Știri
Știri din categoria Diverse
UDMR își condiționează sprijinul pentru viitorul premier de decizia președintelui și blochează, deocamdată, negocierile cu PSD, potrivit Digi24. Kelemen Hunor spune că formațiunea nu renunță la înțelegerea cu PNL și USR privind susținerea lui Siegfried Mureșan ca propunere comună de prim-ministru, până când președintele Nicușor Dan face o nominalizare.
Liderul UDMR neagă că le-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan că deputații UDMR vor vota „oricine” ar fi candidatul desemnat de șeful statului. În declarații pentru Maszol.ro, el afirmă că „restul sunt doar speculații” și insistă că, fără o decizie a președintelui, nu există bază pentru discuții cu PSD.
Kelemen Hunor susține că România are nevoie „cât mai curând” de un guvern cu puteri depline și respinge ideea alegerilor anticipate. În același timp, el argumentează că UDMR nu poate susține public un candidat comun (Mureșan) și, simultan, să negocieze sprijin pentru un alt nume, înainte ca președintele să facă desemnarea.
Deși își menține sprijinul pentru candidatul comun, liderul UDMR îi reproșează lui Siegfried Mureșan că, după ce a fost desemnat, „a dispărut” pe parcursul verii și nu ar fi încercat să consolideze avantajul parlamentar al PNL–USR–UDMR în raport cu PSD.
„După desemnarea lui Mureșan, acesta a dat o lovitură președintelui, una PSD-ului, iar apoi a dispărut. Toată vara nu am mai auzit nimic de el, iar acest lucru este inacceptabil.”
Kelemen Hunor afirmă că, dacă Mureșan va fi desemnat să formeze guvernul, va trebui să negocieze inclusiv cu grupurile parlamentare mici, în cazul în care PSD refuză sprijinul. În oglindă, dacă va fi desemnat Sorin Grindeanu, și acesta ar urma să caute susținere în afara propriului partid.
UDMR transmite, totodată, că nu dorește să stea „la aceeași masă” cu AUR și că, până la momentul declarațiilor, nu primise nicio invitație la consultări din partea președintelui Nicușor Dan.
Recomandate
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR din cauza blocajului politic care a împiedicat adoptarea unor reforme cerute de Comisia Europeană, potrivit Libertatea , care citează o analiză Financial Times. Miza este una economică directă: fondurile sunt condiționate de legi privind salarizarea în sectorul public și reforma companiilor de stat cu pierderi. Financial Times notează că Bruxelles-ul a stabilit 31 august drept termen-limită pentru adoptarea reformelor legate de banii de redresare post-pandemie, disponibili doar până la finalul acestui an. În același timp, publicația britanică indică drept cauză a blocajului opoziția social-democraților față de proiectele de lege și ieșirea PSD din coaliția de guvernare în luna mai, urmată de incapacitatea partidelor de a conveni asupra unui nou prim-ministru. Europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidat PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, este citat spunând că reforma legii salarizării ar corecta inegalități, ar limita privilegii acordate pe criterii politice și ar debloca tranșa de 770 de milioane de euro. În aceeași logică, Mureșan afirmă că situația a întărit poziția liberalilor de a nu mai face coaliție cu PSD, după demiterea premierului Ilie Bolojan în luna mai, cu sprijinul AUR. Companiile de stat, în centrul riscului de finanțare Financial Times leagă disputa politică și de reforme care ar afecta „rețelele de clientelism” din administrația publică și din companiile de stat, unde posturile, numirile în consilii de administrație și subvențiile ar funcționa ca monedă de schimb politică. Publicația britanică dă și exemplul CFR, despre care scrie că a anunțat în iulie pierderi estimate la aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru acest an, iar datoriile ar fi depășit 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) la finalul lui 2025. În plus, Financial Times menționează probleme vechi de întreținere și modernizare, cu servicii feroviare care ar fi ajuns mai lente decât în urmă cu un secol. Presiune suplimentară: ratingul suveran, aproape de „junk” Financial Times mai arată că agențiile de rating urmăresc îndeaproape evoluțiile din România, în contextul în care ratingul datoriei suverane este la doar o treaptă peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în jargonul piețelor). În plan intern, Libertatea amintește că România se află în criză politică din 20 aprilie, când PSD și-a retras sprijinul pentru premierul PNL Ilie Bolojan, iar miniștrii PSD au demisionat pe 23 aprilie. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. [...]
Schimbul de acuzații PNL–PSD pe „priorități” mută presiunea pe credibilitatea guvernării : europarlamentarul Siegfried Mureșan , propunerea PNL de premier, susține că lista de „10 priorități” prezentată de Sorin Grindeanu este „populistă” și că problemele din domeniile vizate sunt, în principal, rezultatul guvernării PSD, potrivit Digi24 . Mureșan afirmă că documentul avansat de Grindeanu acoperă „domenii foarte cunoscute PSD”, enumerând agricultura, piața muncii, sănătatea și apărarea, și argumentează că social-democrații au avut controlul asupra acestor portofolii în cea mai mare parte a ultimului deceniu. În mesajul publicat pe Facebook, liberalul indică următoarele ponderi ale deținerii ministerelor de către PSD în ultimii 10 ani: Ministerul Agriculturii: peste 70% din timp Ministerul Muncii: peste 70% din timp Ministerul Sănătății: peste 70% din timp Ministerul Apărării: aproape 65% din timp „Nu mai credem că PSD va face în viitor ce nu a făcut în trecut”, a declarat Siegfried Mureșan, conform aceleiași surse. Context: „Acordul celor zece priorități” și miza unui mandat de 24 de luni Reacția lui Mureșan vine după ce Sorin Grindeanu a prezentat un document adoptat în ședința PSD de luni, intitulat „Acordul celor zece priorități naționale”, propus partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile. Documentul ar urma să stea la baza susținerii unui guvern cu mandat de 24 de luni, potrivit articolului. În plan politic, disputa ridică o problemă de fond pentru negocierile de guvernare: dacă agenda de „priorități” devine criteriu de susținere, partidele vor fi împinse să justifice nu doar ce promit, ci și ce au livrat în domeniile pe care le-au administrat anterior. [...]
Schimbarea condițiilor puse de PSD pentru susținerea unui viitor Guvern ridică din nou riscul de blocaj în formarea majorității , pe fondul unei dispute publice între PNL și PSD, potrivit Digi24 . Raluca Turcan (PNL) îl atacă pe Sorin Grindeanu (PSD) după ce acesta a vorbit despre condițiile în care social-democrații ar vota un viitor executiv. Într-o postare pe rețelele sociale, Turcan interpretează poziția PSD drept o încercare de a condiționa votul pentru guvern de participarea directă la putere și de construirea executivului „în jurul PSD”. Mesajul ei folosește o formulare ironică – „cutiile de pantofi” – în contextul unei acuzații mai largi privind accesul la funcții și resurse publice. Ce reproșează PNL: condiționarea votului și presiunea pe arhitectura guvernului Turcan susține că PSD ar fi ajuns la decizia de a vota un guvern doar dacă face parte din el și dacă executivul este construit în jurul partidului. În același mesaj, ea afirmă că perioada în care PSD a fost „departe de butoane” ar fi fost „o eternitate” pentru „nomenclatura” partidului, invocând funcții și „sinecuri” (posturi plătite în instituții/companii de stat, acordate pe criterii politice). Disputa pe rolul președintelui și al premierului desemnat Un alt punct central al criticii vizează declarațiile atribuite lui Sorin Grindeanu despre formarea majorității parlamentare. Turcan spune că liderul PSD ar fi afirmat că „este problema premierului să facă o majoritate” și că el răspunde doar pentru voturile PSD, ceea ce, în interpretarea ei, contrazice ideea că persoana desemnată pentru funcția de premier ar trebui să aibă deja o majoritate conturată. În același context, Turcan afirmă că „au trecut 70 de zile” până când PSD ar fi ajuns la concluzia că președintele desemnează premierul, iar premierul desemnat își caută majoritatea. Miza politică imediată: scenariul unui premier „independent” Turcan mai susține că devine „tot mai clar” scenariul unui premier desemnat care nu este membru PSD și că Grindeanu ar prefera să promoveze „un independent”, căruia PSD să-i impună direcția de guvernare „din prima zi”. Aceste afirmații sunt prezentate ca opinie politică în postarea liderului PNL, fără elemente suplimentare de confirmare în materialul citat. Contextul declarațiilor este poziționarea PSD privind susținerea unui viitor guvern, după ce Sorin Grindeanu a anunțat public condițiile partidului pentru vot, menționate de Digi24. [...]
Formarea noului guvern se împinge cel mai devreme spre a doua jumătate a lui septembrie , iar întârzierea prelungește incertitudinea asupra direcției economice și a calendarului legislativ din toamnă, în condițiile în care desemnarea premierului depinde de președintele Nicușor Dan , potrivit Libertatea . În analiza publicației, chiar dacă negocierile cu partidele ar avansa rapid în zilele următoare, „zorii” unui nou guvern sunt greu de văzut înainte de 15 septembrie. Motivul: nu există încă un favorit pentru funcția de prim-ministru, iar partidele vin cu condiții distincte, în timp ce Nicușor Dan nu a avansat un nume „de mai bine de două luni” de la ultimele negocieri formale. Președintele a indicat că la 1 septembrie ar urma o nouă rundă de consultări și a invocat urgența instalării unui guvern, dar și riscul repetării unui eșec la votul din Parlament. Calendarul probabil, dacă desemnarea vine abia la început de septembrie Surse politice citate de Libertatea susțin că discuțiile ar urma să fie inițial informale, „de miercuri încolo”. O desemnare spre finalul săptămânii (4–6 septembrie) ar muta depunerea programului de guvernare și a echipei în Parlament între 14 și 16 septembrie, termen derivat din Constituție, iar procedurile parlamentare pot adăuga câteva zile până la votul de învestitură. PSD și PNL, în centrul negocierilor, dar cu linii roșii diferite PSD și PNL sunt descrise ca principalele formațiuni „agreate” pentru a construi o guvernare în jurul lor. La PSD, conducerea s-a reunit la Sinaia, iar secretarul general Claudiu Manda a spus că partidul are voturile pentru un nou guvern. Conform surselor politice citate, PSD ar fi dispus să voteze fie un guvern cu premier PSD ( Sorin Grindeanu ), fie un premier tehnocrat/independent, dar cu participarea „oamenilor lor” în executiv. Social-democrații ar urma să vină și cu obiective legate de un program de relansare economică, iar în ecuație apare și sprijinul UDMR. PNL este prezentat ca mai flexibil privind participarea la guvernare și numirile din eșaloanele doi și trei. În afară de varianta Siegfried Mureșan (încă „formal” pe masă), liberalii ar putea susține un premier independent, însă cu o condiție formulată tranșant de un lider liberal: „Fără slugile PSD” Acesta a explicat că prin „slugi” sunt vizați apropiați ai PSD fără carnet de partid, promovați anterior în funcții. Nume vehiculate și aritmetică parlamentară: pragul de 233 rămâne problema-cheie Libertatea notează că Alexandru Nazare nu mai este văzut ca variantă de premier, în timp ce numele lui Eugen Tomac reapare „la nivel de zvon”. O altă opțiune menționată este Radu Burnete, consilier al președintelui, dar varianta este privită cu rezerve, cel puțin din zona liberală, după eșecul medierii pe legea salarizării. Dincolo de nume, blocajul major este majoritatea de 233 de voturi necesară învestirii. În calculele prezentate: PSD + UDMR + Grupul minorităților ar însuma 175 de voturi, la care s-ar adăuga cel puțin 16 parlamentari disidenți din PNL, ajungând la 191; surse din zona PSD susțin că dintr-un grup de 47 de aleși suveraniști sau neafiliați s-ar putea atrage „în jur de 35” de voturi, ceea ce ar duce totalul la 226, încă sub prag; ar mai exista, potrivit acelorași surse, o „rezervă” de câteva voturi de la AUR (cu riscul unor excluderi), plus câteva de la PNL. În schimb, o majoritate PNL–USR este descrisă ca și mai greu de construit: PNL + USR + UDMR ar avea 153 de voturi, fără a include cele 16 voturi ale disidenților asumați din PNL, ceea ce lasă o distanță mare până la 233. În lipsa unei desemnări rapide și a unei formule care să treacă pragul de 233, instalarea guvernului rămâne expusă întârzierilor și unui nou eșec de învestitură, cu efect direct asupra capacității statului de a livra rapid bugetare și măsuri economice în debutul sesiunii parlamentare de toamnă. [...]
PNL contestă credibilitatea PSD pe „10 priorități” cu miză bugetară și industrială , după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a catalogat agenda prezentată de Sorin Grindeanu drept „populistă”, potrivit Wall-Street . Disputa vine în contextul în care PSD propune un acord politic pentru formarea unei majorități parlamentare, cu angajamente pe domenii care implică cheltuieli publice și politici economice. Mureșan susține că PSD „nu mai are credibilitate” să facă promisiuni în agricultură, piața muncii, sănătate și apărare, argumentând că social-democrații au controlat o mare parte din ultimul deceniu ministerele de resort: peste 70% din timp la Agricultură, Muncă și Sănătate și aproape 65% la Apărare. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. „Sorin Grindeanu a prezentat acum o agendă populistă de «10 priorități ale României».” În aceeași intervenție, liberalul afirmă că problemele din aceste domenii sunt „în primul rând, din vina miniștrilor PSD” și că nu există motive să se creadă că partidul „va face în viitor ce nu a făcut în trecut”. Ce propune PSD și unde apare miza economică Conform informațiilor prezentate, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD propune partidelor interesate de formarea unei majorități parlamentare un acord politic cu 10 priorități pentru următorii doi ani. Lista include direcții cu impact direct asupra bugetului și politicilor industriale, între care: dezvoltarea energiei și valorificarea resurselor naturale; modernizarea industriei naționale pentru apărare; reindustrializarea și finanțarea producției românești; îmbunătățirea colectării veniturilor înaintea introducerii unor noi taxe; investiții strategice urmărite transparent; educație și sănătate; agricultură, irigații și dezvoltare rurală; apărarea interesului național în UE și NATO. Grindeanu a mai spus că „fiecare euro din programul SAFE trebuie să se reflecte în capacitatea industrială a țării”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: negocierea unei majorități se mută pe terenul angajamentelor bugetare Schimbul de acuzații are relevanță practică pentru mediul economic prin faptul că „prioritățile” invocate (reindustrializare, apărare, energie, colectare fiscală, investiții) sunt, în mod tipic, traduse în programe cu finanțare publică, reguli și ținte administrative. În acest cadru, contestarea „credibilității” devine un argument politic în negocierile pentru guvernare și pentru felul în care ar putea fi împărțite responsabilitățile pe ministere în următorii doi ani. [...]
România rămâne fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după ratarea Legii salarizării , iar Comisia Europeană spune că va continua dialogul cu autoritățile și că este pregătită să sprijine păstrarea „esenței și a obiectivelor” reformei, potrivit Digi24 . Într-o reacție transmisă în exclusivitate publicației, Comisia arată că a luat act de faptul că autoritățile și partidele politice din România „nu au reușit să ajungă la consensul politic și social necesar” pentru adoptarea legii privind salariile din sectorul public în termenul prevăzut în Mecanismul de redresare și reziliență, adică înainte de 31 august 2026. „Comisia își va continua dialogul și cooperarea cu autoritățile române. Suntem pregătiți să sprijinim eforturile de menținere a esenței și a obiectivelor reformei și să ajutăm autoritățile să identifice soluții care pot contribui la atingerea obiectivelor sale principale, lucru pe care, din câte înțelegem, România intenționează să îl realizeze înainte de sfârșitul anului.” De ce contează: banii legați de termen nu mai pot fi recuperați automat Noua lege a salarizării era un jalon din PNRR de care depindeau aproximativ 770 de milioane de euro. În ultimele luni au avut loc negocieri între partide, Guvern și sindicate, însă PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord politic și social până la termenul-limită, notează Digi24. Administrația Prezidențială a confirmat oficial că partidele și-au asumat pierderea sumei aferente acestui jalon. În același timp, forma tehnică a legii este considerată aproape finalizată, iar partidele și-au asumat adoptarea ei până la sfârșitul anului. Miza imediată este că, deși reforma ar urma să fie făcută ulterior, o lege adoptată în decembrie „nu mai poate recupera automat” cei 770 de milioane de euro pierduți pentru nerespectarea jalonului la termen, conform aceleiași surse. [...]
