Știri
Tag: disputa teritoriala

Disputa asupra controlului unor sate din Harkiv și Zaporojie arată cât de greu se confirmă câștigurile teritoriale pe front , într-un moment în care Rusia anunță capturi aproape săptămânal, iar Ucraina și surse deschise contestă o parte dintre ele, potrivit Reuters . Ministerul rus al Apărării a transmis că trupele sale au preluat controlul asupra satului Hraniv din regiunea Harkiv (în nord-est, la granița cu Rusia) și asupra satului Vozdvyzhivka din regiunea Zaporojie (sud-est), într-o zonă intens disputată. Ucraina respinge anunțul pentru Hraniv Armata a 14-a a Ucrainei a respins raportarea Rusiei, afirmând că Hraniv se află sub control ucrainean. Într-o postare pe Facebook, unitatea a susținut că forțele ucrainene „țin în mod fiabil” liniile defensive, resping atacurile și provoacă pierderi semnificative în personal și echipamente. DeepState contestă capturarea Vozdvyzhivka DeepState, un blog militar ucrainean care urmărește evoluțiile de pe linia frontului folosind surse deschise, a spus că raportul privind capturarea Vozdvyzhivka este neadevărat. Potrivit acestuia, un grup de militari ruși ar fi intrat pentru scurt timp în sat la începutul lunii, dar ar fi fost alungat sau ucis. Context: revendicări frecvente, confirmări dificile Pe fondul unui front de aproximativ 1.250 km (circa 2.012 km), Rusia — care controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei — anunță capturarea de localități aproape săptămânal, în cadrul campaniei de a obține controlul asupra întregii regiuni Donețk din est. Reuters notează că, în ultimele săptămâni, armata ucraineană a afirmat că avansurile rusești au încetinit și că se află în cea mai puternică poziție din ultimele luni. În acest context, diferențele dintre comunicatele oficiale și evaluările ucrainene indică o „ceață a războiului” în care câștigurile teritoriale sunt greu de verificat rapid și independent. [...]

Disputa Venezuela–Guyana pentru Essequibo, o zonă cu resurse minerale și petrol, capătă o miză energetică regională , după ce președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a susținut la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) că soluția trebuie să vină prin negocieri politice, nu printr-o decizie judiciară, potrivit CNN . Rodríguez a vorbit la Haga în ultima zi a audierilor privind litigiul cu Guyana pentru Essequibo, un teritoriu „masiv” bogat în minerale și petrol. În paralel, ea a respins comentariile președintelui american Donald Trump, care a spus că ia „în serios” în calcul ca Venezuela să devină al 51-lea stat al SUA, afirmație făcută într-o intervenție la Fox News, conform unei postări a co-prezentatorului John Roberts. Contextul exact al declarației lui Trump rămâne neclar, iar Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Ulterior, purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a refuzat să comenteze planurile lui Trump într-un interviu cu Roberts, dar a spus că președintele este „faimos pentru că nu acceptă niciodată status quo-ul” și a lăudat-o pe Rodríguez pentru că ar lucra „incredibil de cooperant” cu SUA. De ce contează: Essequibo, resurse și producție de petrol comparabilă cu Venezuela În centrul dosarului de la CIJ este Essequibo, un teritoriu de 62.000 de mile pătrate (aprox. 160.600 km²), care reprezintă două treimi din Guyana și este bogat în aur, diamante, lemn și alte resurse naturale. Zona se află și lângă zăcăminte petroliere offshore care produc în medie 900.000 de barili pe zi. Această producție este apropiată de producția zilnică a Venezuelei, de circa 1 milion de barili pe zi, iar creșterea sectorului petrolier a transformat Guyana – una dintre cele mai mici țări din America de Sud – într-un producător energetic important. Poziția Venezuelei: negocieri, nu verdict, și contestarea jurisdicției În fața judecătorilor, Rodríguez a susținut că negocierile politice, nu o hotărâre a instanței, ar trebui să închidă disputa teritorială veche de un secol. Ea a invocat acordul din 1966, semnat la Geneva, ca mecanism care ar permite negocieri între Venezuela și Guyana. Rodríguez a acuzat guvernul Guyanei că a subminat acordul prin decizia „oportunistă” de a duce cazul la CIJ și a legat această mutare de descoperirea petrolului: „Această schimbare nu a fost accidentală; a coincis cu descoperirea în 2015 a câmpului petrolier care avea să devină renumit la nivel mondial.” Venezuela a avertizat, totodată, că participarea la audieri nu înseamnă consimțământ sau recunoașterea jurisdicției CIJ. Contextul litigiului și ce urmează Venezuela își revendică Essequibo încă din perioada colonială spaniolă, însă o decizie din 1899 a trasat granița de-a lungul râului Essequibo, în mare parte în favoarea Guyanei. Guyana a cerut în 2018 CIJ să confirme hotărârea din 1899, la trei ani după ce ExxonMobil a anunțat o descoperire importantă de petrol în largul coastei Essequibo. Tensiunile au escaladat în 2023, când Nicolás Maduro a amenințat cu anexarea regiunii prin forță după un referendum privind transformarea Essequibo într-un stat venezuelean. CNN notează că Maduro a fost capturat pe 3 ianuarie, în cadrul unei operațiuni militare americane la Caracas, și dus la New York pentru a fi judecat pentru acuzații de trafic de droguri; el a pledat nevinovat. Rodríguez, care a preluat puterea în ianuarie, nu a abordat referendumul în declarațiile sale. De partea cealaltă, ministrul de externe al Guyanei, Hugh Hilton Todd, a spus la deschiderea audierilor că disputa „a fost o plagă” pentru suveranitatea țării și că 70% din teritoriul Guyanei este în joc. CIJ ar urma să aibă nevoie de luni pentru a emite o decizie finală și obligatorie din punct de vedere juridic. În acest interval, miza rămâne una cu impact direct asupra echilibrului energetic din regiune, având în vedere volumul producției offshore din proximitatea Essequibo și potențialul resurselor din zonă. [...]