Știri
Știri din categoria Diverse
Reluarea „în forță” a lucrărilor la termocentrala Iernut poate reduce presiunea pe rețelele Transelectrica est–vest, într-un sistem energetic cu deficit de producție în centrul și vestul țării, potrivit Digi24. Premierul interimar Ilie Bolojan spune că toate contractele necesare pentru accelerarea șantierului vor deveni operaționale la jumătatea lunii septembrie, iar centrala ar urma să intre în probe în această iarnă și să funcționeze la capacitate în primul trimestru din 2027.
Termocentrala de la Iernut, administrată de Romgaz, este descrisă ca obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național și ar fi trebuit să înlocuiască, încă din anii trecuți, o parte dintre grupurile pe cărbune. Proiectul ajunsese la aproximativ 90% înainte ca firma spaniolă care coordona lucrările să intre în faliment, ceea ce a blocat continuarea contractului.
Bolojan a explicat că Romgaz a preluat în administrare directă subcontractorii și a reluat contractele, menționând că este vorba de „peste 30 de contracte”, dintre care o parte sunt deja active în șantier, iar restul ar urma să devină operaționale de la mijlocul lunii septembrie.
În evaluarea prezentată de premierul interimar, centrala ar urma să aibă un rol de echilibrare: în centrul și vestul României există deficit de producție, în timp ce în sud-est, în special în Dobrogea, este surplus. În acest context, punerea în funcțiune a noii capacități ar reduce presiunea asupra rețelelor de transport operate de Transelectrica pe direcția est–vest.
„Această centrală urmând să funcționeze cu rol strategic de echilibrare a Sistemului Energetic Național și să reducă presiunea pe rețelele Transelectrica pe relația Est-Vest.”
Conform calendarului invocat de echipele tehnice, lucrările de construcție ar trebui să se încheie până la sfârșitul anului 2026. După această etapă ar începe probele, iar producția efectivă de energie „în bandă” (livrare constantă, stabilă) este estimată pentru primele luni din 2027.
„Vor intra în probe începând din iarnă și, din nou, în primul trimestru al anului viitor, centrala va trebui să funcționeze la capacitate, acoperind un deficit de energie în bandă de care România avea nevoie.”
În același context, Bolojan a mulțumit echipelor Romgaz și a legat importanța termocentralei de la Iernut de economia județului Mureș, alături de combinatul Azomureș, pe componentele energie și îngrășăminte pentru agricultură.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de o țintă de deficit de maximum 5,3% în 2027 , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a semnat acordul de susținere cu premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Documentul fixează condiții „tranzitorii” pentru următoarele două-trei luni, până la adoptarea bugetului pe 2027, cu miză directă pe traiectoria fiscală și accesul la fonduri europene. Bolojan a spus, la B1 TV, că acordul nu este unul politic și nu reprezintă „un cec în alb”, ci un instrument prin care PNL își leagă votul de învestire de un set de angajamente asumate de Niculescu. În logica prezentată de liderul liberal, acordul ar trebui să permită adoptarea rapidă a ordonanțelor necesare, inclusiv pentru rectificări bugetare, astfel încât „serviciile de bază” să funcționeze și să fie pregătit bugetul pe 2027. Clauza fiscală: deficit în scădere, cu plafon de 5,3% În acord este inclusă o clauză privind deficitul bugetar pentru anul viitor, care ar urma să fie în scădere și să ajungă la „maxim 5,3%”, țintă pe care România și-a asumat-o anterior, conform declarațiilor lui Bolojan. Tot el a legat explicit respectarea țintelor de deficit de: posibilitatea de a continua accesarea fondurilor europene; menținerea României ca „țară sigură pentru investitori”; corectarea cheltuielilor bugetare și crearea condițiilor pentru relansare economică. Sprijin limitat în timp și condiționat: miza moțiunii de cenzură Bolojan a insistat că votul PNL pentru învestirea Guvernului Niculescu este „un vot de necesitate”, nu un vot de încredere. Acordul este limitat ca durată până după aprobarea legii bugetului, iar nerespectarea prevederilor ar deschide calea unei moțiuni de cenzură depuse de PNL, potrivit declarațiilor sale. În conferința de presă de sâmbătă, după ședința Biroului Politic Național al PNL, Bolojan a precizat că partidul nu va depune moțiune de cenzură dacă, până la aprobarea bugetului, prevederile acordului sunt respectate, însă își păstrează această opțiune dacă înțelegerile nu sunt urmate. De ce contează Acordul introduce o condiționare fiscală explicită pentru sprijinul parlamentar acordat viitorului executiv, într-un moment în care bugetul pe 2027 este prezentat drept esențial pentru ratingul României și stabilitate. În același timp, PNL își păstrează o pârghie politică imediată — amenințarea cu moțiunea de cenzură — dacă angajamentele asumate nu sunt respectate. [...]
PNL ia în calcul să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară , pe fondul avertismentelor că unele instituții publice sunt aproape de limita de funcționare, potrivit Stiri Pro TV . În stenograme din ședința Biroului Politic Național al PNL, Ilie Bolojan le-ar fi spus liberalilor că, strict politic, partidul nu ar avea interesul să susțină un Executiv dominat de PSD, dar că „responsabilitatea” ar impune încheierea provizoratului. În discuțiile interne, Bolojan ar fi invocat „constrângerile economice și bugetare” ale anului următor și a transmis că nu are „așteptări foarte mari” de la noul guvern. Totuși, liderul PNL a argumentat că România se află de peste cinci luni într-o perioadă de interimat, după demiterea guvernului condus de el prin moțiune de cenzură inițiată de PSD, iar atribuțiile limitate ale unui guvern interimar blochează decizii bugetare majore. Miza: rectificarea bugetară și funcționarea serviciilor publice Potrivit stenogramelor, Bolojan a avertizat că unele instituții au fonduri insuficiente pentru a-și continua activitatea până la finalul anului și că este nevoie de „cel puțin o rectificare bugetară serioasă”, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de un guvern interimar. În exemplificările din ședință, el a indicat presiuni în special în zona serviciilor medicale de urgență: unitatea de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca ar fi avut o alocare inițială de sub 5 milioane lei în 2026, față de peste 10 milioane lei în 2025; la Târgu Mureș, alocarea inițială ar fi fost de sub 4 milioane lei în 2026, comparativ cu 8 milioane lei în 2025. Bolojan a mai spus că unele unități ar fi primit aproximativ 30% din fondurile necesare pentru întreg anul și a avertizat că, fără rectificări, funcționarea „în condiții normale” până la sfârșitul anului ar putea deveni imposibilă. Pe lista problemelor menționate apar și Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, inclusiv din cauza scumpirii carburanților. Conform celor relatate în ședință, prețurile la combustibili ar fi crescut, în medie, cu 20–30% de la sfârșitul lunii februarie, accelerând consumarea bugetelor inițiale. „Nu e calcul politic, e responsabilitate” În stenograme, Bolojan formulează explicit dilema PNL: politic, partidul nu ar avea motive să voteze învestirea, dar menținerea interimatului ar prelungi blocajul administrativ și bugetar. „Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate” Tot în aceeași logică, el ar fi spus că, dacă PNL ar face „exclusiv un calcul strict politic”, nu ar trebui să voteze guvernul. Ce urmează: decizia PNL și votul din Parlament Ședința Biroului Politic Național al PNL a avut loc pentru stabilirea poziției față de Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, care urmează să ajungă la votul Parlamentului marți. În partid există poziții divergente: o parte dintre liberali ar prefera respingerea guvernului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin învestirea pentru a încheia criza politică. Înaintea ședinței, filiala PNL Iași a anunțat că nu susține învestirea și a cerut fie o majoritate „reformistă credibilă”, fie anticipate. Bolojan le-a reamintit colegilor că PNL are cea mai mare pondere dintre cele trei partide din guvernul interimar și, implicit, „principala responsabilitate” pentru această perioadă. [...]
PNL își justifică votul pentru Guvernul Niculescu ca „vot de responsabilitate”, dar mută răspunderea politică la PSD și la președinte , potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la Digi24, de ce liberalii au respins guvernul Tomac și ar urma să voteze executivul condus de Luca Niculescu, deși include miniștri PSD și persoane controversate. Bolojan a susținut că un „vot de instalare” nu echivalează cu o susținere politică și nici cu asumarea componenței cabinetului de către PNL. În argumentația sa, guvernul „se bazează” pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, iar „cei care au făcut aceste propuneri” trebuie să și le asume. Răspunderea, „pe față”, nu prin „fațadă” Miza invocată de liderul PNL este evitarea unei formule în care decizia reală ar fi în altă parte decât la cei care apar oficial în guvern. El a spus că „cea mai proastă situație” este un executiv cu „o fațadă” care „maschează” decidenții din spate, în timp ce răspunderea publică rămâne la cei din prim-plan. În acest context, Bolojan a comparat situația cu guvernul Tomac, despre care a afirmat că ar fi avut, „în mod evident”, oameni veniți pe propuneri PSD, „dar fără să răspundă”. În schimb, în guvernul Niculescu, PSD ar fi „pe față”, iar partidul „va trebui ori să valideze că tot ceea ce au spus până acum pun în practică, ori să invalideze acest lucru”. Mesajul despre miniștrii PSD: „astea sunt resursele umane” Întrebat despre miniștrii propuși de PSD, Bolojan a spus că nu vrea să „desființeze” persoane cu care a lucrat, dar a punctat că acestea sunt „rezervele” și „resursele umane” ale PSD. Totodată, a adăugat că nu are „speranțe deosebite” că „lupul își schimbă năravul”. Cine sunt miniștrii din guvernul Luca Niculescu (lista din sursă) Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Afacerilor Externe: Sebastian - Dănuț Neculăescu (Independent) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD) Ministrul Delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel - Bogdan Dumitru (Independent) Ministrul Energiei: Dumitru Chisăliță (Independent) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Natalia-Elena Intotero (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Marcel-Alexandru Stoica (PSD) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre Florin Manole (PSD) Ministrul Sănătății: Alexandru-Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Valentin - Sorin Costreie (Independent) Ministrul Delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin - Gabriel Ionescu (PSD) Ministrul Culturii: Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan (Independent) În esență, poziția prezentată de Bolojan fixează o linie de demarcație: PNL ar putea vota instalarea, dar încearcă să lase costul politic al guvernării și al numirilor în sarcina celor care au decis nominalizarea premierului și au făcut propunerile de miniștri. [...]
Ilie Bolojan avertizează că lipsa unui guvern poate aduce „costuri” majore României , iar în acest context pune presiune pe decidenți să iasă din logica de „calcule” politice înaintea votului de învestitură, potrivit Digi24 . Premierul interimar spune că relația sa cu președintele Nicușor Dan este „o colaborare instituțională normală” și susține că întâlnirea avută la Bruxelles nu a vizat aranjamente politice sau votul din Parlament pentru noul Executiv. Miza: riscul de blocaj și „costurile” pentru România În contextul discuțiilor despre posibilitatea dizolvării Parlamentului dacă Guvernul Luca Niculescu ar fi respins, Bolojan afirmă că influența președintelui poate conta în ecuația votului, dar insistă că situația a depășit faza declarațiilor și a „împunsăturilor”. „Astăzi avem o realitate, ceea ce înseamnă dificultăți majore și costuri pe care România le poate avea dacă nu avem un guvern.” În aceeași linie, el spune că, atunci când ocupi funcția de premier, obligația principală este față de țară, nu față de câștigul politic. Ce spune Bolojan despre discuția cu Nicușor Dan la Bruxelles Bolojan explică faptul că s-a întâlnit cu președintele miercuri seară, la Bruxelles, după ce participase la deschiderea unui birou al Federației Patronale Române Concordia, gest pe care îl descrie ca semnal de respect și încurajare pentru cei care lucrează și investesc în România. Cei doi au fost cazați la același hotel și au discutat împreună cu membri ai echipelor lor. Potrivit premierului interimar, subiectele au fost legate de agenda zilei următoare, inclusiv viitorul buget al Uniunii Europene și teme care țin de ambele instituții. „Dar nu a fost o discuție de tip politic, de alte aranjamente.” Bolojan mai spune explicit că nu s-a discutat despre susținerea guvernului în Parlament. Guvernul propus și relația președinte–PSD Întrebat despre o posibilă înțelegere între președinte și PSD, Bolojan afirmă că guvernul care urmează să fie supus votului săptămâna viitoare este „un rezultat al deciziilor” luate de Nicușor Dan și PSD, fără să intre în comentarii despre natura unei eventuale înțelegeri. „Guvernul care va fi supus votului săptămâna viitoare, dacă va fi învestit, este un rezultat al deciziilor luate de președintele României și de Partidul Social Democrat .” În acest context, el dă ca exemplu o nominalizare anterioară, susținând că „Guvernul Veștea” nu ar fi fost în interesul PNL, ci „poate” al PSD. „Președintele are o răspundere” pentru ce urmează La final de mandat, Bolojan spune că eventualele mesaje către președinte le transmite direct, ca și până acum, și subliniază că șeful statului, având legitimitatea votului, poartă inevitabil o parte din responsabilitatea pentru evoluțiile din țară. „Președintele României (...) are o răspundere pentru ceea ce se întâmplă în această țară, în mod inevitabil, cu bune și cu rele.” Din informațiile prezentate, următorul punct de inflexiune rămâne votul de învestitură anunțat pentru săptămâna viitoare, pe fondul avertismentului că un blocaj prelungit poate genera costuri pentru România. [...]
Ilie Bolojan transmite că disidența din PNL are doar două ieșiri: disciplină sau plecare , într-un mesaj care ridică miza de coeziune internă înaintea deciziilor politice ale partidului, potrivit Digi24 . Premierul interimar a vorbit în studioul Digi24 despre „tabăra anti-Bolojan” din PNL și a descris, în termeni de regulă internă, ce se întâmplă cu cei care contestă linia stabilită de majoritate. „Sunt două posibilități principiale pentru oricine este într-un partid. Una este să respecte o decizie a majorității chiar dacă nu este de acord cu ea.” Bolojan a spus că a fost de multe ori în situația de a nu fi de acord cu decizii ale PNL, inclusiv votând împotrivă, dar a acceptat cadrul decizional al partidului. A doua opțiune, în logica prezentată de liderul liberal, este ieșirea din partid pentru cei care nu se pot acomoda cu deciziile majorității. „Dacă aceste decizii sunt incompatibile cu valorile tale sau dacă ai alte dependențe, pleci din partidul respectiv și îți faci altă activitate.” În final, Bolojan a încadrat disputa ca pe o chestiune de „coerență”, „respect față de colegi” și respectarea direcției stabilite de majoritate, fără a indica pași procedurali concreți sau un calendar pentru tranșarea conflictului intern. [...]
Incidentul cu drona prăbușită în Lituania a declanșat o reacție operațională NATO , cu avioane de vânătoare ridicate pentru identificare și cu o anchetă în desfășurare, pe fondul riscului ca episoadele de acest tip să se repete în spațiul aerian al flancului estic, potrivit Stirile Pro TV . Ucraina și-a prezentat scuzele după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei și s-a prăbușit. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Heorhii Tîhîi , a transmis pe platforma X că autoritățile ucrainene „regretă incidentul” și a susținut că drona rătăcită ar fi putut fi deviată de „războiul electronic rusesc” în timpul unei operațiuni împotriva unor „ținte militare legitime” din Rusia, conform Agerpres. Totodată, oficialul ucrainean a spus că Kievul va colabora cu autoritățile de la Vilnius pentru a clarifica circumstanțele și pentru a preveni repetarea unor astfel de situații. Reacția autorităților lituaniene și riscurile pentru civili Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a declarat anterior că drona prăbușită în nordul țării ar proveni, cel mai probabil, dinspre Polonia. Șeful centrului național de gestionare a crizelor, Vilmantas Vitkauskas, a afirmat că fragmentele rezultate în urma prăbușirii au avariat un vehicul civil aflat în deplasare, fără victime, potrivit declarațiilor sale pentru postul public de radio lituanian. Deși au fost găsite resturi și componente ale obiectului zburător, rămâne neclar dacă drona conținea materiale explozive. Mobilizare NATO și anchetă în curs După incident, autoritățile au emis alerte către populație în mai multe regiuni din nordul Lituaniei, avertismentele extinzându-se și în zone din Letonia aflate la graniță. Avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru identificarea obiectului, însă condițiile meteo au împiedicat stabilirea unui contact vizual, potrivit lui Kaunas. Un reprezentant al Alianței Nord-Atlantice a confirmat că două avioane italiene Eurofighter, aflate sub comandă NATO, au fost trimise în misiune. O anchetă este în desfășurare, iar NATO menține contact strâns cu autoritățile lituaniene. Context: incidente repetate în statele baltice În contextul războiului din Ucraina, Lituania, Estonia și Letonia s-au confruntat și anterior cu incidente similare. Publicația notează că, în mod repetat, drone ucrainene care și-au deviat traiectoria – inițial destinate unor ținte din nord-vestul Rusiei – au intrat în spațiul aerian al țărilor baltice și s-au prăbușit. În trecut au fost semnalate și incursiuni ale unor drone de fabricație rusă venite dinspre Belarus pe teritoriul Lituaniei. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , a reacționat pe X, afirmând că războiul de agresiune al Rusiei „se extinde asupra flancului estic al NATO și al UE” și susținând că o dronă a explodat deasupra nordului țării, reprezentând un pericol pentru populația civilă. [...]
