Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul vrea să evite întârzieri la banii din PNRR, pe fondul unui calendar strâns în noiembrie pentru cererea de plată 6 și al unor clarificări încă deschise la cererea 5, potrivit Digi24. Premierul Luca Niculescu le-a cerut ministerelor să urgenteze măsurile necesare pentru încasarea ultimelor fonduri, într-o ședință de lucru la Palatul Victoria.
Miza este una operațională: România trebuie să închidă rapid probleme tehnice și legislative care pot întârzia accesarea banilor, în condițiile în care serviciile Comisiei Europene ar urma să finalizeze evaluarea cererii de plată nr. 6 pe 6 noiembrie, iar decizia oficială este programată pentru 20 noiembrie.
Pentru cererea de plată nr. 5, discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene continuă pentru cinci „ținte și jaloane” (obiective și etape asumate) care nu au fost încă clarificate. Guvernul spune că urmărește soluționarea lor cât mai rapidă, astfel încât România să poată primi fondurile aferente.
În ședința de la Guvern au fost analizate și riscurile care pot produce întârzieri, inclusiv din zona de legislație și documentație.
Executivul cere ministerelor să răspundă mai repede solicitărilor Comisiei Europene și să trimită documente complete și verificate, pentru a evita blocaje în evaluare. O atenție specială urmează să fie acordată proiectelor care trebuie să demonstreze respectarea cerințelor de protecție a mediului și a standardelor de eficiență energetică.
Guvernul mai vrea să evite modificări legislative care ar putea pune în pericol reformele deja asumate prin PNRR, dar pregătește schimbări pentru prelungirea termenului în care ministerele pot efectua plăți către beneficiarii proiectelor, cu scopul de a crește volumul fondurilor utilizate.
O altă măsură vizează menținerea echipelor care gestionează PNRR în ministere și suplimentarea personalului acolo unde este necesar, pentru ca procedurile de închidere a programului să nu fie blocate.
În declarația citată, premierul a legat direct absorbția PNRR de investiții și de nevoia economiei de finanțare europeană:
„Economia României are nevoie vitală de banii europeni. Trebuie să închidem rapid procedurile de absorbție a fondurilor PNRR.”
În perioada următoare, ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu urmează să aibă discuții cu responsabilii Comisiei Europene, dedicate finalizării procedurilor și clarificării problemelor rămase în cadrul PNRR.
Recomandate
Guvernul își schimbă vocea publică , după ce premierul Luca Niculescu l-a numit pe Dan Cărbunaru în funcția de purtător de cuvânt al Executivului, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: comunicarea oficială a Guvernului trece la un purtător de cuvânt cu experiență anterioară în aceeași poziție. Decizia urmează să fie publicată vineri în Monitorul Oficial , conform informării citate de publicație. Cărbunaru a mai deținut funcția de purtător de cuvânt al Guvernului în perioada Guvernului Nicolae Ciucă. În prezentarea parcursului profesional, Executivul arată că Dan Cărbunaru este jurnalist, cu peste 20 de ani de experiență în afaceri europene, politică internă și relații transatlantice. A lucrat la principalele agenții de presă din România și a fost ulterior gazda emisiunii TV „Calea Europeană”, un talkshow despre afaceri europene. În 2007, și-a extins activitatea ca director al Departamentului de Comunicare din Ministerul Afacerilor Interne, unde a organizat prima Conferință de Comunicare în domeniul afacerilor interne la nivel european, inițiativă susținută și apreciată de EUROPOL și de Ambasada Marii Britanii în România. Din 2009, a dezvoltat proiectul media CaleaEuropeană.ro, descris în informarea Executivului ca o publicație axată pe afaceri europene, relații transatlantice și rolul României în Europa și în lume. [...]
Funcționarea Starlink/Starshield în Ucraina rămâne incertă, deși Donald Trump spune că accesul a fost „repornit”. Potrivit Digi24 , președintele american afirmă că Elon Musk a relansat serviciile folosite de Ucraina, după ce Kievul a semnalat restricții de conectare la rețeaua de sateliți, însă oficiali ucraineni indică faptul că revenirea nu ar fi completă. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional Miza este una strict operațională: Starshield (componenta destinată utilizării militare, dezvoltată de SpaceX) este descris ca fiind important pentru comunicațiile militare ucrainene și pentru operarea dronelor. În material se arată că armata ucraineană folosește tehnologia SpaceX atât pentru drone interceptoare, utilizate împotriva aparatelor rusești, cât și pentru anumite operațiuni de atac asupra teritoriilor ocupate de Rusia. În acest context, restricțiile reclamate de Kiev ar fi afectat capacitatea forțelor ucrainene de a desfășura unele misiuni cu drone, potrivit informațiilor apărute în presa internațională. Lanțul de declarații: Trump, Musk și poziția SUA Trump a evitat să confirme explicit dacă el a inițiat un apel către Musk, dar a insistat că esențial este că serviciul a fost relansat. „Nu vreau să comentez dacă am sunat eu sau dacă a sunat altcineva. Asta nu schimbă cu nimic lucrurile. Ceea ce contează este că el a relansat-o.” Declarațiile vin după o relatare a The Wall Street Journal , care, citând oficiali americani, susține că Trump l-ar fi sunat pe Musk pentru a-i cere să ridice restricțiile impuse accesului Ucrainei la Starshield. Potrivit aceleiași publicații, oficiali americani și ucraineni au spus că sistemul funcționa „mai normal” joi, la scurt timp după presupusa convorbire, însă unii oficiali ucraineni au precizat că serviciul nu fusese restabilit complet. Pe fondul disputelor privind responsabilitatea, Musk a sugerat inițial că eventualele limitări țin de guvernul american, afirmând că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de autoritățile SUA, iar restricțiile ar fi decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele SUA. Autoritățile americane au respins însă acuzațiile că administrația Trump ar fi ordonat restricționarea. În plus, în material sunt menționate poziții publice potrivit cărora: Trump a spus încă de săptămâna trecută că nu a dat ordinul de limitare a accesului; secretarul de stat Marco Rubio a susținut că președintele nu are legătură cu deciziile privind Starlink și Starshield, acestea ținând de SpaceX și Musk; secretarul apărării Pete Hegseth a afirmat că Pentagonul nu a emis nicio directivă pentru restricționarea serviciilor. Presiune de la Bruxelles și ce rămâne neconfirmat Comisia Europeană a cerut miercuri companiei SpaceX să restabilească „de urgență” accesul deplin al Ucrainei la serviciile respective. Deși Trump vorbește despre restabilirea accesului, informațiile citate indicau că funcționarea s-a îmbunătățit, dar revenirea la capacitate deplină „nu era încă confirmată”. Cu alte cuvinte, din datele prezentate în articol rămâne o zonă de incertitudine: serviciul pare să funcționeze mai bine, însă nu există o confirmare că restricțiile au fost eliminate complet. [...]
Disputa PNL–PSD pe cifrele Eurostat mută din nou deficitul în zona de risc pentru credibilitatea fiscală , într-un moment în care Guvernul are nevoie de încredere pe piețele de finanțare și în relația cu instituțiile europene, potrivit Digi24 . PNL acuză PSD că „folosește în mod manipulator indicatori statistici diferiți” pentru a susține ideea că deficitul bugetar ar fi crescut în 2026 și că ar fi „cel mai mare din Uniunea Europeană”. În replică, liberalii susțin că deficitul pe primele șase luni din 2026 a fost de 2% din PIB, potrivit metodologiei cash, respectiv 3,4% din PIB conform metodologiei europene ESA (standardul statistic folosit în UE). Două metodologii, două seturi de cifre PNL afirmă că PSD ar fi prezentat drept „deficit la șase luni” un indicator trimestrial (T2) calculat după metodologia ESA, după ajustări statistice, și că această echivalare ar fi „o manipulare”. Liberalii mai susțin că diferența dintre metodologiile cash și ESA nu ar indica „o gaură bugetară ascunsă”, ci ar fi explicată, între altele, de: modul de înregistrare a fondurilor europene; calendarul veniturilor; angajamentele de plată. În acest context, PNL invocă și faptul că, în trimestrul al doilea, Guvernul ar fi avansat „miliarde de euro” pentru investiții din PNRR , sume ce ar urma să fie decontate de UE și să intre ulterior ca venit la buget. Totodată, potrivit regulilor ESA, ar fi fost înregistrată obligația de plată a unor despăgubiri de peste 3,4 miliarde de lei către Pfizer. Ministerul Finanțelor: deficitul din 2025 a scăzut, dar rămâne cel mai ridicat din UE Ministerul Finanțelor a transmis, joi seară, că deficitul României a scăzut în 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de 2024, în condițiile în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%. Instituția precizează că datele Eurostat publicate la 21 octombrie includ: rezultate definitive pentru 2025 (în cadrul procedurii de deficit excesiv); date trimestriale provizorii pentru primele două trimestre din 2026, care „pot suferi modificări” până la publicarea datelor finale. Conform Ministerului Finanțelor, deficitul calculat după metodologia ESA 2010 a coborât de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025, valoare revizuită favorabil față de 7,9% comunicat în aprilie 2026. Ministerul subliniază însă că România a avut „cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre”, dar continuă să aibă „cel mai ridicat deficit bugetar din UE”. De ce contează: deficitul nu e doar o cifră politică Miza depășește conflictul dintre partide: modul în care sunt comunicate și înțelese datele despre deficit influențează percepția asupra stabilității financiare și a disciplinei bugetare. Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului este o condiție pentru stabilitatea financiară, diminuarea costurilor de finanțare și recâștigarea spațiului bugetar pentru investiții, dar și că ajustarea trebuie continuată. PSD a acuzat, la rândul său, că „s-a aprins lumina” pe deficitul guvernării Bolojan, despre care afirmă că ar fi cel mai mare din UE și peste nivelul rămas după guvernarea Ciolacu. În materialul citat, nu sunt prezentate alte date sau calcule ale PSD, dincolo de această poziționare și de referirea la indicatorul contestat de PNL. [...]
Mesajul Ursulei von der Leyen pune România în prim-planul răspunsului operațional la riscurile din Marea Neagră , după ce o navă civilă a fost lovită în apropiere de Constanța, iar echipele de salvare au intervenit pentru căutarea celor dispăruți, potrivit Digi24 . Șefa Comisiei Europene spune că este „profund îngrijorată” de „încă o escaladare a tensiunilor din partea Rusiei în Marea Neagră” și afirmă că o navă civilă, cu echipaj ucrainean și azer, a fost lovită în largul coastelor României. În mesajul citat de Digi24, von der Leyen califică atacurile drept „nesăbuite”, susținând că „vizează vieți nevinovate” și „încalcă în mod flagrant dreptul internațional”. Ea transmite condoleanțe familiei unui marinar care „și-a pierdut viața” și menționează că trei membri ai echipajului sunt încă dispăruți. „Le adresez mulțumirile mele echipelor de salvare care lucrează fără încetare pentru a-i găsi.” De ce contează: presiune operațională și de securitate pe ruta Mării Negre Mulțumirile transmise public de președinta Comisiei Europene indică faptul că intervenția de căutare și salvare din apropierea Constanței a devenit parte a tabloului mai larg de securitate maritimă din regiune, într-un context în care incidentele din Marea Neagră pot afecta traficul civil și percepția de risc pentru operatori. Digi24 nu oferă în acest material detalii suplimentare despre evoluția operațiunilor de salvare sau despre starea navei după incident. [...]
Atacul cu drone asupra unei nave comerciale în apropiere de Constanța reaprinde riscul de securitate pentru navigația din Marea Neagră , iar Guvernul spune că va continua coordonarea cu aliații NATO și cu Bulgaria și Turcia pentru menținerea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu a transmis că atacul „este inacceptabil” și l-a descris ca pe „o încălcare flagrantă a dreptului internațional” și, în mod specific, a libertății de navigație. Incidentul a avut loc „din nou” în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale ale României, și a dus la scufundarea unei nave comerciale și la moartea unui marinar, la 13 mile marine de Constanța (aprox. 24 km). În mesajul publicat pe Facebook, premierul a pus evenimentul pe seama „escaladării de către Rusia” și a precizat că s-a aflat „în contact permanent” cu autoritățile responsabile, iar eforturile acestora s-au concentrat pe salvarea de vieți omenești și pe siguranța marinarilor. Ce urmează, din perspectiva autorităților Niculescu afirmă că România va continua demersurile împreună cu aliații și coordonarea regională pentru a reduce riscurile la adresa traficului maritim: coordonare cu aliații NATO; coordonare cu Bulgaria și Turcia, cu obiectivul declarat de a asigura libertatea de navigație și securitatea maritimă; „dotări suplimentare” pentru România, care ar urma să vină „în urma demersurilor României la nivel aliat NATO”, fără alte detalii în acest stadiu. De ce contează Mesajul Guvernului indică faptul că incidentul este tratat nu doar ca un episod izolat, ci ca o problemă de securitate maritimă cu implicații directe pentru libertatea de navigație în Marea Neagră, într-o zonă apropiată de Constanța, un punct cheie pentru rutele comerciale și logistice ale României. [...]
PSD anunță că va încerca să blocheze impozitarea locuințelor la valoarea de piață din 2027 , o schimbare asumată de Guvernul Bolojan și care, potrivit partidului, ar putea duce la majorări ale taxelor „de până la 27 de ori” față de nivelul actual, relatează Digi24 . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra costurilor pentru proprietari: social-democrații resping trecerea la un sistem de impozitare calculat în funcție de valoarea de piață a locuinței, programat pentru 1 ianuarie 2027. PSD susține că primele decizii promovate de miniștrii săi vor viza „oprirea politicilor de austeritate” atribuite guvernării precedente. În comunicatul citat de Digi24, PSD leagă această reformă de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și afirmă că impozitarea la valoarea de piață ar fi fost stabilită în 2021, în perioada guvernării PNL-USR, fără consultarea prealabilă a Parlamentului. „PSD nu-i va amăgi pe români că vor primi case de 35.000 de euro, dar nici nu-i va pedepsi cu impozite de 27 ori mai mari pe casele în care locuiesc.” Ce spune PSD că va urmări Partidul afirmă că va încerca să oprească măsura și își justifică poziția prin protejarea persoanelor cu venituri mici și medii, respectiv a clasei de mijloc. În același timp, PSD susține că România trebuie să își respecte angajamentele față de Uniunea Europeană, dar „modalitățile de implementare” ar trebui calibrate astfel încât să nu crească povara fiscală pentru cei care locuiesc în propriile locuințe. Ce lipsește, deocamdată Potrivit aceleiași surse, PSD nu a prezentat încă: o variantă alternativă de calcul a impozitelor pe locuințe; o propunere legislativă concretă care să modifice sau să înlocuiască măsura prevăzută pentru 1 ianuarie 2027. În lipsa acestor detalii, rămâne neclar ce soluție ar propune PSD în locul impozitării la valoarea de piață și cum ar arăta, practic, un compromis între angajamentele din PNRR și obiectivul declarat de a evita creșteri semnificative ale taxelor pentru proprietari. [...]
