Știri
Știri din categoria Diverse
USR condiționează orice sprijin parlamentar de un pachet de reforme care include modificarea Legii ANI, invocând riscul pierderii a 770 de milioane de euro, și exclude explicit votul pentru un guvern PSD, potrivit Digi24. Mesajul vine în plin context de negocieri pentru formarea noului Executiv, după ce PSD a transmis că își asumă guvernarea și a prezentat un set de 10 priorități naționale ca bază pentru intrarea la guvernare.
În centrul poziției USR este solicitarea de modificare a Legii ANI (Agenția Națională de Integritate), astfel încât aceasta să fie pusă „în acord cu legislația europeană” care, potrivit partidului, nu permite sancțiuni retroactive. USR leagă miza de finanțarea europeană, afirmând că „ne dorim ca 770 de milioane de euro să nu fie pierduți”, pe fondul unui conflict politic pe care îl atribuie PSD.
Lista de priorități anunțată pentru noua sesiune parlamentară include măsuri cu impact direct asupra organizării administrației și a arhitecturii instituționale:
Separat, USR include și eliminarea „supraimpozitării” contractelor de muncă cu normă parțială, argumentând că măsura afectează persoanele cu venituri mici.
Pe fondul anunțului PSD privind asumarea guvernării și a condițiilor sale pentru participarea la viitorul Executiv, USR respinge varianta unui guvern condus sau controlat de PSD.
„Și, nu, tot nu vom vota un guvern PSD sau care să conțină surogați PSD”, a transmis formațiunea.
În același context, social-democrații au cerut, între altele, măsuri privind reducerea cheltuielilor statului și relansarea economiei, însă materialul Digi24 nu detaliază conținutul complet al celor 10 priorități prezentate de PSD.
Recomandate
Dominic Fritz își folosește expunerea publică pentru a transforma atacurile online într-o „lecție” de limbă , într-un moment în care presiunea politică asupra sa crește după promulgarea legii ANI, potrivit Wall-Street . Președintele USR și primarul Timișoarei a publicat, de Ziua Limbii Române (31 august), un videoclip în care corectează greșelile gramaticale din mesajele jignitoare primite pe rețelele sociale. În clip, Fritz pornește de la îndemnul „Înjură-mă, dar corect” și alege comentarii din mediul online pe care le rescrie, explicând pe rând unde apar erori de ortografie, gramatică și punctuație. Demersul este prezentat ca un răspuns ironic la criticile din spațiul digital, prin care insultele sunt „întoarse” în exerciții de exprimare corectă. Ce corectează, concret, în mesajele primite Primul exemplu citit de Fritz conține formulări precum „dute” și „neam săturat”, pe care le folosește pentru a explica reguli de bază: cratima în „du-te” (verb + pronume); diferența dintre „ne-am” și „neam”; forma corectă „iapa”, nu „ieapa”; ajustarea sensului în expresia „unde a dus mutu iapa”, pe care o leagă de ideea de loc foarte îndepărtat. Într-un alt comentariu, Fritz insistă asupra lipsei cratimelor și a diacriticelor și corectează, între altele, „invirtindute” în „învârtindu-te”, adăugând observații și despre punctuație. În același registru, explică și cum ar trebui scrise corect unele apelative jignitoare. „Dacă îmi spui mie că eu sunt jegos, atunci trebuie să scrii «jegosule». La fel ca și «împuțitule».” Contextul politic: referirea la legea ANI Articolul amintește că legea ANI a fost promulgată săptămâna trecută de președintele Nicușor Dan și că, în acest context, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei. Finalul clipului: renunțarea la corecturi Pentru al treilea mesaj, descris ca având „numeroase greșeli”, Fritz nu mai încearcă să îl corecteze. După ce îl citește, se ridică și pleacă, sugerând prin gest că volumul erorilor face imposibilă continuarea „lecției”. [...]
România rămâne fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după ratarea Legii salarizării , iar Comisia Europeană spune că va continua dialogul cu autoritățile și că este pregătită să sprijine păstrarea „esenței și a obiectivelor” reformei, potrivit Digi24 . Într-o reacție transmisă în exclusivitate publicației, Comisia arată că a luat act de faptul că autoritățile și partidele politice din România „nu au reușit să ajungă la consensul politic și social necesar” pentru adoptarea legii privind salariile din sectorul public în termenul prevăzut în Mecanismul de redresare și reziliență, adică înainte de 31 august 2026. „Comisia își va continua dialogul și cooperarea cu autoritățile române. Suntem pregătiți să sprijinim eforturile de menținere a esenței și a obiectivelor reformei și să ajutăm autoritățile să identifice soluții care pot contribui la atingerea obiectivelor sale principale, lucru pe care, din câte înțelegem, România intenționează să îl realizeze înainte de sfârșitul anului.” De ce contează: banii legați de termen nu mai pot fi recuperați automat Noua lege a salarizării era un jalon din PNRR de care depindeau aproximativ 770 de milioane de euro. În ultimele luni au avut loc negocieri între partide, Guvern și sindicate, însă PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord politic și social până la termenul-limită, notează Digi24. Administrația Prezidențială a confirmat oficial că partidele și-au asumat pierderea sumei aferente acestui jalon. În același timp, forma tehnică a legii este considerată aproape finalizată, iar partidele și-au asumat adoptarea ei până la sfârșitul anului. Miza imediată este că, deși reforma ar urma să fie făcută ulterior, o lege adoptată în decembrie „nu mai poate recupera automat” cei 770 de milioane de euro pierduți pentru nerespectarea jalonului la termen, conform aceleiași surse. [...]
Schimbul de replici USR–PSD complică negocierile pentru viitorul guvern , într-un moment în care PSD își fixează public condițiile de intrare la guvernare, iar USR contestă credibilitatea angajamentelor, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu (USR), a ironizat rezoluția adoptată luni de PSD privind „viitorul guvern”, pe care a catalogat-o drept „o hârtie cu multe promisiuni”. Într-o postare pe rețelele de socializare, Buzoianu a sugerat că social-democrații ar trebui să aibă „demnitatea” de a-și respecta propriile promisiuni. „PSD votează să semneze iar o hârtie cu multe promisiuni. Dacă doar ar putea vota să aibă şi demnitatea de a se ţine de propriile promisiuni făcute…” Ce prevede rezoluția PSD și de ce contează în negocieri Rezoluția PSD, adoptată la Sinaia și intitulată „Asumarea responsabilității guvernării de către Partidul Social-Democrat”, stabilește liniile roșii ale partidului pentru formula executivului. Documentul prevede că PSD: va susține formarea unui guvern minoritar social-democrat sau a unui guvern politic „construit în jurul PSD”; nu va susține nicio formulă de guvernare din care nu face parte. În acest context, reacția USR indică o tensiune politică ce poate influența ritmul și direcția discuțiilor despre majoritate și arhitectura viitorului cabinet, în condițiile în care PSD își condiționează explicit sprijinul de participarea la guvernare. [...]
UDMR își condiționează sprijinul pentru viitorul premier de decizia președintelui și blochează, deocamdată, negocierile cu PSD , potrivit Digi24 . Kelemen Hunor spune că formațiunea nu renunță la înțelegerea cu PNL și USR privind susținerea lui Siegfried Mureșan ca propunere comună de prim-ministru, până când președintele Nicușor Dan face o nominalizare. Liderul UDMR neagă că le-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan că deputații UDMR vor vota „oricine” ar fi candidatul desemnat de șeful statului. În declarații pentru Maszol.ro , el afirmă că „restul sunt doar speculații” și insistă că, fără o decizie a președintelui, nu există bază pentru discuții cu PSD. Miza: formarea rapidă a unui guvern „cu drepturi depline” Kelemen Hunor susține că România are nevoie „cât mai curând” de un guvern cu puteri depline și respinge ideea alegerilor anticipate. În același timp, el argumentează că UDMR nu poate susține public un candidat comun (Mureșan) și, simultan, să negocieze sprijin pentru un alt nume, înainte ca președintele să facă desemnarea. Critica internă: reproșul că Mureșan „a dispărut” după desemnare Deși își menține sprijinul pentru candidatul comun, liderul UDMR îi reproșează lui Siegfried Mureșan că, după ce a fost desemnat, „a dispărut” pe parcursul verii și nu ar fi încercat să consolideze avantajul parlamentar al PNL–USR–UDMR în raport cu PSD. „După desemnarea lui Mureșan, acesta a dat o lovitură președintelui, una PSD-ului, iar apoi a dispărut. Toată vara nu am mai auzit nimic de el, iar acest lucru este inacceptabil.” Ce urmează: negocieri doar după nominalizarea de la Cotroceni Kelemen Hunor afirmă că, dacă Mureșan va fi desemnat să formeze guvernul, va trebui să negocieze inclusiv cu grupurile parlamentare mici, în cazul în care PSD refuză sprijinul. În oglindă, dacă va fi desemnat Sorin Grindeanu, și acesta ar urma să caute susținere în afara propriului partid. UDMR transmite, totodată, că nu dorește să stea „la aceeași masă” cu AUR și că, până la momentul declarațiilor, nu primise nicio invitație la consultări din partea președintelui Nicușor Dan. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR din cauza blocajului politic care a împiedicat adoptarea unor reforme cerute de Comisia Europeană, potrivit Libertatea , care citează o analiză Financial Times. Miza este una economică directă: fondurile sunt condiționate de legi privind salarizarea în sectorul public și reforma companiilor de stat cu pierderi. Financial Times notează că Bruxelles-ul a stabilit 31 august drept termen-limită pentru adoptarea reformelor legate de banii de redresare post-pandemie, disponibili doar până la finalul acestui an. În același timp, publicația britanică indică drept cauză a blocajului opoziția social-democraților față de proiectele de lege și ieșirea PSD din coaliția de guvernare în luna mai, urmată de incapacitatea partidelor de a conveni asupra unui nou prim-ministru. Europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidat PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, este citat spunând că reforma legii salarizării ar corecta inegalități, ar limita privilegii acordate pe criterii politice și ar debloca tranșa de 770 de milioane de euro. În aceeași logică, Mureșan afirmă că situația a întărit poziția liberalilor de a nu mai face coaliție cu PSD, după demiterea premierului Ilie Bolojan în luna mai, cu sprijinul AUR. Companiile de stat, în centrul riscului de finanțare Financial Times leagă disputa politică și de reforme care ar afecta „rețelele de clientelism” din administrația publică și din companiile de stat, unde posturile, numirile în consilii de administrație și subvențiile ar funcționa ca monedă de schimb politică. Publicația britanică dă și exemplul CFR, despre care scrie că a anunțat în iulie pierderi estimate la aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru acest an, iar datoriile ar fi depășit 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) la finalul lui 2025. În plus, Financial Times menționează probleme vechi de întreținere și modernizare, cu servicii feroviare care ar fi ajuns mai lente decât în urmă cu un secol. Presiune suplimentară: ratingul suveran, aproape de „junk” Financial Times mai arată că agențiile de rating urmăresc îndeaproape evoluțiile din România, în contextul în care ratingul datoriei suverane este la doar o treaptă peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în jargonul piețelor). În plan intern, Libertatea amintește că România se află în criză politică din 20 aprilie, când PSD și-a retras sprijinul pentru premierul PNL Ilie Bolojan, iar miniștrii PSD au demisionat pe 23 aprilie. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. [...]
Schimbul de acuzații PNL–PSD pe „priorități” mută presiunea pe credibilitatea guvernării : europarlamentarul Siegfried Mureșan , propunerea PNL de premier, susține că lista de „10 priorități” prezentată de Sorin Grindeanu este „populistă” și că problemele din domeniile vizate sunt, în principal, rezultatul guvernării PSD, potrivit Digi24 . Mureșan afirmă că documentul avansat de Grindeanu acoperă „domenii foarte cunoscute PSD”, enumerând agricultura, piața muncii, sănătatea și apărarea, și argumentează că social-democrații au avut controlul asupra acestor portofolii în cea mai mare parte a ultimului deceniu. În mesajul publicat pe Facebook, liberalul indică următoarele ponderi ale deținerii ministerelor de către PSD în ultimii 10 ani: Ministerul Agriculturii: peste 70% din timp Ministerul Muncii: peste 70% din timp Ministerul Sănătății: peste 70% din timp Ministerul Apărării: aproape 65% din timp „Nu mai credem că PSD va face în viitor ce nu a făcut în trecut”, a declarat Siegfried Mureșan, conform aceleiași surse. Context: „Acordul celor zece priorități” și miza unui mandat de 24 de luni Reacția lui Mureșan vine după ce Sorin Grindeanu a prezentat un document adoptat în ședința PSD de luni, intitulat „Acordul celor zece priorități naționale”, propus partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile. Documentul ar urma să stea la baza susținerii unui guvern cu mandat de 24 de luni, potrivit articolului. În plan politic, disputa ridică o problemă de fond pentru negocierile de guvernare: dacă agenda de „priorități” devine criteriu de susținere, partidele vor fi împinse să justifice nu doar ce promit, ci și ce au livrat în domeniile pe care le-au administrat anterior. [...]
