Știri
Știri din categoria Diverse
Funcționarea Starlink/Starshield în Ucraina rămâne incertă, deși Donald Trump spune că accesul a fost „repornit”. Potrivit Digi24, președintele american afirmă că Elon Musk a relansat serviciile folosite de Ucraina, după ce Kievul a semnalat restricții de conectare la rețeaua de sateliți, însă oficiali ucraineni indică faptul că revenirea nu ar fi completă.
Miza este una strict operațională: Starshield (componenta destinată utilizării militare, dezvoltată de SpaceX) este descris ca fiind important pentru comunicațiile militare ucrainene și pentru operarea dronelor. În material se arată că armata ucraineană folosește tehnologia SpaceX atât pentru drone interceptoare, utilizate împotriva aparatelor rusești, cât și pentru anumite operațiuni de atac asupra teritoriilor ocupate de Rusia.
În acest context, restricțiile reclamate de Kiev ar fi afectat capacitatea forțelor ucrainene de a desfășura unele misiuni cu drone, potrivit informațiilor apărute în presa internațională.
Trump a evitat să confirme explicit dacă el a inițiat un apel către Musk, dar a insistat că esențial este că serviciul a fost relansat.
„Nu vreau să comentez dacă am sunat eu sau dacă a sunat altcineva. Asta nu schimbă cu nimic lucrurile. Ceea ce contează este că el a relansat-o.”
Declarațiile vin după o relatare a The Wall Street Journal, care, citând oficiali americani, susține că Trump l-ar fi sunat pe Musk pentru a-i cere să ridice restricțiile impuse accesului Ucrainei la Starshield.
Potrivit aceleiași publicații, oficiali americani și ucraineni au spus că sistemul funcționa „mai normal” joi, la scurt timp după presupusa convorbire, însă unii oficiali ucraineni au precizat că serviciul nu fusese restabilit complet.
Pe fondul disputelor privind responsabilitatea, Musk a sugerat inițial că eventualele limitări țin de guvernul american, afirmând că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de autoritățile SUA, iar restricțiile ar fi decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele SUA. Autoritățile americane au respins însă acuzațiile că administrația Trump ar fi ordonat restricționarea.
În plus, în material sunt menționate poziții publice potrivit cărora:
Comisia Europeană a cerut miercuri companiei SpaceX să restabilească „de urgență” accesul deplin al Ucrainei la serviciile respective.
Deși Trump vorbește despre restabilirea accesului, informațiile citate indicau că funcționarea s-a îmbunătățit, dar revenirea la capacitate deplină „nu era încă confirmată”. Cu alte cuvinte, din datele prezentate în articol rămâne o zonă de incertitudine: serviciul pare să funcționeze mai bine, însă nu există o confirmare că restricțiile au fost eliminate complet.
Recomandate
Palantir susține că NATO are control operațional deplin asupra sistemului său de AI , pe fondul temerilor europene că tehnologia americană ar putea fi „închisă” din motive politice, după episoadele recente legate de serviciile SpaceX în Ucraina, potrivit Digi24 . Îngrijorările s-au amplificat după ce Ucraina a raportat, săptămâna trecută, restricționarea utilizării Starshield (serviciu de comunicații prin satelit de nivel militar care folosește constelația Starlink), ceea ce a făcut ca unele terminale să nu mai funcționeze pe platforme cu mișcare rapidă. Potrivit informațiilor din articol, acest lucru a îngreunat misiuni precum folosirea dronelor de interceptare împotriva atacurilor rusești. În acest context, Louis Mosley, vicepreședinte executiv al Palantir pentru Marea Britanie și Europa, a declarat pentru Reuters că nici compania, nici guvernul SUA nu ar putea dezactiva platforma „Maven Smart System”, utilizată de cartierul general militar al NATO și de mai multe forțe armate europene. „Nu există comutatoare de oprire. Nici Palantir, nici guvernul SUA nu au posibilitatea de a interveni și a-l opri.” De ce contează: dependența tehnologică devine risc operațional și politic Potrivit articolului, oficiali americani și ucraineni, precum și Elon Musk, au oferit explicații contradictorii privind întreruperea, iar oficiali ucraineni și europeni au spus că suspectează un motiv politic. Suspiciunile ar fi apărut după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești. Pentru Europa, miza este dacă infrastructura și software-ul de apărare furnizate de companii americane pot fi limitate sau întrerupte, ceea ce ar reduce capacitatea de reacție și apărare în situații critice. Ce este Maven și unde este folosit în NATO Sistemul Maven procesează volume mari de date provenite de la sateliți, radare și alți senzori, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra câmpului de luptă și pentru a accelera luarea deciziilor, conform descrierii din articol. NATO a achiziționat Maven pentru Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) în 2025 și a anunțat că sistemul a atins „capacitatea operațională tehnică deplină” în iunie 2026. Reticențe în Europa: Germania și Franța nu l-au adoptat pentru armatele lor Materialul notează că unele state europene membre NATO, inclusiv Germania și Franța, nu au adoptat Maven pentru propriile forțe armate, invocând îngrijorări legate de dependența de o companie americană, pe fondul tensiunilor frecvente dintre Trump și liderii europeni. În aprilie 2026, șeful comandamentului cibernetic german a exclus achiziționarea sistemului, considerând „de neconceput” ca angajații unei companii private să aibă acces la baza de date militară națională. Mosley a mai spus că implicarea angajaților Palantir în operarea sistemului este „la discreția exclusivă a clientului” și că aceștia ar fi cetățeni ai țării respective, cu autorizațiile de securitate necesare. În plus, a susținut că sistemul poate fi operat independent de Palantir, iar compania ar avea clienți care procedează astfel atât în zona militară, cât și în cea corporativă. [...]
Relaxarea presiunii economice a SUA asupra Rusiei, inclusiv printr-un acord de achiziție de motorină, creează premisele unei normalizări a relațiilor Washington–Moscova fără concesii rusești pe dosarul Ucraina , potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează relatări The New York Times. În octombrie anul trecut, președintele american Donald Trump impusese sancțiuni „semnificative” celor două mari companii petroliere din Rusia, pe fondul frustrării că negocierile cu Vladimir Putin privind încetarea războiului „pur și simplu nu duc nicăieri”. La un an distanță, contextul s-a schimbat: în ultima săptămână și jumătate, Trump ar fi răsturnat ani de politică externă americană, sprijinindu-l deschis pe Putin și reducând presiunea economică asupra Kremlinului, în timp ce l-a criticat pe Volodimir Zelenski. Motorina, sancțiunile și semnalul economic către Kremlin Un punct central este anunțul din 9 octombrie, când Trump a spus că Statele Unite vor cumpăra motorină din Rusia, fără a cere concesii în schimb. În paralel, administrația Trump a continuat să preseze Ucraina să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol – descrise în material drept „cea mai puternică pârghie” a Kievului – și a suspendat sancțiuni împotriva Rusiei pe care liderul de la Casa Albă tocmai le transformase în lege. Analiza notează că acordul privind motorina ar fi avut și o componentă de calcul politic intern, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, prin încercarea de a reduce prețurile la combustibil. În același timp, măsura este prezentată ca parte a unei afinități mai vechi a lui Trump față de Putin, pe care Kremlinul ar fi cultivat-o. Discuții despre noi acorduri și „separarea” războiului de relația bilaterală Potrivit materialului, Rusia a încercat, după revenirea lui Trump la putere, să separe conflictul din Ucraina de eventuale acorduri comerciale și de aprofundarea relațiilor diplomatice cu SUA. Casa Albă ar susține acum că astfel de acorduri ar ajuta Rusia să înțeleagă avantajele păcii. Kremlinul a declarat că Putin ar fi acceptat, într-o întâlnire cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, să poarte discuții cu Ucraina și SUA luna viitoare, însă cu reprezentanți de nivel relativ scăzut, iar un oficial rus ar fi minimalizat șansele unui acord cuprinzător în acest moment. În același registru, sunt menționate și alte piste de cooperare economică: discuții despre vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către un grup de investitori din care ar face parte și guvernul american, potrivit The New York Times; o propunere a negociatorilor americani ca Europa să reia achizițiile în cantități mari de gaz rusesc transportat prin Ucraina, tot potrivit aceleiași publicații; un posibil acord privind îngrășămintele rusești, propus de Putin; proiecte discutate de partea rusă, inclusiv „centrele de date”, proiecte în energie și cooperare în sector, conform declarațiilor reprezentantului economic al lui Putin, Kirill Dmitriev. Efectul diplomatic: Rusia își revendică „victoria” de normalizare Materialul include reacții care sugerează că Moscova interpretează aceste evoluții ca pe o victorie diplomatică. Jurnalista pro-Putin Marina Akhmedova a scris pe rețelele sociale: „Din punctul meu de vedere, victoria a fost deja obținută.” În opinia unor analiști citați, această „ușoară normalizare” ar fi redus rolul SUA ca potențial susținător sau facilitator pentru Ucraina. Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, afirmă: „Chiar și această ușoară normalizare l-a ajutat pe Putin să elimine efectiv SUA și pe Trump din rândul potențialilor susținători sau facilitatori ai Ucrainei.” În același timp, analiza consemnează avertismente că stimulentele economice ar fi o soluție greșită pentru un conflict cu mize politice și de securitate și că strategia de a oferi stimulente pentru a opri războiul ar putea eșua. Ce urmează și care este riscul pentru stabilitatea politicii SUA Un element de incertitudine rămâne volatilitatea deciziilor de la Washington. Jeremy Shapiro, director de cercetare la Consiliul European pentru Relații Externe, este citat spunând că factorii de decizie ruși îl consideră pe Trump „foarte inconsecvent” și nu au prea multă încredere în abordarea sa față de Rusia, inclusiv în perspectiva schimbării strategiei după alegerile de la jumătatea mandatului. În paralel, analiza notează că Europa a început să joace un rol mai important în sprijinul economic și politic pentru Kiev, iar relațiile dintre Putin și mulți lideri europeni s-au deteriorat, ceea ce poate limita efectul unei apropieri Washington–Moscova asupra arhitecturii mai largi de sprijin pentru Ucraina. [...]
Probabilitatea unui summit Trump–Kim în 2026 scade , pe fondul lipsei de răspuns din partea Phenianului și al timpului rămas foarte scurt până la reuniunile regionale din noiembrie, potrivit Digi24 , care citează o relatare Reuters bazată pe declarațiile a cinci persoane familiarizate cu discuțiile. Miza este una de securitate regională cu efecte economice indirecte: un eventual dialog la nivel înalt ar putea influența regimul de sancțiuni și climatul de risc din Asia de Nord-Est, însă oficiali americani și sud-coreeni spun că, în acest moment, semnalele concrete pentru o întâlnire sunt tot mai slabe. De ce se micșorează șansele unei întâlniri în acest an Potrivit informațiilor citate, Statele Unite nu au primit niciun răspuns din partea Coreei de Nord privind organizarea unei întâlniri între Donald Trump și Kim Jong Un. În același timp, fereastra de timp până la summitul regional din China de luna viitoare, unde ar fi putut avea loc o astfel de întrevedere, este „foarte scurtă”, au spus sursele. Un oficial sud-coreean familiarizat cu subiectul a indicat că Phenianul nu a făcut nicio mișcare care să sugereze pregătiri pentru un summit. Toate persoanele citate au vorbit sub condiția anonimatului, fiind vorba despre conversații private. APEC, scenariul invocat, dar tot mai puțin probabil În august, Trump declara că intenționează să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an și că liderul nord-coreean ar fi răspuns demersului. Separat, agenția de informații a Coreei de Sud a informat parlamentari că ar exista o probabilitate de 50% ca o întâlnire să aibă loc în marja summitului APEC (18–19 noiembrie) , la Shenzhen, în China. Ulterior, luni, Trump a minimalizat perspectiva unei întâlniri în cadrul APEC sau al unui summit regional din Filipine (tot în noiembrie). „Mă înțeleg foarte bine cu el și nu sunt sigur că cineva solicită o întâlnire”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă. Condiții posibile de la Phenian și poziția Casei Albe Presa de stat nord-coreeană a susținut că Phenianul ar impune condiții stricte pentru a accepta un summit bilateral, inclusiv o posibilă ridicare a sancțiunilor, chiar dacă sora lui Kim ar fi descris relația dintre cei doi lideri drept „excelentă”. Un oficial al Casei Albe a afirmat că politica SUA față de Coreea de Nord „nu s-a schimbat” și că Trump rămâne deschis la discuții „fără nicio condiție prealabilă”, dar că „nu există nicio întâlnire de anunțat în acest moment”. „Nu există nicio întâlnire de anunțat în acest moment. Liderii se vor întâlni la momentul potrivit”, a spus oficialul Casei Albe. Estimări: sub 10% șanse la APEC Ankit Panda, cercetător principal la Fundația Carnegie pentru Pace Internațională, a evaluat șansele unei întâlniri Trump–Kim la APEC ca fiind sub 10%. El a adăugat că nord-coreenii ar aștepta un „semnal public cu impact puternic” dacă Trump își dorește o întâlnire, iar reducerea recentă a amploarei exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud nu ar fi fost suficientă. Context: miza nucleară și precedentul fără rezultate SUA au aproximativ 28.500 de soldați în Coreea de Sud, în cadrul apărării comune împotriva Coreei de Nord. Oficiali sud-coreeni, citând estimările unui grup privat de cercetare, au afirmat că Phenianul ar deține între 80 și 120 de focoase nucleare. Trump s-a întâlnit cu Kim de trei ori în primul mandat, însă întâlnirile din 2018 și 2019, deși considerate istorice, nu au produs rezultate concrete. Ambasadoarea SUA în Coreea de Sud, Michelle Steel, a spus că nu știe când ar putea avea loc o întâlnire și că, dacă se va ajunge la ea, anunțul ar putea veni pe neașteptate. „Dacă se va întâmpla, atunci se va întâmpla a doua zi sau în termen de câteva zile de la anunț”. [...]
Mesajul Ursulei von der Leyen pune România în prim-planul răspunsului operațional la riscurile din Marea Neagră , după ce o navă civilă a fost lovită în apropiere de Constanța, iar echipele de salvare au intervenit pentru căutarea celor dispăruți, potrivit Digi24 . Șefa Comisiei Europene spune că este „profund îngrijorată” de „încă o escaladare a tensiunilor din partea Rusiei în Marea Neagră” și afirmă că o navă civilă, cu echipaj ucrainean și azer, a fost lovită în largul coastelor României. În mesajul citat de Digi24, von der Leyen califică atacurile drept „nesăbuite”, susținând că „vizează vieți nevinovate” și „încalcă în mod flagrant dreptul internațional”. Ea transmite condoleanțe familiei unui marinar care „și-a pierdut viața” și menționează că trei membri ai echipajului sunt încă dispăruți. „Le adresez mulțumirile mele echipelor de salvare care lucrează fără încetare pentru a-i găsi.” De ce contează: presiune operațională și de securitate pe ruta Mării Negre Mulțumirile transmise public de președinta Comisiei Europene indică faptul că intervenția de căutare și salvare din apropierea Constanței a devenit parte a tabloului mai larg de securitate maritimă din regiune, într-un context în care incidentele din Marea Neagră pot afecta traficul civil și percepția de risc pentru operatori. Digi24 nu oferă în acest material detalii suplimentare despre evoluția operațiunilor de salvare sau despre starea navei după incident. [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea opri rapid războiul cu Iranul, dar ezită între o încetare imediată și o „stingere treptată” a conflictului , potrivit Digi24 . Dilema are miză economică directă: războiul a împins prețurile la combustibili la niveluri record și a perturbat fluxuri comerciale critice, inclusiv prin Strâmtoarea Ormuz . Trump a afirmat că Statele Unite „ar putea să-i pună capăt foarte repede”, dar a formulat explicit alternativa pe care o cântărește Washingtonul: „Întrebarea este: vrem să-l încheiem sau să-l lăsăm să se stingă treptat?” Presiunea economică și blocajele logistice, în centrul calculelor În același context, Mike Waltz, ambasadorul lui Trump la ONU, a sugerat că peste un an SUA ar putea fi încă într-un impas cu Iranul: fără acord privind programul nuclear al Teheranului și fără revenirea traficului maritim de dinainte de război prin Strâmtoarea Ormuz. Waltz a spus că ar fi de dorit ca Iranul să vină la negocieri „într-un mod constructiv” înainte de acest termen, dar a indicat și că administrația ar putea menține presiunea: președintele și Marina SUA pot menține blocada asupra porturilor iraniene „în viitorul previzibil”; administrația „intensifică” campania de presiune economică. Context politic: costul intern al războiului Potrivit informațiilor citate de Digi24, conflictul se apropie de a noua lună, deși Trump estimase inițial o durată de „patru-cinci săptămâni”. Efectele economice invocate includ scumpiri record la combustibili și penurii de îngrășăminte și materii prime, pe fondul atacurilor iraniene asupra infrastructurii energetice din statele din Golf și al blocării rutelor de export. Pe plan intern, războiul este descris ca nepopular în rândul opiniei publice americane, iar cota de popularitate a lui Trump ar fi scăzut la aproximativ 31%, cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. În acest context, republicanii riscă să piardă controlul asupra Congresului, pe fondul frustrării alegătorilor față de prețurile ridicate. Ce urmează: presiune economică și amenințări de escaladare Waltz a acordat declarațiile în momentul în care Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au reluat amenințările privind o nouă ofensivă împotriva Iranului, după alegerile din SUA. Separat, în încercarea de a reduce costul combustibilului, Trump a încheiat luna aceasta un acord cu Vladimir Putin pentru a permite vânzarea de motorină rusească după ani de sancțiuni, decizie care a generat reacții negative din partea liderilor europeni și ucraineni, potrivit sursei citate. [...]
Rusia indică începutul lui noiembrie pentru reluarea negocierilor trilaterale, un semnal că se caută un cadru de discuții care poate influența inclusiv regimul de sancțiuni și relațiile economice cu Occidentul , potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că în prima jumătate a lunii noiembrie, la Abu Dhabi , sunt programate discuții „în format trilateral” menite să pună capăt războiului din Ucraina, informație relatată de RBC-Ukraine . Participarea unui trimis special al Uniunii Europene ar urma să depindă de poziția pe care o va adopta Bruxelles-ul, a mai declarat Peskov. Acesta a susținut și că o „soluționare cuprinzătoare” nu este posibilă fără discutarea problemelor de securitate ale ambelor părți, Rusia și Ucraina, fără a oferi alte detalii despre întâlnirea planificată. Contextul diplomatic: Oslo și Sankt Petersburg Știrea vine după o succesiune de contacte la nivel înalt. Marți, 20 octombrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Oslo cu trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, la discuții participând și premierul norvegian Jonas Gahr Store, respectiv președintele finlandez Alexander Stubb. A doua zi, Witkoff s-a deplasat la Sankt Petersburg pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, la care a participat și Kirill Dmitriev, trimis special al Kremlinului. Witkoff a declarat că i-a înmânat lui Putin documente cu abordări propuse pentru încheierea războiului, iar consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a afirmat ulterior că procesul „se îndrepta, se pare, spre încheierea războiului”. Miza economică: sancțiuni, relații comerciale și „dezescaladare” Axios a relatat, citând surse, că în urma întâlnirilor de la Oslo și Sankt Petersburg Ucraina și Rusia ar fi convenit să reia discuțiile trilaterale cu participarea SUA. Totuși, potrivit unei surse RBC-Ukraine citate de Digi24, Kievul consideră puțin probabil ca aceste contacte să ducă la un acord privind un „armistițiu energetic”. În schimb, partea ucraineană vede drept posibile rezultate reluarea negocierilor la nivel de delegații și un eventual acord privind măsuri de dezescaladare. În același context, Digi24 notează că presa occidentală a relatat că președintele SUA, Donald Trump, ar dori ca Zelenski și Putin să semneze un acord de pace la summitul G20 programat în decembrie, în Florida, iar Kievul s-ar putea confrunta cu presiuni semnificative în timpul negocierilor. Separat, un plan al SUA pentru încheierea războiului ar include, potrivit The Economist (citat de Digi24), un program de investiții și aderarea Ucrainei la UE în schimbul renunțării la planurile de aderare la NATO; pentru Rusia, planul ar prevedea relaxarea sancțiunilor și restabilirea parțială a relațiilor economice și politice cu Occidentul. [...]
