Știri
Știri din categoria Diverse
Germania vrea să urce cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB până în 2029, un calendar care ar împinge înainte țintele NATO și ar pune presiune pe restul Europei să-și crească propriile bugete militare, potrivit Digi24.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus, miercuri, la Berlin, într-o apariție alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, că Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate dacă se dorește ca NATO să-și păstreze „caracterul transatlantic”. În același context, Merz a admis că Germania „a investit insuficient” ani la rând și că acum își corectează direcția.
Planul Berlinului ar plasa Germania cu câțiva ani înaintea termenului de referință din cadrul NATO pentru 2035, când alianța urmărește atingerea nivelului de 3,5% din PIB pentru cheltuielile de apărare de bază, ca parte a noilor obiective de investiții.
În arhitectura mai largă a țintei de 5% a NATO, pragul de 3,5% vizează cheltuieli militare directe, iar până la 1,5% ar putea fi acoperit de cheltuieli conexe de apărare și securitate, precum infrastructura și „reziliența” (capacitatea statului și a economiei de a funcționa și sub presiune, inclusiv în crize).
Mark Rutte a lăudat planurile Germaniei, dar a punctat că sprijinul Statelor Unite rămâne esențial pentru apărarea Ucrainei, afirmând că, din perspectiva securității Ucrainei, SUA sunt în continuare „indispensabile”.
Pentru Europa, mesajul combină două direcții care pot deveni simultan obligații politice: creșterea accelerată a cheltuielilor naționale de apărare și menținerea dependenței de capacitățile americane în dosarul ucrainean, cel puțin pe termen scurt.
Recomandate
NATO împinge aliații să transforme banii în capacități militare , iar mesajul de la Berlin este că fără SUA acest efort rămâne incomplet, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că Statele Unite sunt „încă indispensabile” pentru apărarea Ucrainei, chiar dacă Europa contribuie „masiv” financiar și prin sprijin pentru producția industrială de apărare. Declarațiile au fost făcute miercuri, la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul federal Friedrich Merz și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un context în care Alianța încearcă să accelereze ritmul de livrare și producție pentru a susține efortul Ucrainei. „Când vine vorba de apărarea Ucrainei, SUA sunt încă indispensabile.” Miza: trecerea de la finanțare la producție și livrare Rutte a insistat că Europa are un rol major, inclusiv prin finanțare și prin sprijin pentru industria de apărare, dar a punctat că este nevoie de „ambele” componente – Europa și SUA. El a indicat explicit Germania ca exemplu, atât prin sprijin bilateral, cât și prin inițiativa cehă privind munițiile și prin investiții în baza industrială de apărare din Ucraina. În paralel, șeful NATO a transmis că mesajul către industria de apărare este de „intensificare”, iar discuțiile din perioada următoare vizează transformarea cheltuielilor suplimentare în „capabilități de luptă” – adică echipamente și resurse efectiv utilizabile pe câmpul de luptă, nu doar alocări bugetare. Ce urmează la summitul NATO Potrivit lui Rutte, summitul NATO de săptămâna viitoare din Turcia ar urma să se traducă într-un angajament al aliaților pentru asistență de securitate „durabilă și previzibilă”, pe termen lung, pentru Ucraina. „Aliații se vor angaja să ofere asistență de securitate durabilă și previzibilă, pe termen lung, Ucrainei.” Germania pregătește un nou angajament de finanțare În aceeași conferință, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania intenționează să își asume un nou angajament de finanțare pentru Ucraina la următorul summit NATO. „Guvernul german propune ca, în calitate de aliați europeni ai NATO, să ne asumăm un nou angajament de finanțare față de Kiev.” Pentru mediul economic și industrial, semnalul central este că NATO încearcă să lege mai strâns finanțarea de rezultate operaționale, prin accelerarea producției și a livrărilor, într-un cadru în care rolul SUA rămâne, în evaluarea conducerii Alianței, esențial. [...]
O țintă aeriană detectată lângă graniță a declanșat procedurile de alertă și intervenție , cu mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea și ridicarea de la sol a două avioane de luptă, potrivit Știrile Pro TV . Măsurile arată cum funcționează, în practică, lanțul operațional de reacție la posibile riscuri aeriene în proximitatea spațiului aerian național. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat miercuri, la ora 13:20, o țintă aeriană la aproximativ 30 de kilometri de localitatea Vâlcove, Ucraina. În urma notificării făcute de Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, au fost instituite măsuri de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 14:09. Intervenția militară: avioane britanice și elicopter românesc, ridicate pentru monitorizare La ora 14:10 au decolat, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina: două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice, din Baza 86 Aeriană Fetești , aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Întărită (misiune NATO de supraveghere și reacție rapidă); un elicopter IAR 330 Puma al Forțelor Aeriene Române. Ce a comunicat MApN despre risc și consecințe MApN a transmis că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici cazuri de impact cu solul ale vreunui vehicul aerian. Informațiile provin dintr-un comunicat al MApN, transmis prin Agerpres, preluat de publicație. [...]
Berlinul vrea să elibereze teren pentru locuințe prin demolarea unui buncăr din epoca nazistă , o decizie care deschide un conflict între politica de dezvoltare imobiliară și protejarea patrimoniului, potrivit Daily Mail . Buncărul vizat este unul rămas din complexul Noii Cancelarii a Reichului (New Reich Chancellery), sediul puterii lui Adolf Hitler la Berlin, grav avariat în Bătălia pentru Berlin și demolat de forțele sovietice în 1949. În prezent, buncărul este încă vizibil într-o zonă descrisă ca teren viran, iar autoritățile locale ar urmări construirea de apartamente pe amplasament. Ministrul locuințelor din Berlin, Christian Gaebler, a declarat pentru publicația germană BZ că proiectele de locuințe nu ar trebui blocate pentru a păstra un buncăr care ar putea deveni „un loc de pelerinaj”. Patrimoniu vs. dezvoltare: miza deciziei Opoziția față de demolare vine din zona organizațiilor preocupate de istoria subterană a orașului și de conservarea urmelor regimului nazist ca elemente de educație și memorie publică. Dietmar Arnold, președintele Berlin Underworlds Association , a spus pentru BBC că situl este „al făptașilor” și reprezintă „ultimele rămășițe” ale centrului de putere al Germaniei naziste. El a propus colaborarea cu Muzeul Holocaustului pentru transformarea zonei într-un loc memorial, cu o expoziție despre finalul războiului. Arnold a mai afirmat că, la ultima sa vizită din 2007, buncărul era într-o stare foarte bună: complexul ar avea 12.900 de picioare pătrate (aprox. 1.198 mp), iar pereții și plafoanele ar avea aproape 6 picioare grosime (aprox. 1,8 metri). În aceste condiții, susține el, ar putea fi posibilă construirea deasupra fără demolare. Ce spun instituțiile și ce urmează Daily Mail notează că, anul trecut, Consiliul Monumentelor din landul Berlin a respins planuri de demolare, argumentând că buncărul are „valoare istorică semnificativă” și cerând evaluarea stării de conservare și a includerii pe lista clădirilor protejate de către Oficiul de stat pentru conservarea monumentelor istorice. În același timp, publicația precizează că buncărul aflat în centrul disputei nu este celebrul Führerbunker, unde Hitler și Eva Braun s-au sinucis; acesta ar fi la circa 400 de picioare spre nord (aprox. 122 metri). Buncărul discutat ar fi fost folosit de angajați ai Cancelariei Reichului și, după război, ar fi fost transformat în spital. Din informațiile prezentate, următorul pas relevant pare a fi decizia administrativă privind statutul de protecție al sitului și, implicit, dacă proiectul de locuințe poate avansa prin demolare sau trebuie adaptat pentru a integra structura existentă. [...]
Europa a pierdut poziția de principală destinație pentru GNL-ul american , după ce traderii au redirecționat transporturile către piețe mai bine plătite, arată datele citate de Digi24 . În iunie, pentru prima dată din iulie 2024, mai puțin de jumătate din exporturile SUA de gaz natural lichefiat (GNL) au ajuns în Europa, pe fondul unui ecart de preț favorabil Asiei și al unei cereri neobișnuit de mari din Egipt. Potrivit datelor preliminare de monitorizare a navelor furnizate de LSEG, dintr-un total de 10,6 milioane de tone exportate de SUA în iunie, 4,41 milioane de tone (aproape 42%) au fost livrate în Europa. În luna mai, Europa absorbise peste 50% din exporturile americane. Diferența de preț a mutat cargourile spre Asia Principalul motor al schimbării a fost diferența de preț dintre Asia și Europa. În iunie, indicele asiatic JKM a avut un preț mediu de 17,33 dolari/MMBtu, în timp ce referința europeană TTF s-a situat la 13,19 dolari/MMBtu, ceea ce a crescut atractivitatea livrărilor către Asia. În acest context, livrările către Asia au însumat 3,25 milioane de tone, adică aproximativ 31% din exporturile totale ale SUA. Egiptul a devenit cumpărător major, cu importuri record Un alt factor important a fost creșterea importurilor Egiptului, care a cumpărat un volum record de 1,06 milioane de tone de GNL american, aproape 10% din totalul exporturilor SUA. Conform aceleiași surse, cumpărătorii egipteni au plătit prime de până la 1 dolar/MMBtu peste prețurile legate de indicele european TTF. Analiștii citați de Reuters (via Agerpres) pun evoluția și pe seama tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au limitat oferta regională de GNL, în timp ce cererea europeană a rămas relativ modestă. În plus, o parte dintre traderii europeni ar prefera să amâne achizițiile, anticipând o creștere a ofertei globale în a doua parte a anului, cu potențial de scădere a prețurilor. Exporturile totale ale SUA au crescut ușor, iar o parte din volume „așteaptă” prețul Per ansamblu, exporturile totale ale SUA au crescut ușor față de luna precedentă, deși iunie a avut cu o zi mai puțin. Producția a fost susținută de revenirea după lucrări de mentenanță la terminale operate de Cheniere Energy și Freeport LNG . În același timp, aproximativ 730.000 de tone de GNL american erau în tranzit fără destinație finală stabilită, urmând să fie vândute în funcție de evoluția prețurilor internaționale. Exporturile către America Latină au urcat la 0,96 milioane de tone, pe fondul reducerii producției din Trinidad și Tobago, unde mentenanța la instalațiile Atlantic LNG (operate de Shell și BP) a limitat livrările. Alte transporturi au ajuns în Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud și Senegal. [...]
Ilie Bolojan propune un „guvern de armistițiu” sau unul minoritar ca soluție rapidă pentru ieșirea din blocajul politic, cu un mandat limitat și ținte punctuale precum respectarea angajamentelor din PNRR și reducerea deficitului bugetar, potrivit Libertatea . Miza, dincolo de formula politică, este capacitatea executivului de a livra reforme și măsuri fiscale într-un calendar strâns, în condițiile în care România nu are un guvern „plin” de două luni. Într-o intervenție în podcastul „Friendly Fire”, liderul PNL a susținut că negocierile sunt complicate de „lipsa de încredere în PSD” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea refacerii vechii coaliții. În acest context, Bolojan a descris drept „realiste” două variante: un guvern minoritar sau un „guvern de armistițiu”, construit pe baza unui acord politic, nu prin declarații publice. Ce ar însemna „guvernul de armistițiu” în logica PNRR și a deficitului Conform aceleiași surse, Bolojan a conturat ideea unui executiv cu mandat limitat și obiective „bine definite”, între care a menționat explicit: respectarea angajamentelor asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); reducerea deficitului bugetar. Mesajul central este că, în lipsa unei majorități stabile, o formulă temporară ar putea fi folosită pentru a debloca decizii considerate urgente, cu accent pe reforme și pe țintele bugetare. Acuzații la adresa lui Sorin Grindeanu și disputa pe „rotativă” Bolojan a afirmat că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier nu doar pentru cariera politică, ci și pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatare atribuită de Libertatea publicației Biziday. Liderul PNL a mai spus că Grindeanu și-ar fi schimbat poziția față de ideea unei rotative guvernamentale, fiind acum deschis la „o propunere de guverne succesive”. În paralel, președintele PSD a declarat la Parlament că social-democrații acceptă rotativa, dar cu condiția să înceapă cu PSD, potrivit Agerpres. Declarația lui Grindeanu include și disponibilitatea de a semna „pe loc” un acord cu PNL, USR și UDMR, dacă liberalii ar vota mai întâi un guvern PSD. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD.” „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze şi el.” Contextul blocajului: două luni fără guvern „plin” Libertatea reamintește că criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD au demisionat. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire; PNL a anunțat ulterior trecerea în opoziție. În același interval, un premier desemnat (Eugen Tomac) și-a depus mandatul după ce nu a obținut o majoritate, iar un alt guvern (Adrian Veștea) a picat la vot în Parlament. Cum de la 1 iulie a început vacanța parlamentară, scenariul menționat este că Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, odată cu reluarea sesiunii la 1 septembrie. [...]
Tensiunile PNL–Cotroceni complică negocierile pentru guvernare potrivit Digi24 , după ce vicepreședintele liberal Dragoș Pîslaru a acuzat că nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier, fără consultarea conducerii partidului, a fost o „ingerință directă” în viața PNL și a afectat relația cu președintele Nicușor Dan. Pîslaru a legat episodul de o „ruptură” vizibilă în partid și de apariția unor „demersuri în instanțe” pe care le descrie drept „extrem de bizare” în contextul interferenței în viața politică a partidelor. El a spus că nu poate susține că „puciștii din PNL” ar fi aliniați cu președintele, dar a adăugat că aceste demersuri au ajuns să transforme PNL „într-o țintă” în ultima perioadă. În același timp, vicepreședintele PNL a făcut distincția între tensiunile politice și relațiile instituționale, afirmând că, în perioada în care a coordonat PNRR, a avut „o relație instituțională excelentă” cu Administrația Prezidențială și cu președintele. El a mai spus că nu vede „ostilitate” între Nicușor Dan și PNL și a susținut că va exista „o colaborare corectă” cu șeful statului, în logica echilibrului puterilor și a unei administrații prezidențiale puternice. „Nu așa se construiește încrederea”: mesajul PNL despre episodul Veștea O poziție similară a fost exprimată și de președintele PNL, Ilie Bolojan, care a declarat într-un podcast că președintele „a generat niște acțiuni” care, „cel puțin cu nominalizarea domnului Veștea”, „nu au fost de natură a crește încrederea” între PNL și Nicușor Dan. Întrebat dacă partidul a trecut peste acel moment, Pîslaru a răspuns că întâmplarea este „o dovadă” că „nu așa se construiește încrederea” și că „ce urmează” ține de responsabilitatea politicienilor de a găsi „un viitor proeuropean pentru România”. Ce rol vede Pîslaru pentru președinte în perioada următoare Pe fondul discuțiilor despre o soluție de guvernare, Pîslaru a spus că președintele ar trebui să se implice, dincolo de rolul de mediator, invocând „responsabilitatea” acestuia după „două alegeri” care „nu au fost neapărat cele mai bune”. El a mai afirmat că, dacă se ajunge la un acord politic, acesta ar trebui „parafat în prezența președintelui țării”, nu lăsat la nivelul unei formule de tipul „duceți-vă, descurcați-vă și veniți cu niște opțiuni”, precizând însă că aceasta este o opinie personală, nu neapărat poziția oficială a PNL. [...]
