Știri
Știri din categoria Diverse
PSD intră la negocieri cu două formule de guvern, dar fără majoritate asigurată, iar această incertitudine prelungește riscul de întârziere a deciziilor executive într-un moment în care partidele discută formarea rapidă a unui cabinet cu „puteri depline”, potrivit Digi24.
Sorin Grindeanu a spus că PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier, și că delegația partidului merge la consultările de la Cotroceni cu două scenarii: un guvern minoritar format exclusiv din PSD sau un executiv „în jurul PSD”. Liderul social-democrat a invocat experiența sa din 2017, când a condus Guvernul, susținând că acel an a adus „o creștere economică de 7%” și „un deficit de sub 3%”.
În același timp, Grindeanu a admis că PSD nu are în prezent voturile necesare pentru învestire. El a afirmat că partidul poate „răspunde în mod direct” de cele 127 de voturi pe care le are, dar că nu se află „în situația de a prezenta președintelui 233 de voturi”, pragul pentru majoritate în Parlament.
Grindeanu a indicat că mizează inclusiv pe partidele de dreapta pentru a strânge susținere parlamentară. În ceea ce privește AUR, a spus că poziția PSD nu s-a schimbat și că nu există perspectiva unei alianțe de guvernare, deși „respectă alegătorii” acestui partid.
El a făcut referire și la UDMR, sugerând că formațiunea va trebui să își precizeze poziția atunci când va exista o desemnare de premier, în contextul unor voturi anterioare din Parlament menționate de liderul PSD.
Liderul PSD a mai declarat că își dorește un guvern cu puteri depline până la jumătatea lunii septembrie, ceea ce pune presiune pe negocierile politice și pe capacitatea de a construi rapid o majoritate de învestire. În lipsa acesteia, rămâne deschisă întrebarea dacă scenariul unui guvern minoritar poate funcționa fără acorduri punctuale în Parlament.
Recomandate
Schimbul de replici USR–PSD complică negocierile pentru viitorul guvern , într-un moment în care PSD își fixează public condițiile de intrare la guvernare, iar USR contestă credibilitatea angajamentelor, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu (USR), a ironizat rezoluția adoptată luni de PSD privind „viitorul guvern”, pe care a catalogat-o drept „o hârtie cu multe promisiuni”. Într-o postare pe rețelele de socializare, Buzoianu a sugerat că social-democrații ar trebui să aibă „demnitatea” de a-și respecta propriile promisiuni. „PSD votează să semneze iar o hârtie cu multe promisiuni. Dacă doar ar putea vota să aibă şi demnitatea de a se ţine de propriile promisiuni făcute…” Ce prevede rezoluția PSD și de ce contează în negocieri Rezoluția PSD, adoptată la Sinaia și intitulată „Asumarea responsabilității guvernării de către Partidul Social-Democrat”, stabilește liniile roșii ale partidului pentru formula executivului. Documentul prevede că PSD: va susține formarea unui guvern minoritar social-democrat sau a unui guvern politic „construit în jurul PSD”; nu va susține nicio formulă de guvernare din care nu face parte. În acest context, reacția USR indică o tensiune politică ce poate influența ritmul și direcția discuțiilor despre majoritate și arhitectura viitorului cabinet, în condițiile în care PSD își condiționează explicit sprijinul de participarea la guvernare. [...]
Formarea noului guvern se împinge cel mai devreme spre a doua jumătate a lui septembrie , iar întârzierea prelungește incertitudinea asupra direcției economice și a calendarului legislativ din toamnă, în condițiile în care desemnarea premierului depinde de președintele Nicușor Dan , potrivit Libertatea . În analiza publicației, chiar dacă negocierile cu partidele ar avansa rapid în zilele următoare, „zorii” unui nou guvern sunt greu de văzut înainte de 15 septembrie. Motivul: nu există încă un favorit pentru funcția de prim-ministru, iar partidele vin cu condiții distincte, în timp ce Nicușor Dan nu a avansat un nume „de mai bine de două luni” de la ultimele negocieri formale. Președintele a indicat că la 1 septembrie ar urma o nouă rundă de consultări și a invocat urgența instalării unui guvern, dar și riscul repetării unui eșec la votul din Parlament. Calendarul probabil, dacă desemnarea vine abia la început de septembrie Surse politice citate de Libertatea susțin că discuțiile ar urma să fie inițial informale, „de miercuri încolo”. O desemnare spre finalul săptămânii (4–6 septembrie) ar muta depunerea programului de guvernare și a echipei în Parlament între 14 și 16 septembrie, termen derivat din Constituție, iar procedurile parlamentare pot adăuga câteva zile până la votul de învestitură. PSD și PNL, în centrul negocierilor, dar cu linii roșii diferite PSD și PNL sunt descrise ca principalele formațiuni „agreate” pentru a construi o guvernare în jurul lor. La PSD, conducerea s-a reunit la Sinaia, iar secretarul general Claudiu Manda a spus că partidul are voturile pentru un nou guvern. Conform surselor politice citate, PSD ar fi dispus să voteze fie un guvern cu premier PSD ( Sorin Grindeanu ), fie un premier tehnocrat/independent, dar cu participarea „oamenilor lor” în executiv. Social-democrații ar urma să vină și cu obiective legate de un program de relansare economică, iar în ecuație apare și sprijinul UDMR. PNL este prezentat ca mai flexibil privind participarea la guvernare și numirile din eșaloanele doi și trei. În afară de varianta Siegfried Mureșan (încă „formal” pe masă), liberalii ar putea susține un premier independent, însă cu o condiție formulată tranșant de un lider liberal: „Fără slugile PSD” Acesta a explicat că prin „slugi” sunt vizați apropiați ai PSD fără carnet de partid, promovați anterior în funcții. Nume vehiculate și aritmetică parlamentară: pragul de 233 rămâne problema-cheie Libertatea notează că Alexandru Nazare nu mai este văzut ca variantă de premier, în timp ce numele lui Eugen Tomac reapare „la nivel de zvon”. O altă opțiune menționată este Radu Burnete, consilier al președintelui, dar varianta este privită cu rezerve, cel puțin din zona liberală, după eșecul medierii pe legea salarizării. Dincolo de nume, blocajul major este majoritatea de 233 de voturi necesară învestirii. În calculele prezentate: PSD + UDMR + Grupul minorităților ar însuma 175 de voturi, la care s-ar adăuga cel puțin 16 parlamentari disidenți din PNL, ajungând la 191; surse din zona PSD susțin că dintr-un grup de 47 de aleși suveraniști sau neafiliați s-ar putea atrage „în jur de 35” de voturi, ceea ce ar duce totalul la 226, încă sub prag; ar mai exista, potrivit acelorași surse, o „rezervă” de câteva voturi de la AUR (cu riscul unor excluderi), plus câteva de la PNL. În schimb, o majoritate PNL–USR este descrisă ca și mai greu de construit: PNL + USR + UDMR ar avea 153 de voturi, fără a include cele 16 voturi ale disidenților asumați din PNL, ceea ce lasă o distanță mare până la 233. În lipsa unei desemnări rapide și a unei formule care să treacă pragul de 233, instalarea guvernului rămâne expusă întârzierilor și unui nou eșec de învestitură, cu efect direct asupra capacității statului de a livra rapid bugetare și măsuri economice în debutul sesiunii parlamentare de toamnă. [...]
PNL contestă credibilitatea PSD pe „10 priorități” cu miză bugetară și industrială , după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a catalogat agenda prezentată de Sorin Grindeanu drept „populistă”, potrivit Wall-Street . Disputa vine în contextul în care PSD propune un acord politic pentru formarea unei majorități parlamentare, cu angajamente pe domenii care implică cheltuieli publice și politici economice. Mureșan susține că PSD „nu mai are credibilitate” să facă promisiuni în agricultură, piața muncii, sănătate și apărare, argumentând că social-democrații au controlat o mare parte din ultimul deceniu ministerele de resort: peste 70% din timp la Agricultură, Muncă și Sănătate și aproape 65% la Apărare. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. „Sorin Grindeanu a prezentat acum o agendă populistă de «10 priorități ale României».” În aceeași intervenție, liberalul afirmă că problemele din aceste domenii sunt „în primul rând, din vina miniștrilor PSD” și că nu există motive să se creadă că partidul „va face în viitor ce nu a făcut în trecut”. Ce propune PSD și unde apare miza economică Conform informațiilor prezentate, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD propune partidelor interesate de formarea unei majorități parlamentare un acord politic cu 10 priorități pentru următorii doi ani. Lista include direcții cu impact direct asupra bugetului și politicilor industriale, între care: dezvoltarea energiei și valorificarea resurselor naturale; modernizarea industriei naționale pentru apărare; reindustrializarea și finanțarea producției românești; îmbunătățirea colectării veniturilor înaintea introducerii unor noi taxe; investiții strategice urmărite transparent; educație și sănătate; agricultură, irigații și dezvoltare rurală; apărarea interesului național în UE și NATO. Grindeanu a mai spus că „fiecare euro din programul SAFE trebuie să se reflecte în capacitatea industrială a țării”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: negocierea unei majorități se mută pe terenul angajamentelor bugetare Schimbul de acuzații are relevanță practică pentru mediul economic prin faptul că „prioritățile” invocate (reindustrializare, apărare, energie, colectare fiscală, investiții) sunt, în mod tipic, traduse în programe cu finanțare publică, reguli și ținte administrative. În acest cadru, contestarea „credibilității” devine un argument politic în negocierile pentru guvernare și pentru felul în care ar putea fi împărțite responsabilitățile pe ministere în următorii doi ani. [...]
PSD condiționează sprijinul politic de participarea la guvernare , iar miza imediată este stabilitatea unei majorități care să poată susține măsuri economice și accesarea banilor europeni, potrivit Digi24 . La reuniunea de la Sinaia, conducerea partidului a votat trei rezoluții care trasează mandatul pentru negocierile de la Cotroceni, reluate de președintele Nicușor Dan de la 1 septembrie. În esență, PSD spune că va susține fie un guvern minoritar social-democrat (inclusiv cu premier din partid), fie un executiv „în jurul” PSD, împreună cu alte forțe politice dispuse să participe la guvernare. Formațiunea exclude explicit sprijinul pentru „orice formulă de guvernare din care nu face parte” și anunță că va negocia „cu toate forțele politice democratice din Parlament” pentru o majoritate. Mandatul PSD: două formule, aceeași condiție Prima rezoluție votată la Sinaia fixează cele două variante pe care partidul le va propune la Palatul Cotroceni: guvern minoritar PSD , cu premier din rândurile partidului; guvern politic construit „în jurul PSD” , cu participarea altor partide care acceptă responsabilitatea guvernării. În varianta „în jurul PSD”, premierul ar putea fi independent, iar portofoliile ar urma să fie împărțite și cu alte formațiuni, inclusiv UDMR, conform informațiilor prezentate de Digi24. „Pact” pe 24 de luni și priorități cu componentă economică A doua rezoluție are forma unui document apropiat de un program de guvernare și propune un mandat de 24 de luni pentru viitorul executiv, susținut de partide pe baza a zece priorități comune. Printre acestea, PSD enumeră: refacerea sistemului energetic, securitatea națională și apărarea, reindustrializarea, o mai bună colectare, reforma statului, venituri mai mari pentru populație, finanțare mai bună pentru educație și sănătate, sprijinirea agriculturii și investițiile în infrastructură. Disputa politică și riscul pentru fondurile PNRR A treia rezoluție vizează ca disputele interne să rămână „la București”, fără a fi „exportate” la Bruxelles. PSD invocă faptul că lideri ai Partidului Popular European și Renew Europe ar fi sesizat Comisia Europeană în legătură cu legislația privind integritatea adoptată de Parlament și că ar fi fost pusă în discuție plata a 770 de milioane de euro din PNRR. „Ceea ce nu putem accepta este folosirea instituțiilor și familiilor politice europene ca instrumente în confruntările politice interne, atunci când consecințele pot fi suportate de România și de cetățenii români”, transmite formațiunea. Ce urmează în negocieri Negocierile pentru formarea viitorului guvern sunt așteptate să fie reluate de la 1 septembrie, după anunțul președintelui Nicușor Dan, în timp ce PSD intră la discuții cu un mandat care leagă sprijinul parlamentar de participarea directă la guvernare. Potrivit surselor Digi24, Alexandru Nazare rămâne un nume agreat de PSD pentru funcția de premier sau, alternativ, pentru portofoliul Finanțelor, însă această informație este prezentată de publicație ca provenind din surse, nu ca decizie oficială. [...]
PSD își fixează luni mandatul de negociere pentru noul Guvern , o decizie care poate influența rapid calendarul formării Executivului și, implicit, percepția de risc a României înaintea unei revizuiri de rating. Potrivit Digi24 , social-democrații se reunesc la Sinaia pentru a stabili poziția cu care vor merge la consultările de la Palatul Cotroceni . Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale partidului se întâlnesc luni, 31 august, la Sinaia. Ședința CPN este programată la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare la ora 15:00. Pe lângă mandatul pentru negocierile privind viitorul Guvern, PSD urmează să discute și prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. Miza imediată: formarea Executivului și semnalul către piețe În același context, președintele Nicușor Dan a anunțat o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou Executiv. Șeful statului a explicat că o nominalizare urmată de un nou eșec în Parlament ar transmite un semnal negativ inclusiv agențiilor de rating, în condițiile în care agenția S&P urmează să revizuiască ratingul de țară. Potrivit informațiilor Digi24, președintele ar urma să anunțe noul premier în prima săptămână din septembrie, iar viitorul Executiv ar urma să fie format din miniștri politici, dar cu un premier independent. Agenda PSD: legea salarizării bugetarilor și restanțele din vară Pe ordinea de zi a reuniunilor de la Sinaia se află și proiecte rămase nefinalizate în sesiunile extraordinare ale Parlamentului din această vară, cel mai important fiind legea salarizării bugetarilor. În paralel, social-democrații vor discuta pachetul de priorități pentru sesiunea ordinară care începe la 1 septembrie, în condițiile în care negocierile pentru noul Guvern se suprapun peste reluarea activității parlamentare. [...]
Noua „bancă NATO” pentru finanțarea apărării a strâns doar 5 miliarde de euro din ținta de 100 de miliarde , iar ezitarea marilor economii pune sub semnul întrebării capacitatea instituției de a obține finanțare ieftină pe piețe, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters via News.ro. Inițiativa, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB) , este susținută de Canada și alte opt state, inclusiv România, și încearcă să atragă marile economii înaintea semnării acordului de constituire din această toamnă. Până în august, DSRB a obținut angajamente de aproximativ 5 miliarde de euro, mult sub obiectivul de 100 de miliarde de euro pe care intenționează să le mobilizeze. Miza este una de cost al finanțării: fără participarea unor state mari, proiectul riscă să nu atingă un rating de credit AAA (cel mai bun nivel), esențial pentru a se împrumuta la dobânzi foarte mici și, la rândul său, să ofere credite avantajoase. De ce contează absența statelor mari Germania, Marea Britanie și alte state din G7 nu s-au alăturat până acum inițiativei. Potrivit persoanelor implicate în discuții, potențialii membri au ridicat mai multe probleme, inclusiv: nivelul contribuțiilor financiare cerute; guvernanța viitoarei instituții; riscul de suprapunere cu mecanisme de finanțare deja existente. În discuții, țărilor mari li s-ar fi solicitat contribuții inițiale de aproximativ 1 miliard de euro. O altă întrebare este dacă DSRB va putea oferi, în practică, finanțări mai ieftine decât cele pe care guvernele cu ratinguri ridicate le obțin deja direct de pe piețe. Ce ar finanța banca și cine o susține acum Banca ar urma să aibă sediul în Canada și intenționează să acorde împrumuturi guvernelor și companiilor pentru proiecte de apărare, dar și să ofere garanții creditorilor care finanțează firme mai mici din industrie. Planul prevede: aproximativ 20 de miliarde de euro capital vărsat de state; încă 80 de miliarde de euro care să poată fi mobilizate la nevoie. În prezent, proiectul este susținut de Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Suprapuneri cu alte programe și încercarea de a atrage Marea Britanie Inițiativa se suprapune parțial cu programul SAFE al Uniunii Europene , în valoare de 150 de miliarde de euro, și cu Multilateral Defence Mechanism, dezvoltat de Marea Britanie împreună cu Olanda, Finlanda și Polonia pentru achiziții comune. Fondatorul DSRB, Rob Murray, susține însă că banca ar fi o instituție permanentă și ar putea funcționa alături de aceste programe. Canada încearcă să atragă în special Marea Britanie. Premierul britanic Andy Burnham a discutat proiectul cu premierul canadian Mark Carney, iar ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, l-a descris drept un mecanism „foarte interesant și inovator”. Germania, la rândul său, continuă să analizeze proiectul, după ce a participat la discuții ca observator, iar Japonia nu a luat încă o decizie. Separat, aproximativ 12 bănci, inclusiv JPMorgan și Deutsche Bank, au furnizat circa 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) în finanțare sau servicii pentru pregătirea DSRB. Canada este pregătită să lanseze instituția și cu actualul grup de state, însă atragerea unor guverne cu o capacitate financiară mai mare rămâne esențială pentru ambiția de a mobiliza sumele vizate și de a reduce costul finanțării. [...]
