Știri
Știri din categoria Diverse
Escaladarea retorică Rusia–Japonia riscă să blocheze orice relansare a relațiilor bilaterale și să prelungească disputa teritorială care împiedică, de decenii, semnarea unui tratat de pace, potrivit Digi24. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a avertizat că Japonia ar putea suporta „consecințe monstruoase” din cauza poziției sale privind Insulele Kurile de Sud.
Medvedev a reacționat după ce Tokyo a protestat față de vizita președintelui Vladimir Putin în Insulele Kurile. Într-un mesaj publicat pe X, el a respins revendicările japoneze și a transmis că insulele „au fost, sunt și vor rămâne pământ rus”, adăugând că cei care nu acceptă acest lucru se vor confrunta cu „consecințe monstruoase”.
Potrivit informațiilor din articol, Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la Tokyo, Nikolai Nozdrev, după vizita lui Putin în arhipelag. Ministerul japonez a susținut că insulele sudice – Iturup, Kunashir, Shikotan și lanțul Habomai – sunt „din punct de vedere istoric și al dreptului internațional” teritoriu japonez.
Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a afirmat că vizita liderului de la Kremlin „va agrava inevitabil sentimentele anti-ruse din societatea japoneză” și va îngreuna restabilirea relațiilor dintre cele două țări.
Disputa privind apartenența insulelor din sudul arhipelagului Kurile datează de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, după anexarea arhipelagului la URSS. Trupele sovietice au ocupat toate insulele Kurile până în septembrie 1945, iar ulterior teritoriile au fost integrate administrativ în RSFSR și apoi transferate regiunii Sahalin; populația japoneză a fost deportată, conform aceleiași surse.
În Japonia, cedarea insulelor către URSS și, ulterior, către Rusia este considerată o ocupație ilegală. În trecut, Vladimir Putin și fostul premier japonez Shinzo Abe au avut peste 25 de întâlniri până în 2020, în încercarea de a ajunge la un acord, însă fără rezultat.
Relația bilaterală s-a deteriorat suplimentar după declanșarea războiului din Ucraina. În martie 2022, Moscova a anunțat retragerea din dialogul cu Japonia, invocând aderarea Tokyo la sancțiunile impuse Rusiei.
Tot atunci, Ministerul rus de Externe a interzis foștilor locuitori japonezi ai insulelor să le viziteze fără viză. În aprilie 2022, Japonia a numit pentru prima dată în aproape 20 de ani Insulele Kurile de Sud „teritorii ocupate ilegal”.
În acest cadru, declarațiile lui Medvedev indică o înăsprire a poziției publice a Moscovei, cu efect direct asupra șanselor – deja reduse – de reluare a negocierilor pentru un tratat de pace.
Recomandate
Rusia își fixează un buget militar de război pe termen lung , cu cheltuieli record care riscă să prelungească presiunea asupra securității și economiilor europene, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg. Pentru anul viitor, Moscova ar urma să aloce 17,1 trilioane de ruble pentru apărare, echivalentul a 205 miliarde de dolari (aprox. 922,5 miliarde lei). Suma ar însemna o creștere de peste 40% față de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an, în condițiile în care valoarea totală a cheltuielilor efective rămâne secretă, și de aproape 380% față de anul de dinaintea începerii războiului. În proiecțiile oficiale, cheltuielile ar scădea doar ușor în anii următori: 16,6 trilioane de ruble în 2028 și 16,3 trilioane de ruble în 2029. Schimbare de direcție bugetară, pe fondul presiunilor interne Planul marchează o ruptură față de intențiile de acum un an, când Rusia urmărea să tempereze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele consumate în timpul războiului. Acum, finanțarea armatei revine în centrul priorităților, chiar în contextul presiunilor tot mai mari asupra economiei și finanțelor publice. În același timp, contextul diplomatic rămâne blocat: negocierile mediate de SUA sunt descrise ca fiind în mare parte fără progrese, iar oficialii europeni avertizează tot mai des asupra atacurilor hibride atribuite Moscovei, în timp ce Rusia continuă bombardamentele asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Unde ar urma să se ducă banii: armament, personal, industria de apărare Ministerul rus al Finanțelor a indicat că resursele sunt direcționate către: arme și echipamente militare; salariile militarilor; sprijin pentru familiile acestora; modernizarea companiilor din industria de apărare. Potrivit lui Janis Kluge, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate din Berlin, o parte importantă din cheltuielile suplimentare ar urma să meargă către producția de armament. El arată că Rusia produce cantități mari de rachete și drone, iar stocurile de muniție au fost atât de mult epuizate încât o parte semnificativă din muniția folosită pe front trebuie să provină din producția curentă. Mesajul către Europa: un război de uzură și o miză politică Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena, interpretează bugetul ca pe un semnal politic către Europa: „Putin ridică miza.” În lectura sa, Kremlinul transmite că Rusia va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să mențină același nivel de sprijin pentru Ucraina. Vladimir Putin a susținut, potrivit relatării, că Rusia nu intenționează să atace Europa, dar a avertizat că un atac direct asupra teritoriului rus ar forța Moscova să ia în considerare utilizarea „întregii game de arme” de care dispune. El a invocat și raportul de forțe cu un adversar „de două ori mai mare” ca populație, cu potențial economic și militar semnificativ. În plan practic, bugetul indică faptul că Rusia își pregătește capacitatea de a susține un conflict de durată, ceea ce poate menține presiunea asupra statelor europene atât pe zona de securitate, cât și pe cea de finanțare a sprijinului pentru Ucraina. [...]
Acuzațiile Kievului privind renunțarea la „regulile războiului” ridică riscul de escaladare a atacurilor asupra infrastructurii civile , într-un moment în care ambele părți își intensifică utilizarea dronelor și loviturile asupra țintelor cu miză logistică și energetică, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin le-ar fi ordonat comandanților ruși, în septembrie, să renunțe la restricțiile privind atacurile și să lovească ținte „fără reguli”, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii civile din Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Financial Times, iar Zelenski spune că se bazează pe informații ale serviciilor ucrainene, inclusiv comunicații interceptate în care ar fi fost implicați oficiali ai Kremlinului. Potrivit lui Zelenski, în ultimele săptămâni ar fi fost lovite inclusiv școli, spitale, instalații de telecomunicații și centre de date. El a invocat ca exemplu un atac recent asupra unei școli din Kiev, unde o dronă rusă cu motor cu reacție a lovit clădirea în timp ce în interior se aflau 104 elevi și 60 de profesori; nu au fost raportate victime, deoarece oamenii au ajuns în adăpostul subteran înainte de impact. Presiune operațională: drone mai rapide și deficit de interceptori Materialul indică o creștere a utilizării de către Rusia a dronelor cu propulsie cu reacție, descrise ca fiind de mare viteză, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea aeriană ucraineană, în condițiile unei lipse de interceptori. Zelenski spune că Ucraina folosește avioane F-16 furnizate de Statele Unite și că acestea „distrug în prezent între 50 și 60% din dronele cu propulsie cu reacție”. În același timp, capacitatea de operare a F-16 ar fi limitată de mentenanță și reparații: Zelenski a declarat pentru Financial Times că aproximativ jumătate dintre avioanele F-16 ale Ucrainei nu erau disponibile, petrecând perioade îndelungate în Europa pentru astfel de lucrări. Ucraina încearcă să crească producția de drone interceptoare, dar se lovește de lipsa motoarelor Kievul dezvoltă drone interceptoare de mare viteză, iar cinci modele sunt în testare, potrivit declarațiilor lui Zelenski. Ucraina intenționează să producă aproximativ 400 de unități ale unuia dintre modele până la sfârșitul lunii octombrie, însă extinderea producției ar fi îngreunată de lipsa motoarelor necesare. „Motoarele sunt esențiale. Importăm multe și producem câteva, dar aceste cantități nu sunt suficiente”, a spus Zelenski. Moscova neagă țintirea civililor Kremlinul respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru Financial Times că armata rusă nu atacă școli sau spitale, iar Moscova susține constant că loviturile vizează obiective militare sau infrastructuri despre care afirmă că au legătură cu efortul de război al Ucrainei. Kievul respinge aceste justificări și acuză Rusia că lovește repetat zone civile și infrastructura critică. În paralel cu campania aeriană asupra orașelor ucrainene, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra depozitelor de petrol și a instalațiilor energetice din Rusia, cu obiectivul declarat de a perturba logistica militară rusă și veniturile care contribuie la finanțarea războiului. [...]
Miliardarii ruși au virat peste 5,6 miliarde de dolari (aprox. 25,2 miliarde lei) către bugetul de stat , într-un mecanism de „încasări voluntare” care reduce marginal deficitul estimat al Rusiei și arată presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice pe fondul războiului, potrivit Digi24 , care citează documente bugetare analizate de Reuters. Plățile, înregistrate ca „încasări voluntare”, au crescut semnificativ după o întâlnire cu ușile închise între Vladimir Putin și reprezentanți ai elitei de afaceri, desfășurată în martie. Lista completă a participanților nu a fost făcută publică, iar Reuters notează că mulți dintre oamenii de afaceri de top prezenți se află sub sancțiuni occidentale. Cât contează banii pentru bugetul Rusiei Contribuțiile au ajuns în 2026 la 471 de miliarde de ruble (peste 5,6 miliarde de dolari), adică peste 1% din cheltuielile guvernamentale ale Rusiei pentru acest an, conform datelor citate de Reuters. Rusia estimează pentru 2026 un deficit bugetar de 7,3 trilioane de ruble (aproximativ 87 de miliarde de dolari, circa 391,5 miliarde lei), echivalentul a 3,2% din PIB, dublu față de ținta inițială de 1,6% din PIB. Fără aceste contribuții, deficitul ar fi putut urca la 3,4% din PIB, potrivit calculelor prezentate în analiza Reuters. „Voluntar”, dar după o discuție cu ușile închise În septembrie, Putin a confirmat public că după întâlnirea din martie au fost făcute contribuții de „sute de miliarde de ruble”, insistând că nu este vorba despre taxe impuse de stat, ci despre plăți inițiate de mediul de afaceri. „Nu. Protestez. Nu există taxe. Există contribuții voluntare. Sunt lucruri complet diferite.” Putin a mai spus că banii au fost transferați direct către Ministerul rus de Finanțe și că ar urma să fie utilizați în principal pentru domenii precum educația și sănătatea, în timp ce documentele bugetare indică amploarea acestor sume într-un moment de deficit ridicat. Presiunea fiscală crește, iar statul caută și alte surse Contextul este unul de presiune tot mai mare asupra finanțelor publice, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, al sancțiunilor occidentale și al efectelor economice ale războiului din Ucraina . Documentele analizate de Reuters arată că cheltuielile militare și de securitate ar urma să reprezinte aproximativ 38% din bugetul Rusiei în 2026. Pe lângă „contribuțiile voluntare”, guvernul rus mizează și pe alte surse de venit, inclusiv vânzarea unor active private confiscate: statul estimează încasări de aproximativ 385 de miliarde de ruble în 2026 din astfel de tranzacții, potrivit Reuters. În paralel, Moscova a majorat taxele și împrumuturile și pregătește noi majorări fiscale pentru anii următori, conform aceleiași surse. [...]
Ucraina avertizează că Rusia își intensifică atacurile hibride în UE și NATO , ceea ce ridică miza pentru securitatea operațională a infrastructurii critice și a comunicațiilor pe continent, potrivit Digi24 . Serviciul de informații militare ucrainean (HUR) susține, într-o declarație din 2 octombrie, că serviciile speciale ruse au primit sarcina de a-și intensifica activitatea pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene și ale NATO, prin pregătirea unor „operațiuni hibride” menite să submineze ajutorul acordat Ucrainei și să slăbească capacitățile Alianței. Informația este relatată de Kyiv Independent , citat de Digi24. Ce înseamnă „operațiuni hibride” și ce ținte ar fi vizate În comunicatul citat, HUR enumeră drept exemple de acțiuni de „război hibrid” incendii provocate și asasinate, dar și o tentativă recentă de a arunca în aer un avion de marfă ucrainean de tip Antonov, folosind drone FPV modificate, la Leipzig, în august. La 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia că a comis acest atac. Potrivit aceleiași declarații, Kremlinul ar intenționa să folosească în Europa agenți recrutați de Statul Major General al Forțelor Armate Ruse (GRU) și de FSB, iar țintele ar include: instalații militare; infrastructură critică; sisteme de comunicații. Starlink, menționat ca țintă probabilă. Cazul din Polonia HUR afirmă că printre țintele probabile s-ar număra stațiile de recepție ale internetului prin satelit Starlink din țările europene. Starlink (serviciu operat de SpaceX, compania lui Elon Musk) este folosit pe scară largă de armata ucraineană pentru comunicații. În acest context, Digi24 notează că ministrul Digitalizării din Polonia, Krzysztof Gawkowski, a spus pe 24 septembrie că un incendiu la o stație terestră Starlink din Wola Krobowska (Voievodatul Mazovia), produs în seara de 23 septembrie, ar fi putut fi o încercare deliberată de a perturba accesul la internet folosit de forțele ucrainene de pe front. Stația este operată de compania de telecomunicații de stat Exatel și funcționează ca nod de internet care transportă trafic prin Polonia, inclusiv către Ucraina. Autoritățile poloneze nu finalizaseră încă ancheta la momentul relatării. De ce contează pentru Europa: presiune pe infrastructură și securitate Materialul indică faptul că guvernele europene își intensifică pregătirile pentru posibile atacuri hibride, pe fondul avertismentelor că Moscova ar putea recurge tot mai des la drone, rachete, sabotaj și atacuri cibernetice pentru a testa țările NATO și a pune presiune în legătură cu sprijinul pentru Ucraina. HUR mai afirmă că Direcția de Apărare a Ministerului Apărării din Ucraina și-a avertizat partenerii cu privire la aceste planuri. Informațiile prezentate sunt avertismente și evaluări ale părții ucrainene, iar unele episoade invocate (precum incendiul din Polonia) erau încă în curs de investigare, conform sursei. [...]
Gerhard Schröder intră în conducerea unui retailer din Rusia , într-o mișcare care ridică din nou miza reputațională și de guvernanță pentru companiile occidentale care mai operează pe piața rusă, potrivit Digi24 . Fostul cancelar german a devenit membru al consiliului de supraveghere al subsidiarei rusești a grupului german de retail Globus, după ce acționarii l-au numit pe 30 septembrie, conform unei confirmări oferite de compania rusă Hyperglobus pentru dpa. Hyperglobus a mai transmis că Schröder „va participa la managementul general al companiei” și va conduce dezvoltarea strategică a firmei în Rusia. Inițial, nu a existat o confirmare din partea lui Schröder, notează dpa, citată de Agerpres. Context: separarea operațiunilor din Rusia și profilul lui Schröder Filiala rusă a Globus s-a separat de compania holding germană în ianuarie 2025 și funcționează independent în Rusia, potrivit informațiilor citate. Schröder, care a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005, este cunoscut pentru relația sa apropiată cu președintele rus Vladimir Putin. Spre finalul mandatului, a agreat cu Putin construirea conductei Nord Stream în Marea Baltică, iar după ieșirea din politică a ocupat funcții la Nord Stream și la grupul energetic rus Rosneft. De ce contează Numirea lui Schröder într-o poziție de supraveghere și strategie la o companie care operează în Rusia readuce în prim-plan riscurile de imagine și de guvernanță asociate legăturilor cu mediul de afaceri rus, într-un context în care fostul cancelar a fost criticat de ani de zile pentru implicarea sa în companii rusești și pentru relația cu Putin. Digi24 mai notează că Schröder s-a întâlnit în mod repetat cu Putin de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]
Japonia scumpește drastic accesul la rezidența permanentă , majorând de 20 de ori taxa plătită de străinii care depun cererea, într-un pachet mai larg de măsuri ce înăspresc politica de imigrație, potrivit Știrile Pro TV . Noua taxă ajunge la 200.000 de yeni (aprox. 1.130 de euro, adică aproximativ 5.650 lei). Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra costurilor și criteriilor de eligibilitate pentru străinii care vor să rămână pe termen lung în Japonia, într-un moment în care numărul rezidenților străini este în creștere, iar guvernul încearcă să gestioneze presiunea socială și administrativă asociată. Efect imediat: cozi la imigrare înainte de intrarea în vigoare a taxelor Publicația notează că schimbarea a produs rapid efecte operaționale: la începutul săptămânii, s-au format cozi la birourile de imigrare, după ce mulți solicitanți au încercat să depună dosarele înainte de intrarea în vigoare a noilor taxe. La principalul birou de imigrare din Tokyo , timpul de așteptare a depășit șapte ore. Un val de scumpiri: și taxele de viză au crescut de cinci ori Majorarea taxei pentru rezidența permanentă vine după o altă scumpire importantă: în iulie, Japonia a crescut de cinci ori taxele pentru vizele tuturor cetățenilor străini, prima majorare de acest tip din ultimii 50 de ani. Autoritățile japoneze au justificat atunci măsura prin nevoia de a „reflecta inflația și fluctuațiile cursului de schimb”, potrivit informațiilor citate în material (cu trimitere la BBC ). Taxe mai mari și pentru prelungirea șederii, în funcție de perioadă Au fost majorate și taxele pentru schimbarea statutului de ședere sau prelungirea perioadei de ședere. Înainte de modificări, rezidenții fără statut permanent plăteau 6.000 de yeni (aprox. 34 de euro, circa 170 lei) pentru fiecare cerere. De la 1 octombrie, taxele variază în funcție de perioada solicitată: 10.000 de yeni (aprox. 56 de euro, circa 280 lei) pentru perioade de cel mult trei luni; 75.000 de yeni (aprox. 423 de euro, circa 2.115 lei) pentru perioade de cinci ani sau mai mult. Persoanele cu dificultăți financiare sau cu statut de refugiat pot primi reduceri. Condiții financiare mai stricte: venit stabil și criterii legate de pensie Noile reguli pentru rezidența permanentă includ cerințe financiare mai dure. Solicitanții trebuie să demonstreze un venit stabil, cel puțin egal cu media înregistrată în Japonia. Cele mai recente date citate indică un venit mediu al gospodăriilor de 5,75 milioane de yeni în 2024. În plus, regulile includ cerințe legate de pensie: solicitanții trebuie să aibă drepturi de pensie estimate echivalente cu cele ale unei persoane care a contribuit timp de 30 de ani la sistemul de pensii pentru angajați. Dacă drepturile estimate sunt insuficiente, autoritățile pot lua în calcul și valoarea activelor financiare. Din aprilie 2027: apare și cerința de limbă japoneză Înăsprirea continuă și în 2027. Din aprilie 2027, solicitanții rezidenței permanente vor trebui, printre altele, să demonstreze un nivel de bază de cunoaștere a limbii japoneze. Materialul menționează că noile cerințe au dus deja la creșterea înscrierilor la școlile de limba japoneză și la intensificarea pregătirii pentru Testul de competență în limba japoneză, potrivit presei locale. Context: populația străină crește, iar guvernul pune imigrația pe agenda centrală Numărul rezidenților străini din Japonia a depășit 4,12 milioane la finalul lui 2025, în creștere cu 9,5% față de anul precedent, conform datelor citate de BBC. În acest context, premierul Sanae Takaichi a făcut din gestionarea imigrației o prioritate după preluarea funcției, în octombrie anul trecut, recunoscând într-o postare pe X că o parte a populației poate resimți „îngrijorare sau un sentiment de nedreptate” pe fondul creșterii numărului de rezidenți străini. [...]
