Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul își schimbă vocea publică, după ce premierul Luca Niculescu l-a numit pe Dan Cărbunaru în funcția de purtător de cuvânt al Executivului, potrivit Digi24. Miza este una operațională: comunicarea oficială a Guvernului trece la un purtător de cuvânt cu experiență anterioară în aceeași poziție.
Decizia urmează să fie publicată vineri în Monitorul Oficial, conform informării citate de publicație.
Cărbunaru a mai deținut funcția de purtător de cuvânt al Guvernului în perioada Guvernului Nicolae Ciucă.
În prezentarea parcursului profesional, Executivul arată că Dan Cărbunaru este jurnalist, cu peste 20 de ani de experiență în afaceri europene, politică internă și relații transatlantice. A lucrat la principalele agenții de presă din România și a fost ulterior gazda emisiunii TV „Calea Europeană”, un talkshow despre afaceri europene.
În 2007, și-a extins activitatea ca director al Departamentului de Comunicare din Ministerul Afacerilor Interne, unde a organizat prima Conferință de Comunicare în domeniul afacerilor interne la nivel european, inițiativă susținută și apreciată de EUROPOL și de Ambasada Marii Britanii în România.
Din 2009, a dezvoltat proiectul media CaleaEuropeană.ro, descris în informarea Executivului ca o publicație axată pe afaceri europene, relații transatlantice și rolul României în Europa și în lume.
Recomandate
Guvernul Niculescu pune pe agendă atragerea de investiții americane , după ce premierul Luca Niculescu l-a primit la Palatul Victoria pe ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , potrivit Libertatea . Întâlnirea a avut loc joi, 22 octombrie, la două zile după învestirea noului Guvern, și a fost prezentată de premier ca un demers cu miză inclusiv economică. În mesajul publicat pe Facebook, Niculescu a spus că relația cu Statele Unite este „o prioritate fundamentală” și că există „multe proiecte de dezvoltat împreună”, enumerând domenii precum economia, energia, infrastructura și educația. „Un loc important în discuția noastră l-a ocupat dimensiunea economică a parteneriatului. Am convenit că trebuie să facem mai mult pentru a atrage investiții americane în România, investiții care să contribuie la relansarea economiei, la dezvoltarea unor sectoare strategice și la crearea de noi locuri de muncă.” Ce s-a discutat și ce înseamnă pentru agenda economică Pe lângă componenta economică, premierul a indicat că discuțiile au inclus securitatea României și „importanța prezenței militare americane”, precum și cooperarea în domeniul apărării, inclusiv proiecte de înzestrare a Armatei Române. Niculescu a mai afirmat că a fost stabilită o rutină de lucru cu ambasadorul SUA: „Am stabilit să ne întâlnim periodic, pentru a urmări progresele proiectelor comune și pentru a identifica noi oportunități de cooperare.” Publicația notează că premierul nu a precizat dacă Statele Unite au avut vreo cerință sau dacă ambasadorul american a transmis un mesaj în timpul discuțiilor. Context: prima vizită de rang înalt după învestire Întâlnirea este prezentată ca prima vizită a unui oficial străin de rang înalt la Palatul Victoria după învestirea noului Guvern. Executivul condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, 20 octombrie, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. [...]
Guvernul vrea să accelereze atragerea de investiții americane în România , după o întâlnire la Palatul Victoria între premierul Luca Niculescu și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , potrivit Digi24 . Miza, conform mesajului public al premierului, este ca parteneriatul să producă „rezultate concrete”, inclusiv prin proiecte cu impact economic și prin crearea de locuri de muncă. Niculescu a spus că relația cu Statele Unite este o „prioritate fundamentală” pentru Guvern și că există „multe proiecte de dezvoltat împreună”, de la securitate și apărare la economie, energie, infrastructură și educație. Dimensiunea economică: investiții și sectoare strategice În mesajul publicat pe Facebook, premierul afirmă că un punct important al discuției a fost componenta economică a parteneriatului româno-american. El susține că România și SUA au convenit că este nevoie de mai mult efort pentru a atrage investiții americane, care să sprijine relansarea economiei, dezvoltarea unor sectoare strategice și crearea de noi locuri de muncă. Totodată, Niculescu spune că a fost stabilit un calendar de întâlniri periodice pentru monitorizarea proiectelor comune și identificarea de noi oportunități de cooperare. Context: securitate, apărare și proiecte de înzestrare Pe agenda discuțiilor a fost și securitatea României, inclusiv prezența militară americană, pe care premierul afirmă că Guvernul dorește să o vadă „consolidată”. În același cadru, Niculescu menționează cooperarea în domeniul apărării, inclusiv proiecte de înzestrare a Armatei Române. În comunicarea sa, premierul l-a felicitat pe ambasador pentru „dinamismul” cu care promovează relațiile bilaterale și pentru colaborarea cu autoritățile române. [...]
Atacul cu drone asupra unei nave comerciale în apropiere de Constanța reaprinde riscul de securitate pentru navigația din Marea Neagră , iar Guvernul spune că va continua coordonarea cu aliații NATO și cu Bulgaria și Turcia pentru menținerea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu a transmis că atacul „este inacceptabil” și l-a descris ca pe „o încălcare flagrantă a dreptului internațional” și, în mod specific, a libertății de navigație. Incidentul a avut loc „din nou” în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale ale României, și a dus la scufundarea unei nave comerciale și la moartea unui marinar, la 13 mile marine de Constanța (aprox. 24 km). În mesajul publicat pe Facebook, premierul a pus evenimentul pe seama „escaladării de către Rusia” și a precizat că s-a aflat „în contact permanent” cu autoritățile responsabile, iar eforturile acestora s-au concentrat pe salvarea de vieți omenești și pe siguranța marinarilor. Ce urmează, din perspectiva autorităților Niculescu afirmă că România va continua demersurile împreună cu aliații și coordonarea regională pentru a reduce riscurile la adresa traficului maritim: coordonare cu aliații NATO; coordonare cu Bulgaria și Turcia, cu obiectivul declarat de a asigura libertatea de navigație și securitatea maritimă; „dotări suplimentare” pentru România, care ar urma să vină „în urma demersurilor României la nivel aliat NATO”, fără alte detalii în acest stadiu. De ce contează Mesajul Guvernului indică faptul că incidentul este tratat nu doar ca un episod izolat, ci ca o problemă de securitate maritimă cu implicații directe pentru libertatea de navigație în Marea Neagră, într-o zonă apropiată de Constanța, un punct cheie pentru rutele comerciale și logistice ale României. [...]
Pentagonul a ajuns la un acord-cadru pentru cel puțin 850 de avioane F-35 în zece ani , o înțelegere care, dacă trece de Congres, ar ridica semnificativ ritmul de producție și ar consolida pe termen lung comenzile pentru Lockheed Martin , potrivit Digi24 . Acordul, anunțat joi, 22 octombrie, este evaluat la minimum 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde lei) și vine pe fondul creșterii cererii pentru avioane militare, sisteme antiaeriene și rachete, în contextul conflictelor și tensiunilor geopolitice, relatează Reuters, citată de Digi24. Ce înseamnă acordul pentru producție și capacitatea industrială Lockheed Martin spune că intenționează să mențină o producție anuală de 156 de avioane F-35, destinate atât armatei americane, cât și clienților internaționali. În paralel, compania s-a angajat să investească din fonduri proprii cel puțin 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) pentru dezvoltarea capacităților industriale necesare programului, inclusiv modernizarea liniilor de producție și extinderea infrastructurii de reparații și întreținere. Un element important pentru calendar este că înțelegerea are nevoie de aprobarea Congresului american și, în această etapă, nu este o comandă fermă de achiziție. Costurile unitare și miza pentru bugetul apărării Valoarea minimă a acordului este estimată la 78,2 miliarde de dolari (aprox. 352 miliarde lei), însă suma finală poate crește în funcție de versiunea aeronavelor și de evoluția costurilor de producție. În articol sunt indicate următoarele repere de preț: F-35 (cea mai ieftină variantă): aproximativ 92 milioane de dolari (aprox. 414 milioane lei) pe aparat; F-35B (decolare scurtă/aterizare verticală): aproximativ 121 milioane de dolari (aprox. 545 milioane lei); F-35C (pentru Marina SUA): aproximativ 110 milioane de dolari (aprox. 495 milioane lei). Digi24 mai notează că F-35 Lightning II este un avion de luptă de generația a cincea, proiectat pentru a reduce posibilitatea detectării de către radarele inamice, iar în prezent SUA au circa 800 de aparate F-35. Efecte în rezultate și comenzi: portofoliu record Compania și-a revizuit în creștere estimările privind veniturile și profitul pentru 2026, după rezultate peste așteptările analiștilor în trimestrul al treilea. Pe segmentul de rachete, Lockheed Martin beneficiază de cererea ridicată pentru sisteme de apărare antirachetă, în special interceptoarele PAC-3 și THAAD . Portofoliul de comenzi a crescut cu 27% față de trimestrul precedent, până la un nivel record de 292 de miliarde de dolari (aprox. 1.314 miliarde lei), evoluție susținută inclusiv de un contract multianual de 52,5 miliarde de dolari (aprox. 236 miliarde lei) pentru interceptoare PAC-3 Missile Segment Enhancement. Potrivit Reuters, citată de Digi24, stocurile acestor rachete au fost utilizate intens de forțele americane și aliați în timpul războiului din Iran, ceea ce a dus la nevoia de refacere a rezervelor. În același context, alți mari producători americani, precum RTX și Northrop Grumman, și-au îmbunătățit estimările financiare pentru acest an, iar acțiunile Lockheed Martin au urcat la un moment dat cu până la 10%, mai arată articolul. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că Rusia mizează pe provocări în UE, iar răspunsul trebuie calibrat pentru a evita escaladarea , în condițiile în care statele europene își ajustează deja postura de securitate la riscuri precum drone, atacuri cibernetice și dezinformare, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Bloomberg Television și Bloomberg Radio , Nicușor Dan a spus că „rușii încearcă să escaladeze situația, să provoace toate țările europene” și că „nu trebuie să intrăm în acest proces de escaladare”. În același timp, el a indicat că statele membre NATO au ajuns la concluzia că este nevoie de o pregătire mai bună „pentru a răspunde acestor provocări și a ne păstra calmul”. Ce înseamnă „calm” în practică: apărare și reacție la atacuri hibride Președintele a descris o abordare în care reducerea tensiunilor merge în paralel cu pregătirea pentru „atacuri hibride” (acțiuni sub pragul unui război declarat, care combină mijloace militare și non-militare). În această categorie, el a inclus: incursiuni ale dronelor; atacuri cibernetice; campanii de dezinformare. În acest context, Nicușor Dan a afirmat că România vrea „să doboare dronele care pătrund pe teritoriul nostru și în apele noastre teritoriale”, menținând totodată o atitudine de evitare a escaladării. Contextul diplomatic: inițiative SUA, scepticism privind disponibilitatea Rusiei Digi24 notează că, deși au existat eforturi diplomatice repetate pentru pace, războiul din Ucraina se apropie de cinci ani. Cele mai recente inițiative pentru un acord ar veni din partea Statelor Unite, iar președintele Donald Trump ar pune responsabilitatea ajungerii la o înțelegere mai degrabă pe umerii Ucrainei decât ai Rusiei. Nicușor Dan a spus că speră ca Trump să reușească să medieze un acord, dar nu consideră că Rusia este, în prezent, pregătită pentru acest lucru. Expunere externă: interviuri în presa din SUA În aceeași săptămână, Nicușor Dan a acordat interviuri pentru News Nation, pentru The Julie Mason Show (SiriusXM) și pentru Newsmax și a publicat un editorial în The Daily Signal, în care a argumentat de ce o consolidare a trupelor americane în România ar fi benefică pentru SUA, mai arată articolul. [...]
Probabilitatea unui summit Trump–Kim în 2026 scade , pe fondul lipsei de răspuns din partea Phenianului și al timpului rămas foarte scurt până la reuniunile regionale din noiembrie, potrivit Digi24 , care citează o relatare Reuters bazată pe declarațiile a cinci persoane familiarizate cu discuțiile. Miza este una de securitate regională cu efecte economice indirecte: un eventual dialog la nivel înalt ar putea influența regimul de sancțiuni și climatul de risc din Asia de Nord-Est, însă oficiali americani și sud-coreeni spun că, în acest moment, semnalele concrete pentru o întâlnire sunt tot mai slabe. De ce se micșorează șansele unei întâlniri în acest an Potrivit informațiilor citate, Statele Unite nu au primit niciun răspuns din partea Coreei de Nord privind organizarea unei întâlniri între Donald Trump și Kim Jong Un. În același timp, fereastra de timp până la summitul regional din China de luna viitoare, unde ar fi putut avea loc o astfel de întrevedere, este „foarte scurtă”, au spus sursele. Un oficial sud-coreean familiarizat cu subiectul a indicat că Phenianul nu a făcut nicio mișcare care să sugereze pregătiri pentru un summit. Toate persoanele citate au vorbit sub condiția anonimatului, fiind vorba despre conversații private. APEC, scenariul invocat, dar tot mai puțin probabil În august, Trump declara că intenționează să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an și că liderul nord-coreean ar fi răspuns demersului. Separat, agenția de informații a Coreei de Sud a informat parlamentari că ar exista o probabilitate de 50% ca o întâlnire să aibă loc în marja summitului APEC (18–19 noiembrie) , la Shenzhen, în China. Ulterior, luni, Trump a minimalizat perspectiva unei întâlniri în cadrul APEC sau al unui summit regional din Filipine (tot în noiembrie). „Mă înțeleg foarte bine cu el și nu sunt sigur că cineva solicită o întâlnire”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă. Condiții posibile de la Phenian și poziția Casei Albe Presa de stat nord-coreeană a susținut că Phenianul ar impune condiții stricte pentru a accepta un summit bilateral, inclusiv o posibilă ridicare a sancțiunilor, chiar dacă sora lui Kim ar fi descris relația dintre cei doi lideri drept „excelentă”. Un oficial al Casei Albe a afirmat că politica SUA față de Coreea de Nord „nu s-a schimbat” și că Trump rămâne deschis la discuții „fără nicio condiție prealabilă”, dar că „nu există nicio întâlnire de anunțat în acest moment”. „Nu există nicio întâlnire de anunțat în acest moment. Liderii se vor întâlni la momentul potrivit”, a spus oficialul Casei Albe. Estimări: sub 10% șanse la APEC Ankit Panda, cercetător principal la Fundația Carnegie pentru Pace Internațională, a evaluat șansele unei întâlniri Trump–Kim la APEC ca fiind sub 10%. El a adăugat că nord-coreenii ar aștepta un „semnal public cu impact puternic” dacă Trump își dorește o întâlnire, iar reducerea recentă a amploarei exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud nu ar fi fost suficientă. Context: miza nucleară și precedentul fără rezultate SUA au aproximativ 28.500 de soldați în Coreea de Sud, în cadrul apărării comune împotriva Coreei de Nord. Oficiali sud-coreeni, citând estimările unui grup privat de cercetare, au afirmat că Phenianul ar deține între 80 și 120 de focoase nucleare. Trump s-a întâlnit cu Kim de trei ori în primul mandat, însă întâlnirile din 2018 și 2019, deși considerate istorice, nu au produs rezultate concrete. Ambasadoarea SUA în Coreea de Sud, Michelle Steel, a spus că nu știe când ar putea avea loc o întâlnire și că, dacă se va ajunge la ea, anunțul ar putea veni pe neașteptate. „Dacă se va întâmpla, atunci se va întâmpla a doua zi sau în termen de câteva zile de la anunț”. [...]
