Știri
Știri din categoria Externe

Germania vrea ca NATO să își asume un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina, o mișcare care ar transforma sprijinul pentru Kiev dintr-o sumă de decizii naționale într-un semnal colectiv cu greutate politică și bugetară înaintea summitului Alianței din iulie, potrivit Adevărul.
Propunerea a fost anunțată la Berlin de cancelarul german Friedrich Merz, după o reuniune cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierii Keir Starmer (Marea Britanie), Giorgia Meloni (Italia) și Donald Tusk (Polonia). Merz a spus că obiectivul este ca summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, să transmită „un semnal clar” de sprijin pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
În același context, cancelarul german a susținut că, după summitul G7 de la Evian, există „o unitate transatlantică așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și a transmis Moscovei că „a venit momentul” începerii negocierilor de pace.
Emmanuel Macron a afirmat că relațiile dintre europeni și americani s-au consolidat în ultimele zile, inclusiv în privința disponibilității Washingtonului de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei. Liderul francez a remarcat că, pentru prima dată în ultimele 18 luni, toate statele G7 au semnat un document comun, iar SUA susțin alături de partenerii europeni integritatea teritorială a Ucrainei și protejarea infrastructurii sale.
Keir Starmer a legat explicit evoluțiile de pe front și dificultățile economice ale Rusiei de necesitatea intensificării sancțiunilor:
„Trebuie să creştem presiunea asupra economiei ruse. Trebuie impuse mai multe sancţiuni şi, prin sprijinul nostru acordat Ucrainei.”
Macron a spus că progresele recente trebuie consolidate atât la summitul NATO de la Ankara, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris.
Giorgia Meloni a reafirmat susținerea pentru o „pace justă și durabilă”, argumentând că aceasta nu poate fi obținută fără garanții de securitate credibile și fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Donald Tusk a insistat, la rândul său, pe menținerea unității europene și transatlantice înaintea summitului NATO și a amintit că Polonia va găzdui în această săptămână, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei.
Recomandate

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Ucraina spune că a lovit podul Kerci cu un mix de drone și rachete, într-o operațiune întinsă pe săptămâni , iar mesajul public al președintelui Volodimir Zelenski indică o schimbare de ritm operațional: atacuri coordonate, în etape, asupra unor ținte strategice din Rusia, inclusiv asupra principalei legături militare către Crimeea, potrivit Digi24 . Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Zelenski a descris acțiunea drept o „operațiune fără precedent” și a afirmat că forțele ucrainene au folosit „nu mai puțin de 11 tipuri de drone și rachete” pentru a-și atinge țintele. În aceeași intervenție, liderul de la Kiev a mulțumit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), unităților din Forțele de Apărare, conducerii militare și producătorilor ucraineni de armament. O lovitură în etape, cu ținte pregătite înainte de atacul asupra podului Potrivit lui Zelenski, atacul asupra podului Kerci ar fi fost „rezultatul celei de-a șaptea etape” a unei operațiuni desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, „elaborată și coordonată” de SBU împreună cu Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Înainte de lovitura finală, Zelenski susține că au fost vizate, „treptat”, elemente care protejau zona și infrastructura: sisteme de apărare aeriană, radare, echipamente de război electronic și „alte ținte desemnate” de-a lungul „drumului către obiectivul final”. Ce armament spune Zelenski că a fost folosit În mesajul său, președintele ucrainean a enumerat explicit mijloacele utilizate în operațiune: „Dovbush” „Vendetta” „Da Vinci” „Sichen” „Mich-2000” „Ruta” „Palianitsia” „An-197” „FP-1” „FP-5 Flamingo” „ R-360 Neptune ” Zelenski a mai afirmat că, „în momentul decisiv”, dronele „Palianitsia” ar fi lovit tronsonul rutier al podului, iar rachetele „Neptune”, dronele „Ruta” și dronele FP-5 ar fi lovit tronsonul feroviar. Tot el a susținut că, folosind sistemul „Flamingo”, a fost executată o „lovitură ghidată cu precizie”, iar legătura de comunicații „a funcționat impecabil până în ultimele secunde”. Mesajul politic: „războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început” În același text, Zelenski a legat operațiunea de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene și a spus că Ucraina a propus „în repetate rânduri” măsuri de dezamorsare a conflictului, dar că acestea ar fi fost respinse. El a menționat, ca exemple, lovituri rusești asupra infrastructurii, inclusiv asupra unor poduri din Zaporijia, Dnipro, Kiev și regiunea Odesa. „Ne refacem infrastructura. Dar îi reamintim, de asemenea, Rusiei că războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început.” Din informațiile prezentate de Digi24, reacția lui Zelenski conturează o miză operațională: lovirea și degradarea, în pași succesivi, a capacităților de apărare și a infrastructurii care susține controlul Rusiei asupra Crimeei, cu podul Kerci indicat drept „principalul punct de trecere militar” către peninsulă. În lipsa altor detalii independente în materialul citat, amploarea pagubelor și efectele imediate asupra traficului rămân neprecizate în această sursă. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]

SUA pregătesc transferul unui avion militar C-130 către Columbia , într-un gest cu impact operațional direct asupra capacității de transport a armatei columbiene, pe fondul unei vizite la Bogotá a secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , potrivit Digi24 . Vizita are loc miercuri și include o întâlnire cu ministrul columbian al Apărării, Jorge Eduardo Mora, cu agenda centrată pe cooperarea militară și pe probleme de securitate comune celor două țări. Informația a fost anunțată marți de oficialul columbian, în timpul unei intervenții în Congres. Potrivit ministrului columbian, în cadrul vizitei, Pete Hegseth urmează să predea Columbiei un avion militar de transport de tip C-130 Hercules , o platformă folosită în mod uzual pentru transport logistic și operațiuni de sprijin. Ce înseamnă, concret, pentru cooperarea militară Dincolo de discuțiile politice, predarea aeronavei este elementul cu efect imediat: crește capacitatea de mobilitate și transport a Columbiei și indică o consolidare a cooperării militare bilaterale, într-un moment în care securitatea rămâne tema principală a întâlnirii, conform informațiilor prezentate. În material se precizează că întâlnirea dintre cei doi oficiali va avea ca teme principale cooperarea militară și securitatea dintre Statele Unite și Columbia. [...]

Vizita lui Trump în China riscă să fie dominată de îngrijorările privind reziliența tehnologică a SUA , după o serie de întreruperi tehnice în Statele Unite care au lovit infrastructuri și servicii sensibile, în timp ce președintele încearcă să proiecteze forță înaintea unor discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, relatează NPR . Donald Trump a aterizat miercuri la Shenzhen, hub tehnologic din sudul Chinei și gazdă a summitului APEC , cu obiectivul declarat de a consolida statutul SUA de lider global în tehnologie. Însă, acasă, o succesiune de „outage”-uri (întreruperi de funcționare) a amplificat temerile publice legate de accesul la e-mail, verificarea conturilor bancare și siguranța zborurilor. Pe fondul acestor probleme, administrația a fost împinsă în defensivă chiar înaintea unei întâlniri trilaterale programate joi, descrisă ca o premieră, între Trump, Xi și Putin. Inițial, Trump minimalizase situația, spunând marți, la Manila, că „e în regulă” și sugerând că este un efect secundar al faptului că SUA este o țară „mare și puternică”. Întreruperile din SUA și mesajul administrației: „zero” dovezi de coordonare Potrivit NPR, întreruperile au implicat Microsoft, Federal Aviation Administration , JPMorgan Chase și rețeaua de comunicații a National Security Agency. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a intervenit public pentru a liniști populația, afirmând că nu există indicii că incidentele ar fi conectate între ele sau legate de state rivale, hackeri ori criminalitate. Rubio a legat situația de procesul de „patching” (actualizări de securitate aplicate pentru a remedia vulnerabilități), care poate produce perturbări pe termen scurt atunci când sunt făcute modificări în sisteme după identificarea unor breșe. „Uneori, când intri să-ți repari sistemul pentru că ai identificat o vulnerabilitate, creează o perturbare pe termen scurt”, a spus Rubio. Miza diplomatică: întâlnirea cu Xi și Putin, între Ucraina și controlul armelor nucleare Xi Jinping l-a întâmpinat pe Trump pe pistă, la sosirea Air Force One, un gest pe care NPR îl descrie drept o onoare specială și o reciprocitate față de primirea oferită lui Xi la Washington, în septembrie. În contrast, Xi nu l-a întâmpinat la aeroport pe Putin, deși cei doi au o relație apropiată de lungă durată. Trump a indicat că vrea o abordare mai improvizată la Shenzhen, mizând pe diplomația personală. Pentru întâlnirea de joi, el a spus că intenționează să discute cu Xi și Putin despre limitarea armelor nucleare și despre încheierea războiului din Ucraina, început în 2022 odată cu invazia Rusiei. NPR notează însă că analiștii nu se așteaptă la progrese substanțiale, în pofida caracterului fără precedent al formatului. Înainte de deplasare, consilierii lui Trump le-ar fi spus reporterilor că Ucraina nu va fi pe agendă, dar președintele a susținut ulterior că pierderile rusești „de zeci de mii” pe lună ar crea o fereastră pentru o soluție. „Cred că e foarte aproape să se încheie”, a spus Trump. „Vom avea o întâlnire bună pe tema asta.” Trump a sugerat și posibilitatea unei întâlniri private cu Putin, precum și o discuție separată cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Rubio a precizat că Trump este „serios” în privința unei întâlniri cu Kim, dar a indicat că nu exista, la acel moment, o întâlnire programată pentru joi. Context economic și tehnologic: tarife, AI și presiunea pe lanțul de cipuri NPR plasează vizita și în contextul tensiunilor comerciale: tarifele impuse de Trump pentru a reduce excedentul comercial al Chinei ar fi avut efect limitat, în condițiile în care China, „producătorul dominant” la nivel global, ar urma să exporte pentru al doilea an consecutiv cu 1.000 de miliarde de dolari mai mult decât importă. Pe agenda summitului planează și întrebările legate de inteligența artificială: tehnologia este văzută ca motor de creștere economică, dar ridică riscuri de securitate națională și temeri privind evoluții greu de controlat. Materialul menționează și cazul lui Jensen Huang, descris drept aliat apropiat al lui Trump în industria tech, care ar fi fost înlăturat de la conducerea Nvidia după ce a admis o relație extraconjugală cu o femeie acuzată că ar fi agent al guvernului chinez (acuzație negată de Beijing). Episodul a alimentat îngrijorări privind accesul Chinei la cipuri Nvidia folosite la dezvoltarea propriilor modele de AI. Întrebat de ce SUA nu a fost mai agresivă în blocarea accesului Chinei la cipuri avansate, Trump a invocat divergențe interne în administrație și a spus că relația cu China este „foarte bună” și că „nu vrei să-i insulți”. Taiwan, subiect evitat de Trump, dar probabil ridicat de Xi Trump a declarat că nu intenționează să aducă în discuție Taiwanul, insulă autoguvernată revendicată de China și un actor-cheie în producția de cipuri avansate, inclusiv proiectate de companii americane. Totuși, el a anticipat că Xi va ridica tema suveranității Taiwanului. „Sunt sigur că o va ridica”, a spus Trump. „Nu va trebui să o ridic eu.” În ansamblu, vizita care ar fi trebuit să susțină mesajul de putere tehnologică a SUA se desfășoară sub presiunea unei vulnerabilități expuse chiar în infrastructura digitală americană, într-un moment în care AI, securitatea cibernetică și lanțurile de aprovizionare cu cipuri sunt deja în centrul competiției strategice dintre Washington și Beijing. [...]