Știri
Știri din categoria Diverse
Reluarea „în forță” a lucrărilor la termocentrala Iernut poate reduce presiunea pe rețelele Transelectrica est–vest, într-un sistem energetic cu deficit de producție în centrul și vestul țării, potrivit Digi24. Premierul interimar Ilie Bolojan spune că toate contractele necesare pentru accelerarea șantierului vor deveni operaționale la jumătatea lunii septembrie, iar centrala ar urma să intre în probe în această iarnă și să funcționeze la capacitate în primul trimestru din 2027.
Termocentrala de la Iernut, administrată de Romgaz, este descrisă ca obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național și ar fi trebuit să înlocuiască, încă din anii trecuți, o parte dintre grupurile pe cărbune. Proiectul ajunsese la aproximativ 90% înainte ca firma spaniolă care coordona lucrările să intre în faliment, ceea ce a blocat continuarea contractului.
Bolojan a explicat că Romgaz a preluat în administrare directă subcontractorii și a reluat contractele, menționând că este vorba de „peste 30 de contracte”, dintre care o parte sunt deja active în șantier, iar restul ar urma să devină operaționale de la mijlocul lunii septembrie.
În evaluarea prezentată de premierul interimar, centrala ar urma să aibă un rol de echilibrare: în centrul și vestul României există deficit de producție, în timp ce în sud-est, în special în Dobrogea, este surplus. În acest context, punerea în funcțiune a noii capacități ar reduce presiunea asupra rețelelor de transport operate de Transelectrica pe direcția est–vest.
„Această centrală urmând să funcționeze cu rol strategic de echilibrare a Sistemului Energetic Național și să reducă presiunea pe rețelele Transelectrica pe relația Est-Vest.”
Conform calendarului invocat de echipele tehnice, lucrările de construcție ar trebui să se încheie până la sfârșitul anului 2026. După această etapă ar începe probele, iar producția efectivă de energie „în bandă” (livrare constantă, stabilă) este estimată pentru primele luni din 2027.
„Vor intra în probe începând din iarnă și, din nou, în primul trimestru al anului viitor, centrala va trebui să funcționeze la capacitate, acoperind un deficit de energie în bandă de care România avea nevoie.”
În același context, Bolojan a mulțumit echipelor Romgaz și a legat importanța termocentralei de la Iernut de economia județului Mureș, alături de combinatul Azomureș, pe componentele energie și îngrășăminte pentru agricultură.
Recomandate
România a pierdut 770 milioane de euro din PNRR din cauza neadoptării legii salarizării , iar premierul interimar Ilie Bolojan susține că actualul Guvern „nu are nicio responsabilitate”, pentru că ar fi încercat să obțină un consens politic pentru trecerea reformei, potrivit Digi24 . Miza este una bugetară și de credibilitate: neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) înseamnă bani europeni pierduți și presiune suplimentară pe finanțarea internă a investițiilor. Bolojan a vorbit luni, la prefectura Mureș, în ziua în care se încheie programul european de finanțare, despre bilanțul PNRR și despre proiectele rămase neadoptate, care au dus la pierderea unor sume. Ce bani spune Bolojan că s-au pierdut și din ce motive În declarațiile sale, premierul interimar a indicat două pierderi pe „ultima sută de metri”: 770 milioane de euro – contravaloarea unui jalon din PNRR neîndeplinit, pe fondul neadoptării legii salarizării ; 100 milioane de euro – la capitolul decarbonizare , pe fondul întârzierilor în înlocuirea unor capacități energetice și a proiectelor nefinalizate. Despre legea salarizării, Bolojan a afirmat că Executivul pe care îl reprezintă a încercat să găsească o formulă de consens, dar proiectul nu a trecut. „Am făcut tot ce a fost posibil ca să-l trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”. Context: ce rămâne din PNRR și ce investiții au fost invocate Bolojan a amintit că PNRR a avut două componente: una de grant de aproximativ 13,5 miliarde de euro și una de împrumut, diminuată treptat până la aproximativ 7 miliarde de euro. El a spus că, în urma programului, „vor rămâne investiții importante”, dând ca exemplu deschiderea unui tronson de aproape 50 km din „ autostrada Moldovei ” până spre Bacău și continuarea lucrărilor pentru alte tronsoane. Pe zona de energie și decarbonizare, premierul interimar a pus pierderea de 100 milioane de euro pe seama faptului că nu a fost finalizată centrala de la Craiova și că nu au fost înlocuite grupuri energetice în Valea Jiului cu alternative pe gaz, fotovoltaic sau stocare, invocând și riscul de a lăsa un oraș fără încălzire iarna. Ce urmează, din perspectiva Guvernului Bolojan a susținut că, în anul calendaristic în curs, una dintre priorități a fost recuperarea întârzierilor și renegocierea jaloanelor acolo unde nu puteau fi îndeplinite, inclusiv prin reducerea „amplitudinii” acestora, astfel încât România să beneficieze de grantul rămas și de „suma cea mai mare din împrumut”. În același timp, declarațiile sale indică faptul că, pentru reformele neadoptate, costul s-a materializat deja în pierderi de finanțare europeană. [...]
Reluarea loviturilor SUA în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul de blocaj pe ruta petrolului , după ce Washingtonul a atacat ținte iraniene pe insula Larak , iar Teheranul a ripostat lovind baze americane din Iordania și revendicând doborârea unei drone, potrivit Digi24 . Loviturile americane au vizat „două lansatoare iraniene” pe insula Larak, aflată în cea mai îngustă porțiune a Strâmtorii Ormuz, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (Centcom), Tim Hawkins, într-un comunicat transmis agenției AFP și preluat de France Info. Centcom susține că atacul a venit după ce forțe ale Gărzilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi fost observate pregătindu-se să lanseze rachete „încărcate cu mine marine” în strâmtoare. Conform agenției iraniene Tasnim, atacul s-a soldat cu doi morți și doi răniți. Riposta Teheranului și escaladarea pe mare După avertismente privind „represalii”, IRGC a anunțat că a atacat instalații ale armatei americane pe două baze aeriene din Iordania, iar mesajul transmis prin mass-media de stat iraniene a fost că orice act de ostilitate va primi un răspuns „și mai puternic”. Separat, IRGC a afirmat că a doborât o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Strâmtorii Ormuz, informație relatată de Al Jazeera . Agențiile iraniene Fars și Mehr au citat o declarație a IRGC potrivit căreia apărarea antiaeriană ar fi interceptat o dronă „cu rază lungă de acțiune”, care ar fi căzut ulterior în Golful Persic. De ce contează: Ormuz, punctul critic pentru transportul de petrol Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută maritimă vitală, prin care, înainte de război, tranzita o cincime din hidrocarburile mondiale. În acest context, intensificarea ostilităților în jurul strâmtorii reaprinde riscul de perturbare a traficului maritim, inclusiv prin folosirea minelor navale. Armata americană și-a justificat atacurile invocând prevenirea lansării de mine și a susținut că a „finalizat deminarea rutelor maritime internaționale”, în timp ce Teheranul ar bloca accesul în strâmtoare, iar SUA ar impune un blocaj asupra porturilor iraniene, potrivit informațiilor din articol. Incidentul cu petrolierul: mine și reguli impuse de Iran Iranul a transmis că o navă a lovit mine în timpul unei tentative „ilegale” de a traversa Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a provocat un incendiu la bord. Marina Gărzilor Revoluției a afirmat, pentru agenția oficială IRNA, că un „petrolier de mari dimensiuni” a fost „complet imobilizat” după ce ar fi lovit două mine navale. Teheranul nu a dezvăluit identitatea navei și nici detalii despre echipaj. IRGC a avertizat că alte nave care încalcă regulile sale de securitate „se vor confrunta cu aceeași soartă” și a susținut că respectarea reglementărilor stabilite de Iran pentru trecerea prin strâmtoare este obligatorie. Mesajul politic de la Teheran Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , a declarat că Teheranul „nu caută războiul”, dar că „nu va rămâne niciodată pasiv în fața vreunei agresiuni”. Potrivit agenției Fars, el a spus că Iranul va da un „răspuns decisiv” în cazul unui atac și a avertizat că instabilitatea din regiune „nu este în interesul niciunei țări”. În paralel, articolul notează că Donald Trump a distribuit pe Truth Social un videoclip generat de inteligență artificială care arată bombardarea insulei Kharg, un punct descris drept nod economic vital înainte de război, deoarece gestiona majoritatea exporturilor de petrol ale Iranului. [...]
Escaladarea militară în Arctica ridică riscul de incidente care pot afecta rutele și investițiile din nord , pe fondul intensificării prezenței NATO în regiune, potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov . Lavrov susține, într-un articol publicat luni, că activitatea NATO în zona arctică reprezintă „o amenințare directă” la adresa securității Rusiei și avertizează asupra creșterii riscului de incidente care ar putea declanșa o confruntare armată, cu „consecințe potențial catastrofale”. Textul este publicat de Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Ce a schimbat NATO în regiune În februarie, NATO a lansat o misiune denumită „ Arctic Sentry ”, menită să consolideze prezența alianței în extremul nord. Contextul invocat este creșterea tensiunilor cu Rusia după războiul declanșat de Moscova împotriva Ucrainei, iar materialul citat de Digi24 menționează și demersurile președintelui american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda, informații relatate de Reuters și preluate de News.ro. Rusia a protestat anterior față de „Arctic Sentry”, iar Lavrov califică exercițiile militare ale NATO din regiune drept „agresive”. „O astfel de activitate militară în Extremul Nord reprezintă amenințări directe la adresa securității Rusiei. Riscul unor incidente care ar putea declanșa o confruntare armată, cu consecințe potențial catastrofale, este în creștere.” De ce contează: miză operațională și economică în nord Arctica este prezentată de Moscova drept o zonă de interes strategic, unde Rusia are o flotă ce include submarine cu armament nuclear. Tot acolo, Rusia dezvoltă o rută maritimă pentru conectarea cu țările asiatice — un element cu relevanță economică și logistică, în condițiile în care orice deteriorare a securității poate complica planificarea și operarea transportului în regiune. În paralel, Rusia are „cea mai mare prezență militară și cea mai extinsă infrastructură militară” în Arctica, iar China și-a intensificat activitatea în ultimii ani într-o zonă descrisă ca bogată în resurse minerale, în principal în parteneriat cu Moscova. Reacții și consolidări pe flancul nordic Norvegia, vecină a Rusiei și stat membru NATO, a extins în această lună o brigadă militară recent înființată, cu sediul în Arctica, ca parte a măsurilor de consolidare a apărării după războiul început în 2022. Moscova a respins anterior acuzațiile potrivit cărora ar reprezenta o amenințare pentru NATO. [...]
Kievul încearcă să accelereze finanțarea externă pentru apărare și să o lege de un plan de război cu obiective și termene, pe fondul unui deficit bugetar major al armatei, potrivit Digi24 . Noul ministru al apărării, Evgheni Hmara , spune că va prezenta partenerilor occidentali o „viziune clară” despre ce rezultate trebuie obținute și în ce intervale, în timp ce guvernul ucrainean caută să primească mai rapid o parte din fondurile promise de Uniunea Europeană . Miza este una operațională și financiară: Ucraina depinde „în mare măsură” de asistența externă pentru a susține efortul de război, iar bugetul apărării are un deficit de 23 de miliarde de euro. În acest context, UE s-a angajat să contribuie cu 90 de miliarde de euro până la finalul lui 2027, conform informațiilor atribuite de Digi24 agențiilor Agerpres și Reuters. Ce cere Kievul: bani mai devreme și contribuții mai mari Hmara a declarat că va încerca să aducă mai devreme o parte din împrumutul de 45 de miliarde de euro planificat pentru anul viitor și că va face lobby atât pe lângă aliați, cât și pe lângă state care nu au donat până acum, pentru creșterea contribuțiilor. În declarațiile sale, ministrul a conturat și formatul în care Kievul vrea să își prezinte solicitările: „Ucraina le va prezenta partenerilor o viziune clară şi un plan clar: cu ce sarcini se confruntă forţele de apărare, ce proiecte sunt necesare pentru asta, ce rezultate trebuie obţinute şi în ce termene.” Separat, articolul notează că UE a rezervat pentru Ucraina 45 de miliarde de dolari anual în 2026 și 2027, ceea ce ar permite direcționarea către apărare a unor sume record. Totuși, președintele Volodimir Zelenski a spus săptămâna trecută că, în prima jumătate a anului, Kievul a cheltuit deja peste nivelul prevăzut. Presiune internă și schimbări la vârful armatei Hmara a preluat mandatul luna trecută, după demiterea predecesorului său, Mihailo Fedorov, o decizie a lui Zelenski care a declanșat proteste „neobișnuite pe timp de război”, potrivit materialului. Reacția publică a fost urmată de schimbarea comandantului armatei: generalul Oleksandr Sîrskii a fost înlocuit cu generalul Mihailo Drapatii. Noul ministru, fost comandant al forțelor speciale responsabil de atacuri în adâncimea teritoriului rus, afirmă că are o „viziune comună” cu noul șef al armatei și că militarii din teren „văd cel mai bine ce trebuie schimbat”. Nevoi critice pe front: efective, apărare antiaeriană și interceptoare În plan operațional, Kievul încearcă să preia inițiativa prin intensificarea loviturilor cu drone la mare distanță asupra infrastructurii petroliere, uzinelor militare și logisticii ruse. În același timp, Ucraina se confruntă cu „o insuficiență critică” a efectivelor și a apărării antiaeriene, în condițiile intensificării atacurilor aeriene ruse asupra orașelor. Hmara a mai spus că Ucraina a testat patru rachete interceptoare care ar putea doborî drone rusești cu reacție folosite tot mai des, iar obiectivul ar fi producerea a mii de astfel de arme defensive. Articolul menționează și că Kievul a fost atacat patru zile la rând de roiuri de drone foarte rapide, cu victime civile și pagube materiale. [...]
Demiterea a doi generali de vârf indică o nouă rundă de epurări în armata Chinei , cu potențial de a afecta lanțul de comandă și proiectele de înzestrare, într-un moment în care Beijingul își întărește controlul politic asupra instituțiilor de securitate, potrivit Digi24 . Generalii Zhang Youxia și Liu Zhenli au fost demiși din funcțiile lor din cadrul Comisiei Militare Centrale (CMC) , a relatat Reuters. Zhang era vicepreședinte al CMC și era considerat al doilea la comandă după Xi Jinping, fiind descris de The Moscow Times drept cel mai apropiat aliat militar al liderului chinez. Potrivit informațiilor prezentate, o anchetă asupra celor doi a fost lansată în ianuarie, pe fondul suspiciunilor de „încălcări grave ale disciplinei și ale legii”. În paralel, Xi Jinping a derulat în ultimii ani o campanie anticorupție în armată, în cadrul căreia foștii miniștri ai Apărării Wei Fenghe și Li Shangfu au fost suspendați și puși sub anchetă. De ce contează: controlul asupra armatei și riscul de blocaje în achiziții Schimbările de personal vin pe fondul zvonurilor despre o posibilă tentativă de lovitură de stat militară în China. În acest context, înlăturarea unor comandanți de rang înalt poate avea efecte directe asupra funcționării instituției militare, inclusiv asupra deciziilor de achiziții și dezvoltare de armament, având în vedere rolurile de conducere pe care le-au deținut. Publicația The Spectator a vehiculat un scenariu potrivit căruia, la 18 ianuarie, Zhang ar fi trimis trupe la un hotel din vestul Beijingului, unde ar fi urmat să fie arestat Xi Jinping. Aceeași sursă susține că ar fi avut loc o confruntare cu forțe din dispozitivul de securitate al liderului chinez, cu victime. Aceste informații nu sunt confirmate independent în materialul Digi24. Context: cine este Zhang Youxia Zhang Youxia a luptat în războiul sino-vietnamez din 1979, iar tatăl său, generalul Zhang Zongxun, a fost asociat al lui Xi Zhongxun, tatăl actualului președinte chinez. Potrivit RBC, Zhang și Xi sunt considerați „prinți”, adică descendenți ai unor înalți oficiali de partid. RBC mai notează că Zhang a condus din 2012 Departamentul General de Armament al Armatei Populare de Eliberare, structură responsabilă de achiziția și dezvoltarea armelor, iar în 2017 a devenit vicepreședinte al CMC. În 2022 a fost reales în funcție, deși urma să se pensioneze. [...]
Deschiderea a 47 km din A7 până la Bacău mută traficul pe autostradă și scurtează semnificativ timpul de parcurs , cu efect direct asupra mobilității și costurilor de transport pe axa București–Moldova, potrivit Digi24 . Tronsonul Adjud–Bacău Sud va fi deschis luni, de la ora 16:00, iar șoferii vor putea merge pe autostradă din București până la Bacău. Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR , a estimat că, respectând limitele legale de viteză, drumul București–Bacău va dura două ore și 38 de minute, nu două ore și 15 minute, din cauza porțiunilor cu restricții și a vitezei maxime legale de 130 km/h pe autostradă. „De la București la Bacău se va circula în două ore și 38 de minute, nu în două ore și 15 minute, pentru că viteza legală pe autostradă este de 130 de kilometri la oră și mai sunt și câteva bucăți cu viteză ceva mai mică.” După finalizarea lucrărilor de racordare, circulația ar urma să fie extinsă cu încă patru kilometri, până la nodul rutier Bacău Nord. Din zona Bacău Sud, conexiunea se face și cu DN2F spre Vaslui. Cât din A7 devine utilizabil și cum arată rețeaua de mare viteză Odată cu deschiderea tronsonului Adjud–Bacău Sud, pe A7 (între Ploiești și Pașcani) vor fi în circulație aproximativ 242 km, adică aproape trei sferturi din traseul total de 319 km. La nivel național, România are aproximativ 1.300 km de autostradă deschiși circulației, iar împreună cu drumurile expres rețeaua rutieră de mare viteză depășește 1.400 km, conform aceleiași surse. Miza PNRR și ce urmează spre Pașcani Deschiderea are loc în ultima zi în care România mai poate deconta lucrări de autostradă prin PNRR, notează Digi24. Pentru sectorul Bacău–Pașcani, cele trei loturi sunt în execuție, cu stadii fizice între 55% și 68%. CNAIR estimează că primele două loturi vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an, în timp ce pentru lotul al treilea (Mircești–Pașcani) există posibilitatea unei amânări până în primăvara anului viitor, în funcție de accelerarea lucrărilor discutată cu constructorul. De ce lipsesc încă spațiile de servicii Pe traseul dintre București și Bacău este funcțională, în prezent, o singură pereche de parcări de scurtă durată (pe ambele sensuri), dotate doar cu toalete. CNAIR a desemnat câștigătorii pentru concesionarea a patru spații de servicii (în două loturi), care ar urma să includă benzinării, stații de încărcare pentru mașini electrice, magazine, dușuri și toalete; contractele urmează să fie semnate. Alte patru spații mari sunt în licitație, iar restul vor fi scoase la concesiune după finalizarea lucrărilor, deoarece, potrivit CNAIR, legea nu permite concesionarea înainte de recepția la terminarea lucrărilor. [...]
