Știri
Știri din categoria Diverse
PSD intră la negocieri cu două formule de guvern, dar fără majoritate asigurată, iar această incertitudine prelungește riscul de întârziere a deciziilor executive într-un moment în care partidele discută formarea rapidă a unui cabinet cu „puteri depline”, potrivit Digi24.
Sorin Grindeanu a spus că PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier, și că delegația partidului merge la consultările de la Cotroceni cu două scenarii: un guvern minoritar format exclusiv din PSD sau un executiv „în jurul PSD”. Liderul social-democrat a invocat experiența sa din 2017, când a condus Guvernul, susținând că acel an a adus „o creștere economică de 7%” și „un deficit de sub 3%”.
În același timp, Grindeanu a admis că PSD nu are în prezent voturile necesare pentru învestire. El a afirmat că partidul poate „răspunde în mod direct” de cele 127 de voturi pe care le are, dar că nu se află „în situația de a prezenta președintelui 233 de voturi”, pragul pentru majoritate în Parlament.
Grindeanu a indicat că mizează inclusiv pe partidele de dreapta pentru a strânge susținere parlamentară. În ceea ce privește AUR, a spus că poziția PSD nu s-a schimbat și că nu există perspectiva unei alianțe de guvernare, deși „respectă alegătorii” acestui partid.
El a făcut referire și la UDMR, sugerând că formațiunea va trebui să își precizeze poziția atunci când va exista o desemnare de premier, în contextul unor voturi anterioare din Parlament menționate de liderul PSD.
Liderul PSD a mai declarat că își dorește un guvern cu puteri depline până la jumătatea lunii septembrie, ceea ce pune presiune pe negocierile politice și pe capacitatea de a construi rapid o majoritate de învestire. În lipsa acesteia, rămâne deschisă întrebarea dacă scenariul unui guvern minoritar poate funcționa fără acorduri punctuale în Parlament.
Recomandate
PNL Iași își asumă un vot împotriva învestirii Guvernului Niculescu-PSD, ceea ce adâncește incertitudinea politică și prelungește blocajul decizional, într-un moment în care partidul cere fie o majoritate „reformistă”, fie alegeri anticipate, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată în unanimitate de Biroul Politic Județean al PNL Iași, care anunță că nu va susține învestirea cabinetului condus de Luca Niculescu , descris în comunicat ca fiind „controlat de PSD”. Liberalii ieșeni susțin că o formulă guvernamentală dominată de PSD nu ar oferi soluții credibile pentru depășirea crizei politice. De ce contează: semnal de fractură internă și risc de prelungire a crizei Poziționarea PNL Iași indică o linie dură față de o eventuală revenire a PSD la controlul guvernării și pune presiune pe negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. În lipsa unei susțineri suficiente pentru învestire, scenariile invocate de organizația județeană rămân limitate la două opțiuni: o majoritate „reformistă” sau alegeri anticipate. În comunicat, PNL Iași argumentează că România nu poate depăși criza actuală „printr-o formulă guvernamentală dependentă de PSD”, partid pe care îl consideră responsabil pentru „blocajele și instabilitatea recentă”. Critici privind componența și mandatul premierului desemnat Organizația județeană contestă componența guvernului propus, invocând „probleme grave de integritate și competență”. Sunt menționate nominalizările Florin Manole, Daniel Zamfir și Alexandru Rogobete, despre care PNL Iași afirmă că ar avea deficiențe administrative sau etice. Totodată, PNL Iași susține că desemnarea lui Luca Niculescu, „un premier fără partid propriu și fără o bază parlamentară independentă”, ar echivala cu acordarea unui „cec în alb” pentru PSD și că influența sa asupra miniștrilor PSD ar fi „aproape nulă”. Mesajul conducerii locale: „nu legitimăm” formula propusă Președintele PNL Iași, Alexandru Muraru, a declarat că partidul nu poate fi folosit pentru „legitimarea” acestei formule politice și că România ar avea nevoie de un guvern „reformist”, nu de unul construit pentru a satisface interesele PSD. Declarațiile lui Muraru sunt atribuite de Libertatea agenției news.ro, care este citată în material. În final, PNL Iași reiterează că ieșirea din criză ar trebui să vină fie prin constituirea unei majorități reformiste „credibile”, fie, dacă aceasta nu se conturează, prin alegeri anticipate. [...]
PNL își justifică votul pentru Guvernul Niculescu ca „vot de responsabilitate”, dar mută răspunderea politică la PSD și la președinte , potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la Digi24, de ce liberalii au respins guvernul Tomac și ar urma să voteze executivul condus de Luca Niculescu, deși include miniștri PSD și persoane controversate. Bolojan a susținut că un „vot de instalare” nu echivalează cu o susținere politică și nici cu asumarea componenței cabinetului de către PNL. În argumentația sa, guvernul „se bazează” pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, iar „cei care au făcut aceste propuneri” trebuie să și le asume. Răspunderea, „pe față”, nu prin „fațadă” Miza invocată de liderul PNL este evitarea unei formule în care decizia reală ar fi în altă parte decât la cei care apar oficial în guvern. El a spus că „cea mai proastă situație” este un executiv cu „o fațadă” care „maschează” decidenții din spate, în timp ce răspunderea publică rămâne la cei din prim-plan. În acest context, Bolojan a comparat situația cu guvernul Tomac, despre care a afirmat că ar fi avut, „în mod evident”, oameni veniți pe propuneri PSD, „dar fără să răspundă”. În schimb, în guvernul Niculescu, PSD ar fi „pe față”, iar partidul „va trebui ori să valideze că tot ceea ce au spus până acum pun în practică, ori să invalideze acest lucru”. Mesajul despre miniștrii PSD: „astea sunt resursele umane” Întrebat despre miniștrii propuși de PSD, Bolojan a spus că nu vrea să „desființeze” persoane cu care a lucrat, dar a punctat că acestea sunt „rezervele” și „resursele umane” ale PSD. Totodată, a adăugat că nu are „speranțe deosebite” că „lupul își schimbă năravul”. Cine sunt miniștrii din guvernul Luca Niculescu (lista din sursă) Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Afacerilor Externe: Sebastian - Dănuț Neculăescu (Independent) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD) Ministrul Delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel - Bogdan Dumitru (Independent) Ministrul Energiei: Dumitru Chisăliță (Independent) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Natalia-Elena Intotero (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Marcel-Alexandru Stoica (PSD) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre Florin Manole (PSD) Ministrul Sănătății: Alexandru-Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Valentin - Sorin Costreie (Independent) Ministrul Delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin - Gabriel Ionescu (PSD) Ministrul Culturii: Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan (Independent) În esență, poziția prezentată de Bolojan fixează o linie de demarcație: PNL ar putea vota instalarea, dar încearcă să lase costul politic al guvernării și al numirilor în sarcina celor care au decis nominalizarea premierului și au făcut propunerile de miniștri. [...]
USR își asumă vot împotriva învestirii Guvernului PSD–Luca Niculescu , o decizie care complică ecuația majorității parlamentare și mută presiunea pe coalițiile de sprijin ale noului Cabinet, potrivit Digi24 . USR spune că hotărârea a fost luată „în unanimitate” în Comitetul Politic și vizează votul din Parlament pentru învestirea „Guvernului PSD – Luca Niculescu”. În comunicatul citat de Digi24, partidul susține că Executivul ar urma să fie „condus de la sediul PSD” și să se sprijine pe „o majoritate toxică cu AUR”, motiv pentru care nu poate primi susținerea USR. Miza: majoritatea de învestitură și stabilitatea politică În argumentația sa, USR contestă ideea că noua formulă ar aduce stabilitate politică, acuzând PSD că revine la un model de guvernare „bazat pe risipirea banilor publici, protejarea privilegiilor și blocarea reformelor”. Partidul afirmă că România ar avea nevoie de stabilitate construită pe „reforme reale”, „responsabilitate în cheltuirea banului public”, „independența justiției” și „respect față de cetățeni”. Președintele USR, Dominic Fritz , afirmă că formațiunea va rămâne în opoziție și că va urmări activitatea viitorului guvern, anunțând totodată intenția de a construi „alianța politică reformistă” pentru următoarele alegeri. „Un guvern care va fi condus de la sediul PSD și care se va sprijini pe o majoritate toxică cu AUR nu poate avea susținerea noastră.” Ce urmează în Parlament Guvernul Niculescu este descris ca fiind format din 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți. Ședința comună a Parlamentului pentru votul de învestitură este programată marți, de la ora 14.00. [...]
PNL ia în calcul să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară , pe fondul avertismentelor că unele instituții publice sunt aproape de limita de funcționare, potrivit Stiri Pro TV . În stenograme din ședința Biroului Politic Național al PNL, Ilie Bolojan le-ar fi spus liberalilor că, strict politic, partidul nu ar avea interesul să susțină un Executiv dominat de PSD, dar că „responsabilitatea” ar impune încheierea provizoratului. În discuțiile interne, Bolojan ar fi invocat „constrângerile economice și bugetare” ale anului următor și a transmis că nu are „așteptări foarte mari” de la noul guvern. Totuși, liderul PNL a argumentat că România se află de peste cinci luni într-o perioadă de interimat, după demiterea guvernului condus de el prin moțiune de cenzură inițiată de PSD, iar atribuțiile limitate ale unui guvern interimar blochează decizii bugetare majore. Miza: rectificarea bugetară și funcționarea serviciilor publice Potrivit stenogramelor, Bolojan a avertizat că unele instituții au fonduri insuficiente pentru a-și continua activitatea până la finalul anului și că este nevoie de „cel puțin o rectificare bugetară serioasă”, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de un guvern interimar. În exemplificările din ședință, el a indicat presiuni în special în zona serviciilor medicale de urgență: unitatea de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca ar fi avut o alocare inițială de sub 5 milioane lei în 2026, față de peste 10 milioane lei în 2025; la Târgu Mureș, alocarea inițială ar fi fost de sub 4 milioane lei în 2026, comparativ cu 8 milioane lei în 2025. Bolojan a mai spus că unele unități ar fi primit aproximativ 30% din fondurile necesare pentru întreg anul și a avertizat că, fără rectificări, funcționarea „în condiții normale” până la sfârșitul anului ar putea deveni imposibilă. Pe lista problemelor menționate apar și Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, inclusiv din cauza scumpirii carburanților. Conform celor relatate în ședință, prețurile la combustibili ar fi crescut, în medie, cu 20–30% de la sfârșitul lunii februarie, accelerând consumarea bugetelor inițiale. „Nu e calcul politic, e responsabilitate” În stenograme, Bolojan formulează explicit dilema PNL: politic, partidul nu ar avea motive să voteze învestirea, dar menținerea interimatului ar prelungi blocajul administrativ și bugetar. „Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate” Tot în aceeași logică, el ar fi spus că, dacă PNL ar face „exclusiv un calcul strict politic”, nu ar trebui să voteze guvernul. Ce urmează: decizia PNL și votul din Parlament Ședința Biroului Politic Național al PNL a avut loc pentru stabilirea poziției față de Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, care urmează să ajungă la votul Parlamentului marți. În partid există poziții divergente: o parte dintre liberali ar prefera respingerea guvernului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin învestirea pentru a încheia criza politică. Înaintea ședinței, filiala PNL Iași a anunțat că nu susține învestirea și a cerut fie o majoritate „reformistă credibilă”, fie anticipate. Bolojan le-a reamintit colegilor că PNL are cea mai mare pondere dintre cele trei partide din guvernul interimar și, implicit, „principala responsabilitate” pentru această perioadă. [...]
Revenirea Rusiei în discuțiile financiare ale G20, la invitația SUA, riscă să adâncească falia transatlantică pe tema sancțiunilor și să complice coordonarea pe energie și comerț, potrivit Digi24 , care citează CNBC. Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov , a participat joi la reuniunea G20 de la Bangkok , a doua sa prezență fizică la acest format de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022. În delegația Rusiei a fost inclusă și viceguvernatoarea Băncii Rusiei, Elizaveta Danilova, conform unui plan de așezare la masă consultat de CNBC; participarea lui Siluanov a fost confirmată de o persoană familiarizată cu situația. Un detaliu cu încărcătură diplomatică: potrivit documentului, delegații ruși au fost așezați între Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite. În același timp, ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, figura ca participant. De ce contează: presiunea sancțiunilor și unitatea Occidentului Miza depășește protocolul. Revenirea Rusiei la masa discuțiilor „pune la încercare” cât de mult poate Washingtonul să reducă presiunea asupra Moscovei fără să se rupă de aliații europeni, în condițiile în care SUA dețin președinția G20 în acest an și au readus Rusia în discuțiile financiare după ani de izolare. În acest context, administrația Trump ar fi propus un acord pentru ridicarea temporară a sancțiunilor asupra importurilor de motorină din Rusia până în aprilie, ceea ce a atras critici din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a aliaților europeni. Valdis Dombrovskis a declarat miercuri pentru CNBC că „acum nu este momentul să se relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei”. Reacția Europei și blocajul din G20 Tensiunile cu europenii nu sunt noi. La reuniunea G20 din august, la Asheville (Carolina de Nord), Klingbeil i-a cerut lui Siluanov să pună capăt războiului și a refuzat să apară alături de el în fotografia de grup; fotografia a fost făcută ulterior fără delegația rusă, după proteste europene. După reuniunea de joi, Klingbeil ar fi spus că nu va trata revenirea Rusiei ca pe o normalizare: „Nu se va pretinde că Rusia se întoarce acum ca membru normal al G20 și că își va ocupa pur și simplu locul la masă din nou – nici cu mine, nici cu ceilalți europeni”. Reuniunea miniștrilor de Finanțe s-a încheiat fără un comunicat comun, pe fondul divergențelor persistente între membri privind conflictul din Orientul Mijlociu, dezechilibrele comerciale și războiul Rusiei cu Ucraina. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care în mod normal ar fi prezidat discuțiile, a lipsit pentru a rămâne la Washington. Ce urmează Întâlnirea de la Bangkok ar fi putut pune bazele unei coordonări mai bune pe teme precum riscurile energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu și îngrijorările legate de datoria publică record din economiile avansate. Următorul test politic și economic pentru coeziunea G20 este summitul liderilor, programat în decembrie, la Miami. [...]
Marile companii din tehnologie au virat zeci de milioane de dolari către un proiect al Casei Albe , într-o campanie de strângere de fonduri care ridică întrebări despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care o parte dintre donatori ar fi avut legături cu contracte guvernamentale sau decizii favorabile, potrivit Libertatea . În total, Donald Trump ar fi strâns 330 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru o nouă sală de bal la Casa Albă , iar documente recente ar indica identitatea donatorilor. Nvidia și Apple ar fi donat câte 25 de milioane de dolari fiecare (aprox. 115 milioane lei). De ce contează: riscul de „pay-to-play” în jurul deciziilor publice Materialul indică faptul că „mai mult de jumătate” dintre donatori ar avea legături cu contracte guvernamentale sau cu decizii favorabile luate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. În acest context, miza nu este doar dimensiunea finanțării, ci percepția că accesul și influența pot fi cumpărate prin donații către proiecte asociate administrației. Un exemplu menționat este Nvidia, care ar fi făcut donația la trei luni după ce administrația Trump ar fi permis companiei să exporte microcipuri avansate către China, în pofida restricțiilor motivate de securitatea națională a SUA. Cine mai apare pe lista donatorilor Pe lângă Nvidia și Apple, sunt menționați donatori din zona marilor corporații și a marilor averi, inclusiv: familia Adelson; Charles Ergen, cofondator Dish Network; companii precum Amazon, Caterpillar, Comcast și T-Mobile. Informațiile despre listă sunt atribuite The Washington Post, citat de Blick, conform articolului. Criptomonede, petrol și aprobări cu miză mare Textul mai arată că sectorul criptomonedelor ar fi contribuit cu 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei), inclusiv 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) de la gemenii Winklevoss, fondatorii bursei de criptomonede Gemini. În paralel, sunt menționate donații din zona petrolului, inclusiv cazul managerului de fonduri speculative Paul Singer, care ar fi donat 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) prin fundația sa, cu o lună înainte ca fondul său să primească aprobarea unei achiziții de 5,9 miliarde de dolari (aprox. 27,1 miliarde lei) a unei companii petroliere venezuelene. Cei contactați de The Washington Post ar fi negat existența unei legături între donații și beneficiile obținute, însă articolul notează că suprapunerea de calendar „ridică semne de întrebare”. Proiectul: cost estimat de 600 de milioane de dolari Noua sală de bal, parte a aripii de est a Casei Albe, ar avea un cost estimat de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei). Până acum, administrația Trump ar fi strâns „mai mult de jumătate” din sumă, însă întrebările privind transparența și posibile favoruri politice ar rămâne, potrivit articolului. [...]
