Știri
Știri din categoria Diverse
269 de primării riscă blocarea unor alimentări la bugetele locale după ce nu s-au înrolat la timp în platforma Ghișeul.ro, potrivit Digi24. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune că termenul legal a expirat marți, 25 august, iar neconformarea poate declanșa proceduri care ajung până la Ministerul Finanțelor.
Miza este una de finanțare: primăriile care nu s-au înscris până la termen „riscă sistarea alimentării bugetelor locale” atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale, conform declarațiilor citate.
Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu a precizat că, în urmă cu 20 de zile, erau 919 primării neînrolate, iar între timp 650 au parcurs procesul (70%). La momentul expirării termenului, ar mai fi rămas 269 de primării neînrolate.
Vicepremierul interimar afirmă că procesul de înrolare este încă în desfășurare și că va exista o actualizare în zilele următoare, pentru a permite finalizarea demersurilor deja începute.
După stabilirea situației finale, Autoritatea pentru Digitalizarea României ar urma să inițieze formal procedura de comunicare către Ministerul Finanțelor a primăriilor care nu s-au conformat, potrivit aceleiași surse.
Oana Gheorghiu a argumentat că digitalizarea administrației locale reduce timpul pierdut de cetățeni la ghișee și crește eficiența relației dintre stat și contribuabili.
„Digitalizarea primăriilor nu este un moft birocratic, ci o condiție de bază pentru o relație eficientă și transparentă între stat și cetățean”, a transmis Oana Gheorghiu.
Recomandate
Creșterea taxelor pentru mediul privat ar frâna revenirea pe creștere economică , avertizează ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , într-o declarație citată de Digi24 . Mesajul vizează direct riscul ca măsuri fiscale orientate spre majorarea rapidă a veniturilor bugetare să lovească în sectorul privat, într-un moment în care obiectivul declarat al autorităților este relansarea economiei. Pîslaru a numit ideea de a crește taxele în mediul privat o „greșeală fundamentală”, argumentând că ar descuraja „repunerea României pe creștere economică”. În aceeași intervenție, el a criticat abordarea de a încerca „orice fel de lucru” pentru a aduce bani la buget „pe care nu îi avem la momentul de față în economie”, dacă asta înseamnă presiune suplimentară pe companii. Contextul invocat: avertismente și obiective guvernamentale Ministrul interimar a legat poziția sa de semnale venite și din zona Băncii Naționale a României, menționând că Eugen Rădulescu ar fi atras atenția asupra riscurilor asociate unei astfel de direcții fiscale. Totodată, Pîslaru a făcut trimitere la obiectivul Ministerului Finanțelor de a „pune România pe creștere sănătoasă”, indicând că relansarea ar urma să fie susținută și prin proiecte europene și fonduri europene. De ce contează pentru companii Declarațiile vin într-un context în care discuțiile despre ajustări fiscale pot influența direct deciziile de investiții și planurile operaționale ale firmelor. Mesajul transmis de Pîslaru este că o eventuală creștere a taxării în mediul privat ar putea avea un efect de descurajare asupra activității economice, contrar țintei de relansare. În material nu sunt precizate măsuri concrete sau un calendar de modificări fiscale; poziția ministrului este formulată la nivel de principiu, ca avertisment privind direcția de politică economică. [...]
Guvernul mizează pe producția internă și stocuri ca să evite o criză a gazelor, dar industria rămâne expusă la scumpiri , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi . Mesajul central: aprovizionarea populației este „protejată” printr-un mecanism reglementat, însă consumatorii industriali vor resimți creșterea prețurilor din piața liberă. Bușoi susține că România este „mai bine pregătită” decât alte state europene pentru perioada de tensiuni de pe piața gazelor, invocând producția internă și nivelul de înmagazinare. Oficialul afirmă că România are în prezent cea mai mare producție de gaze naturale din Uniunea Europeană și că situația ar urma să fie consolidată odată cu începerea exploatării proiectului Neptun Deep , în 2027. Protecția pentru populație: preț reglementat și contracte deja încheiate Secretarul de stat arată că furnizorii care deservesc consumatorii casnici și producătorii de energie termică au contractat deja cantitățile necesare, în principal prin Romgaz. În sprijinul acestei afirmații, Bușoi invocă OUG nr. 12/2026, care introduce un mecanism reglementat: producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii pentru consumatorii casnici și către producătorii de energie termică. Depozitele și noile reguli europene: pragul de 90% devine mai flexibil Bușoi afirmă că România este peste media UE la gradul de umplere a depozitelor și că trebuie să constituie un stoc de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare. În același timp, el punctează că regulile europene au introdus o fereastră mai largă pentru atingerea țintei: nivelul poate fi atins în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie 2026 , nu neapărat la 1 noiembrie. Totodată, potrivit explicațiilor sale, există și marje de flexibilitate: statul membru poate coborî cu până la 10 puncte procentuale (practic până la 80%) în condiții dificile de umplere; Comisia Europeană poate permite încă până la 5 puncte procentuale dacă persistă condiții nefavorabile de piață. Presiune pe consum și recomandare către companii: înmagazinare peste minimul legal Bușoi avertizează că consumul intern ar putea crește după intrarea în sistem a unor noi capacități de producție a energiei și prin conectarea unor noi gospodării la rețelele de gaze. El enumeră proiecte precum Mintia, Iernut (noua centrală), Constanța și Arad (proiecte PNRR), precum și conectări realizate prin programul Anghel Saligny. În acest context, la „Comandamentul pe gaz” din august, companiilor cu obligații de înmagazinare li s-a recomandat să accelereze ritmul și să depășească obligația minimă legală. Industria, între piața liberă și posibile scheme de sprijin În timp ce populația este acoperită de mecanismul reglementat, consumatorii industriali rămân expuși prețurilor din piața liberă. Bușoi spune că autoritățile trebuie să identifice forme de sprijin compatibile cu regulile europene privind ajutorul de stat și cu posibilitățile bugetare, inclusiv folosind surse europene disponibile. Ca indicator al presiunii din piață, Bușoi menționează că la 25 august cotația gazelor pe hubul european TTF era în jur de 68 euro/MWh (aprox. 340 lei/MWh) , cu circa 16% peste nivelul de acum o lună și aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut. El pune scumpirea pe seama unor factori externi, între care conflictul cu Iranul și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, probleme la exporturile de gaz natural lichefiat din Qatar și competiția Europa–Asia pentru livrările de LNG, în special din SUA, pe fondul stocurilor europene mai reduse și al eliminării treptate a importurilor de gaze rusești. [...]
Legea promulgată anulează unele obligații de TVA stabilite retroactiv pentru contribuabilii cărora li s-a anulat codul de TVA, iar firmele care au plătit deja sumele pot cere restituirea de la ANAF , potrivit Digi24 . Măsura include și dobânzi și penalități, dar nu se aplică dacă TVA a fost evidențiată separat în facturi sau a fost încasată de la clienți. Actul normativ vizează situațiile în care, după anularea codului de TVA, administrația fiscală a stabilit ulterior, retroactiv, obligații de TVA prin decizii de impunere, deși contribuabilul nu ar fi facturat distinct și nu ar fi colectat TVA de la clienți. Președintele Nicușor Dan a susținut că acumularea acestor obligații pentru perioade fiscale anterioare a creat o povară financiară care a afectat direct activitatea unor întreprinderi. Cine intră sub incidența anulării și cine rămâne obligat la plată Legea anulează obligațiile fiscale principale și accesoriile aferente (dobânzi și penalități) doar în cazurile expres prevăzute. În schimb, rămân în vigoare obligațiile acolo unde TVA a fost transferată către client. Concret, legea nu se aplică operațiunilor pentru care contribuabilul: a înscris distinct TVA în facturi sau în documente echivalente; sau a colectat, integral sau parțial, taxa de la beneficiari. În aceste situații, obligația fiscală „rămâne”, conform explicațiilor președintelui. Cum se aplică: anulare din oficiu și restituiri la cerere Aplicarea se face pe două paliere: anulare din oficiu : obligațiile care intră sub incidența legii vor fi anulate de administrația fiscală fără solicitare din partea contribuabilului; restituire : contribuabilii care au achitat deja sumele stabilite prin decizii de impunere vor putea solicita restituirea lor. Legea acoperă atât obligațiile deja stabilite prin decizii de impunere, cât și cazurile în care deciziile au fost emise, dar nu au fost comunicate, precum și situațiile în care organul fiscal nu a emis încă decizia pentru perioadele vizate. Termen pentru ANAF: 30 de zile pentru procedură ANAF are la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a aproba procedura de aplicare, potrivit președintelui. În practică, acest pas este esențial pentru modul în care contribuabilii vor depune cererile de restituire și pentru calendarul efectiv al rambursărilor. [...]
BNR a delimitat oficial comunicarea instituției de opiniile angajaților pe rețele sociale , după mesajul public al consilierului Eugen Rădulescu , care a stârnit reacții politice și a readus în discuție riscul pierderii banilor din PNRR, potrivit Digi24 . Banca Națională a transmis marți că mesajul lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, publicat pe contul personal de pe o rețea socială, reprezintă „o opinie personală” și „nu punctul de vedere oficial al BNR”. Instituția precizează că pozițiile oficiale sunt exprimate „exclusiv” de membrii Consiliului de administrație sau de reprezentanți care au „mandat oficial de comunicare și reprezentare”, asumat explicit în momentul expunerii publice. În comunicat, BNR atrage atenția că mesajele angajaților pe conturi personale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X) nu constituie luări de poziție oficiale ale băncii centrale și recomandă consultarea canalelor oficiale pentru informații și poziții instituționale. Contextul: avertismentul privind PNRR și reacția PSD Luni, Eugen Rădulescu a publicat pe Facebook un text în care a avertizat că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert” și că ar mai fi „doar câteva zile” pentru a salva „ce se mai poate” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același mesaj, el a susținut că România „trăiește de aproape 10 ani mult peste mijloacele” sale și că datoria „crește exponențial”. Tot el a afirmat că, dacă nu sunt adoptate legi care „trenează deja de 5 ani”, România ar putea pierde „miliarde de euro” – fonduri europene nerambursabile – pe care, potrivit mesajului, s-ar fi construit bugetul din acest an, iar în lipsa lor „situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. Declarațiile au generat o reacție din partea PSD, care i-a cerut guvernatorului Mugur Isărescu să-și demită consilierul. De ce contează: semnal de disciplină instituțională într-un moment sensibil Precizările BNR au un impact direct de credibilitate și guvernanță instituțională: banca centrală încearcă să reducă riscul ca opiniile individuale ale unor angajați – chiar și din poziții vizibile – să fie interpretate drept semnale oficiale despre economie, finanțarea bugetului sau relația României cu fondurile europene. Într-un context în care PNRR și adoptarea unor legi sunt prezentate ca urgente, delimitarea canalelor de comunicare devine, implicit, o măsură de control al mesajului public. [...]
Kremlinul acuză lideri occidentali că împing spre escaladare, pe fondul discuțiilor despre lovituri în adâncimea Rusiei , după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb , a susținut public extinderea capacității Ucrainei de a ataca ținte din interiorul teritoriului rus, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei indică o înăsprire a retoricii și menține ridicat riscul de tensiuni suplimentare în relația Rusia–NATO, într-un moment în care tema loviturilor „în profunzime” rămâne una dintre cele mai sensibile linii de demarcație ale conflictului. Stubb a declarat, la o conferință de presă la Kiev, că partenerii Ucrainei ar trebui să o ajute să-și extindă capacitatea de a lovi „în profunzime” în interiorul Rusiei, argumentând că o astfel de abordare ar crește costul războiului pentru Moscova și ar putea influența opinia publică rusă în direcția încheierii conflictului. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că afirmațiile liderului finlandez au surprins Moscova și l-a acuzat pe Stubb, alături de prim-ministrul britanic Andy Burnham, că ar dori continuarea războiului din Ucraina. „Acest lucru nu provoacă nicio altă reacţie în afară de surpriză (...). Dar acum vedem că retorica escaladării a prevalat în cele din urmă”, a spus Peskov într-o conferinţă de presă telefonică. Peskov a mers mai departe, susținând că Stubb ar fi un „reprezentant proeminent” al unei așa-numite „partide a războiului” și că liderii occidentali ar „înșela” alegătorii atunci când vorbesc despre posibilitatea de a învinge Rusia. „Domnul Stubb este, de asemenea, un reprezentant proeminent la partida războiului, alături de prim-ministrul britanic. Ei îşi înşeală alegătorii susţinând că este posibil să învingă Rusia (...) şi par să refuze să ia în considerare realităţile de pe teren”, a afirmat Peskov. Context: Finlanda în NATO și sensibilitatea „loviturilor în profunzime” Finlanda, descrisă ca aliat fidel al Kievului, a intrat în NATO în 2023, decizie care a pus capăt unei perioade de aproximativ șapte decenii de nealiniere militară și a dus, practic, la dublarea lungimii frontierei comune NATO–Rusia, conform informațiilor din material. În acest cadru, reacția Kremlinului la declarațiile lui Stubb arată că Moscova tratează sprijinul politic pentru atacuri ucrainene pe teritoriul rus drept un element de escaladare, cu potențial de a amplifica tensiunile cu statele NATO care susțin Kievul. [...]
O serie de incidente la fabrici de armament din Europa ridică riscuri operaționale pentru lanțul de aprovizionare militar al NATO , pe fondul unor evaluări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora Rusia ar urmări să perturbe producția fără a trece pragul care ar putea declanșa Articolul 5 , relatează Digi24 . Potrivit materialului, care citează The Daily Telegraph prin intermediul novinite.com , Kremlinul ar recruta membri ai grupărilor infracționale locale pentru acte de sabotaj împotriva companiilor din domeniul apărării. Scopul ar fi ca operațiunile să rămână „sub pragul” ce ar putea conduce la invocarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă a NATO). Incidentele invocate: Estonia, Bulgaria, Italia Cel mai recent caz menționat este în Estonia, unde Letonia a reținut în această săptămână trei cetățeni letoni, suspectați că au incendiat o fabrică de drone din Estonia. Clădirea, deținută de Milrem Robotics (Tallinn), a fost incendiată în noaptea de 15 august. Compania furnizează arme Ucrainei și este prezentată ca una dintre cele două companii străine care livrează vehicule terestre fără pilot forțelor armate ucrainene. Premierul estonian Kristen Michal a declarat, după incident, că anchetatorii verifică dacă a fost vorba despre sabotaj și dacă Rusia ar fi putut fi implicată. În paralel, articolul indică explozii la producători din domeniul apărării din Italia și Bulgaria, la începutul lunii, considerate parte dintr-un tipar mai larg analizat de serviciile de informații occidentale pentru posibile legături cu operațiuni rusești. Cazul Bulgariei: explozia de la EMCO și limitele informațiilor publice În Bulgaria, o explozie majoră a avut loc pe 10 august la o fabrică operată de EMCO, descrisă drept unul dintre cei mai mari producători privați de arme din țară. Compania produce muniție de artilerie de 155 mm pentru Ucraina. Conform informațiilor prezentate, un incendiu izbucnit într-un camion parcat lângă un depozit s-a extins și a dus, în final, la explozie. Autoritățile bulgare au anunțat la câteva ore după incident, în timp ce incendiul era încă stins, că nu există dovezi privind o interferență din exterior. În text se precizează și că explozia rămâne „oficial neexplicată” dincolo de această succesiune de evenimente. De ce contează: presiune pe producția europeană de apărare, fără escaladare formală Evaluarea citată susține că Rusia ar încerca să perturbe producția europeană de apărare, evitând totodată acțiuni care ar oferi NATO o bază clară pentru invocarea Articolului 5. Utilizarea unor intermediari locali ar îngreuna atribuirea responsabilității și ar permite Moscovei să se distanțeze de incidente, provocând în același timp perturbări companiilor implicate în sprijinirea Ucrainei. În același timp, materialul subliniază explicit o limitare importantă: informațiile disponibile nu demonstrează că exploziile din Bulgaria sau Italia au fost operațiuni rusești, iar autoritățile care investighează nu au prezentat public dovezi de sabotaj străin. [...]
