Știri
Știri din categoria Diverse
Escaladarea retorică Rusia–Japonia riscă să blocheze orice relansare a relațiilor bilaterale și să prelungească disputa teritorială care împiedică, de decenii, semnarea unui tratat de pace, potrivit Digi24. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a avertizat că Japonia ar putea suporta „consecințe monstruoase” din cauza poziției sale privind Insulele Kurile de Sud.
Medvedev a reacționat după ce Tokyo a protestat față de vizita președintelui Vladimir Putin în Insulele Kurile. Într-un mesaj publicat pe X, el a respins revendicările japoneze și a transmis că insulele „au fost, sunt și vor rămâne pământ rus”, adăugând că cei care nu acceptă acest lucru se vor confrunta cu „consecințe monstruoase”.
Potrivit informațiilor din articol, Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la Tokyo, Nikolai Nozdrev, după vizita lui Putin în arhipelag. Ministerul japonez a susținut că insulele sudice – Iturup, Kunashir, Shikotan și lanțul Habomai – sunt „din punct de vedere istoric și al dreptului internațional” teritoriu japonez.
Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a afirmat că vizita liderului de la Kremlin „va agrava inevitabil sentimentele anti-ruse din societatea japoneză” și va îngreuna restabilirea relațiilor dintre cele două țări.
Disputa privind apartenența insulelor din sudul arhipelagului Kurile datează de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, după anexarea arhipelagului la URSS. Trupele sovietice au ocupat toate insulele Kurile până în septembrie 1945, iar ulterior teritoriile au fost integrate administrativ în RSFSR și apoi transferate regiunii Sahalin; populația japoneză a fost deportată, conform aceleiași surse.
În Japonia, cedarea insulelor către URSS și, ulterior, către Rusia este considerată o ocupație ilegală. În trecut, Vladimir Putin și fostul premier japonez Shinzo Abe au avut peste 25 de întâlniri până în 2020, în încercarea de a ajunge la un acord, însă fără rezultat.
Relația bilaterală s-a deteriorat suplimentar după declanșarea războiului din Ucraina. În martie 2022, Moscova a anunțat retragerea din dialogul cu Japonia, invocând aderarea Tokyo la sancțiunile impuse Rusiei.
Tot atunci, Ministerul rus de Externe a interzis foștilor locuitori japonezi ai insulelor să le viziteze fără viză. În aprilie 2022, Japonia a numit pentru prima dată în aproape 20 de ani Insulele Kurile de Sud „teritorii ocupate ilegal”.
În acest cadru, declarațiile lui Medvedev indică o înăsprire a poziției publice a Moscovei, cu efect direct asupra șanselor – deja reduse – de reluare a negocierilor pentru un tratat de pace.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra rafinăriilor și oboseala publică față de război pun presiune pe Kremlin , în timp ce Vladimir Putin încearcă să mențină mobilizarea internă printr-o retorică despre un presupus „cod genetic al învingătorului”, potrivit Digi24 . Putin a făcut afirmația în cadrul unei întâlniri cu Valeri Limarenko, guvernatorul regiunii Sahalin, pe insula Iturup. Limarenko i-a spus că, în deplasările sale „în cele mai îndepărtate locuri”, întâlnește oameni care își exprimă disponibilitatea de a face „totul pentru victorie”, iar președintele rus a răspuns: „Așa sunt oamenii noștri. Codul genetic al învingătorului”, citat de agenția TASS. Retorică veche, folosită pentru coeziune internă Publicația amintește că Putin a invocat ideea unui „cod genetic” și înainte de războiul din Ucraina. În 2017, el descria acest „cod” drept o atitudine „grijulie” față de patrie, „loialitatea față de prietenia sinceră” și respingerea „oricărei presiuni din exterior”, pe care le numea „elemente fundamentale ale statalității ruse”. După invazia pe scară largă în Ucraina, Putin a legat explicit victoria de unitatea internă, susținând că succesul ar veni atunci când „adversarul” va vedea o societate „puternică, unită pe plan intern și consolidată”. Sondaje: majoritatea rușilor vor închiderea conflictului prin negocieri În contrapunct, Digi24 relatează că, în luna mai, sondaje sociologice confidențiale realizate pentru „Rusia Unită” ar fi indicat că peste 60% dintre ruși „s-au săturat” de diverse aspecte ale războiului și sunt pregătiți pentru orice deznodământ. O sursă a Faridaily descrie starea de spirit printr-un mesaj de tipul „faceți ceva odată”, în sensul unei așteptări ca războiul „să se termine într-un fel sau altul”. Tot în luna mai, un sondaj al „Centrului Levada” arăta că 62% dintre ruși consideră că autoritățile ar trebui să treacă la negocieri de pace. Ce spune Kievul despre „ieșirea” lui Putin din război În același context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskii, a declarat că Putin nu ar ști cum să pună capăt războiului fără a ocupa restul regiunilor Donețk, Zaporijia și Herson sau fără o „victorie de amploare”. Zelenskii a admis, totodată, că pe viitor Putin ar putea ataca una dintre țările baltice și ar putea încerca să o ocupe în totalitate. Din informațiile prezentate de Digi24, tabloul care se conturează este unul de tensiune între mesajul oficial de mobilizare și semnalele de oboseală socială, pe fondul loviturilor cu drone asupra infrastructurii energetice, un element cu potențial impact economic și operațional pentru Rusia. [...]
Atacul Rusiei asupra portului ucrainean Izmail , la Dunăre, readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru coridorul de export de cereale din proximitatea României , după ce infrastructura portuară a fost afectată și a izbucnit un incendiu, potrivit Digi24 . Izmail este cel mai mare port ucrainean de la Dunăre și un punct important de tranzit pentru cereale și alte mărfuri. Portul se află în sudul regiunii Odesa, aproape de frontiera cu România, vis-a-vis de localitatea Plauru. Informațiile despre atac au fost comunicate de autoritățile regionale din Odesa, citate de Reuters. Conform acestora, loviturile au produs pagube și au declanșat un incendiu la infrastructura portuară. În plan regional, incidentul vine la o zi după ce Ucraina a lovit Novorossiisk , descris ca unul dintre principalele huburi pentru exporturile de cereale ale Rusiei la Marea Neagră. Reacția României: monitorizare aeriană după o pătrundere în spațiul național Ministerul Apărării Naționale a anunțat că România a ridicat de la sol două aeronave de luptă pentru monitorizarea situației. Potrivit ministerului, o țintă aeriană a pătruns în spațiul aerian național și a rămas aproximativ 10 minute, înainte de a se îndrepta spre teritoriul Ucrainei. De ce contează pentru fluxurile comerciale Izmail este un nod logistic folosit pentru exporturi ucrainene, inclusiv cereale, iar avarierea infrastructurii portuare poate crea sincope operaționale (încetiniri, redirecționări sau costuri suplimentare) în lanțul de transport pe Dunăre. Sursa citată nu oferă, deocamdată, o evaluare a pagubelor sau a impactului imediat asupra traficului de mărfuri. [...]
Ucraina a transmis, printr-o parte terță, o propunere de oprire a atacurilor asupra țintelor civile din Marea Neagră , o inițiativă care vizează direct riscurile pentru navigație și pentru fluxurile de export de cereale pe o rută esențială pentru piața alimentară globală, potrivit Digi24 . Informația a fost confirmată pentru Reuters de o sursă familiarizată cu discuțiile, preluată de Agerpres. Conform aceleiași surse, Ucraina nu primise încă un răspuns din partea Rusiei la momentul relatării. De ce contează: presiune pe transportul de cereale și pe prețurile alimentelor În ultimele săptămâni, atât Ucraina, cât și Rusia au susținut că atacurile asupra transporturilor de cereale și asupra infrastructurii de pe această rută maritimă intens circulată ar putea avea un impact major asupra prețurilor mondiale la alimente în acest an. Marea Neagră rămâne un coridor logistic critic, iar orice deteriorare a siguranței navigației poate afecta livrările și costurile de transport. Ce rol joacă Turcia și care este poziția Moscovei Ministrul turc de externe, Hakan Fidan , a declarat anterior că Ankara monitorizează îndeaproape siguranța navigației în Marea Neagră și a transmis părților o propunere de moratoriu asupra acțiunilor militare, potrivit agenției ruse de stat TASS, care a preluat știrea Reuters despre propunerea ucraineană. În același context, ministrul adjunct rus de externe Aleksandr Grușko a afirmat că Rusia nu a primit nicio propunere oficială privind un posibil moratoriu asupra operațiunilor militare în Marea Neagră, conform TASS. Deocamdată, din informațiile disponibile, propunerea Ucrainei rămâne fără răspuns public, iar diferența dintre „transmis printr-o parte terță” și „propunere oficială” sugerează că următorul pas decisiv este clarificarea canalului și a formatului de negociere acceptat de ambele părți. [...]
Rusia condiționează reluarea negocierilor de pace de acceptarea exclusivă a noilor propuneri ale SUA , potrivit Digi24 . Mesajul sugerează o repoziționare tactică: Moscova spune că este „pregătită” de discuții, dar își restrânge cadrul la o singură parte, ceea ce poate influența direct calendarul și formatul oricărei runde de negocieri. Declarația îi aparține lui Grigori Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), citat de RBC-Ucraina, care la rândul său citează „Izvestia”. Karasin afirmă că, în acest moment, Moscova ar fi dispusă să discute „noile propuneri ale SUA”. În același context, oficialul rus susține că nu vede obstacole pentru o întâlnire la Moscova cu trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff , și cu Jared Kushner. Karasin mai spune că Rusia ar relua negocierile „dacă SUA vor fi interesate de rezultate concrete”, iar criteriul-cheie pentru eficiența unei noi runde ar fi tocmai „rezultatele concrete”. „Suntem întotdeauna pregătiți pentru întâlniri și negocieri. Așadar, acest lucru se aplică atât lui Kushner, cât și lui Witkoff. Nu văd niciun obstacol în calea organizării unei astfel de întâlniri, indiferent de ce a propus Zelenski și de ce nu a propus”, a adăugat Karasin. Context: Kievul încearcă să relanseze discuțiile Digi24 notează că Ucraina încearcă de mai mult timp relansarea negocierilor de pace, iar președintele Volodimir Zelenski reamintește frecvent că vrea încheierea rapidă a războiului, însă „acest lucru este imposibil fără decizia lui Vladimir Putin”. Pe 11 august, Kievul a transmis Washingtonului noi propuneri care, potrivit materialului, ar urma să contribuie la aducerea liderului de la Kremlin la masa negocierilor. În informațiile prezentate nu apar detalii despre conținutul acestor propuneri și nici un calendar pentru eventuale întâlniri. [...]
Ungaria mobilizează armata pentru a ridica nivelul Dunării și a evita oprirea centralei nucleare Paks , printr-un baraj construit în albie și scufundarea controlată a două barje, pe fondul secetei care afectează transportul fluvial și producția de energie, potrivit Digi24 . Măsura vine după modelul aplicat în România și are o miză operațională imediată: asigurarea unui nivel minim al apei pentru funcționarea în siguranță a centralei și pentru menținerea navigației în condiții de secetă severă. Ce face concret Ungaria și cu ce resurse Guvernul ungar a decis să trimită armata pentru a sprijini lucrările de creștere a nivelului Dunării. Planul include: construirea unui baraj între cele două maluri ale Dunării, între centrala nucleară Paks și orașul Dunaszentbenedek ; folosirea a aproximativ 150.000 de metri cubi de piatră; mobilizarea a 100 de militari, alături de ingineri și experți; pregătirea scufundării controlate a două barje de 80 de metri, cu obiectivul de a ridica nivelul apei „cu până la 20 cm pe termen scurt”. Premierul Peter Magyar a indicat că lucrările ar urma să înceapă „de mâine” și să se desfășoare non-stop, potrivit declarațiilor citate de publicație. De ce contează: presiune pe energie și pe transporturile de petrol În zona graniței dintre Serbia și Ungaria, Dunărea a coborât cu 20 de centimetri sub minimul istoric din 1909, conform informațiilor din material. În acest context, fluviul rămâne „vital pentru importurile de petrol rafinat”, iar volumul transporturilor de țiței pe Dunăre s-a redus cu 25%. Efectul operațional imediat, menționat în articol, este că navele nu mai pot naviga complet încărcate și sunt obligate să reducă din încărcătură, ceea ce lovește direct în eficiența logistică și în costurile de transport. Context european: niveluri critice pe Vistula și Rin Problemele nu sunt izolate. În Polonia, Vistula a atins cel mai scăzut nivel din istorie, la 102 centimetri, iar în Germania nivelul Rinului este critic lângă Kaub, unde transporturile dincolo de acest punct au fost oprite, iar companiile au trecut de la transportul pe apă la camioane. Potrivit Serviciului European Copernicus, seceta afectează puternic continentul și pune presiune pe alimentarea cu apă, transportul fluvial și producția de energie. [...]
Ucraina propune relansarea cooperării economice cu Armenia după discuția telefonică dintre Volodimir Zelenski și Nikol Pașinian, potrivit Digi24 . În convorbirea din 12 august, cei doi lideri au abordat cooperarea bilaterală, evoluțiile regionale și globale și au subliniat importanța promovării unei „păci durabile și de lungă durată”, relatează Kyiv Post, citat de publicație. Zelenski a transmis pe platforma X că relațiile dintre Ucraina și Armenia devin „și mai constructive” și că menținerea unui dialog continuu este esențială. Discuția are loc pe fondul intensificării contactelor politice dintre Kiev și Erevan. Ce au discutat Kievul și Erevanul Potrivit biroului președintelui ucrainean, liderii au analizat rezultatele vizitei lui Zelenski în Armenia, din luna mai, și au discutat domeniile prioritare pentru continuarea cooperării. Biroul prim-ministrului armean a precizat că Zelenski l-a felicitat pe Pașinian pentru realegerea sa în funcție, în urma alegerilor parlamentare din Armenia. Componenta economică: comisie mixtă și o reuniune la Kiev În plan economic, Zelenski a propus reactivarea Comisiei interguvernamentale mixte pentru cooperare economică și organizarea următoarei reuniuni a acesteia la Kiev. În același cadru, cei doi au discutat și despre amenințările la adresa securității regionale. Context: repoziționarea Armeniei și semnalele către Moscova Materialul notează că, până la 12 august, Vladimir Putin nu îl felicitase public pe Pașinian pentru victoria partidului său, Contractul Civil, în alegerile parlamentare din 7 iunie, care au asigurat o nouă majoritate. Întrebat pe 29 iulie de ce nu a primit felicitări, Pașinian a răspuns: „Nu a vrut, așa că nu m-a felicitat”, adăugând: „Dar asta ridică întrebarea: cu cine vorbea, atunci?”. Acest contrast este plasat în contextul unei schimbări de orientare a politicii externe a Armeniei, care, potrivit articolului, se îndepărtează de dependența tradițională față de Moscova și caută relații mai strânse cu Europa și SUA. Totodată, Digi24 menționează că partidul lui Pașinian a obținut 49,8% din voturi, în pofida unor interferențe și presiuni atribuite Rusiei de observatori internaționali și oficiali armeni. Vizita lui Zelenski la Erevan, în luna mai, a fost prima a unui președinte ucrainean în Armenia în ultimii 24 de ani, iar Kievul a spus atunci că salută demersurile Armeniei de apropiere de Uniunea Europeană și că este pregătit să sprijine inițiativele pro-europene ale Erevanului. [...]
