurile de răspuns includ: alertarea prin 112 și delimitarea zonei; evaluarea tehnică a riscurilor de către echipe specializate; neutralizarea prin detonare controlată, în condiții de siguranță. Contextul indicat de autorități Potrivit informațiilor citate din MApN de HotNews și Adevărul, datele preliminare indică faptul că fragmentele ar proveni de la o dronă folosită în atacuri ale Federației Ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene în luna aprilie 2026, în proximitatea frontierei României. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța , conform Adevărul. [...]
