Știri
Știri din categoria Externe
Germania vrea ca NATO să își asume un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina, o mișcare care ar transforma sprijinul pentru Kiev dintr-o sumă de decizii naționale într-un semnal colectiv cu greutate politică și bugetară înaintea summitului Alianței din iulie, potrivit Adevărul.
Propunerea a fost anunțată la Berlin de cancelarul german Friedrich Merz, după o reuniune cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierii Keir Starmer (Marea Britanie), Giorgia Meloni (Italia) și Donald Tusk (Polonia). Merz a spus că obiectivul este ca summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, să transmită „un semnal clar” de sprijin pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
În același context, cancelarul german a susținut că, după summitul G7 de la Evian, există „o unitate transatlantică așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și a transmis Moscovei că „a venit momentul” începerii negocierilor de pace.
Emmanuel Macron a afirmat că relațiile dintre europeni și americani s-au consolidat în ultimele zile, inclusiv în privința disponibilității Washingtonului de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei. Liderul francez a remarcat că, pentru prima dată în ultimele 18 luni, toate statele G7 au semnat un document comun, iar SUA susțin alături de partenerii europeni integritatea teritorială a Ucrainei și protejarea infrastructurii sale.
Keir Starmer a legat explicit evoluțiile de pe front și dificultățile economice ale Rusiei de necesitatea intensificării sancțiunilor:
„Trebuie să creştem presiunea asupra economiei ruse. Trebuie impuse mai multe sancţiuni şi, prin sprijinul nostru acordat Ucrainei.”
Macron a spus că progresele recente trebuie consolidate atât la summitul NATO de la Ankara, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris.
Giorgia Meloni a reafirmat susținerea pentru o „pace justă și durabilă”, argumentând că aceasta nu poate fi obținută fără garanții de securitate credibile și fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Donald Tusk a insistat, la rândul său, pe menținerea unității europene și transatlantice înaintea summitului NATO și a amintit că Polonia va găzdui în această săptămână, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei.
Recomandate
Rusia pregătește reconstrucția depozitelor comerciale lovite de dronele ucrainene , după ce atacurile din ultima lună au afectat masiv capacitatea de stocare a Wildberries , cel mai mare retailer online din țară, potrivit HotNews . Președintele Vladimir Putin a cerut guvernului, miercuri, să lanseze un program de reconstrucție, cu implicarea statului, pentru centrele logistice avariate sau distruse. Atacurile ucrainene au început pe 18 iulie și au vizat, conform informațiilor citate de Reuters, cel puțin 24 de depozite ale Wildberries, provocând explozii și incendii care au distrus o parte importantă din capacitatea companiei de stocare. Putin nu a numit explicit Wildberries, dar a spus că o serie de centre logistice trebuie reconstruite și a cerut ca refacerea să se facă „la un nivel tehnologic calitativ nou”. „Este esențial să ne asigurăm că refacerea facilităților avariate se realizează la un nivel tehnologic calitativ nou.” Impact operațional: rețeaua logistică, sub presiune Ucraina a susținut duminică faptul că loviturile sale au scos din funcțiune șapte dintre cele mai mari zece centre logistice ale Wildberries . Ministerul Apărării de la Kiev a afirmat pe Facebook că cel mai recent atac a avut loc sâmbătă seară, când au fost lansate mai multe drone asupra regiunii Moscova. Pe lângă depozitul din Domodedovo, Kievul a indicat și oprirea activității centrului logistic din parcul industrial Koledino, informație preluată prin citări ale agențiilor EFE și Agerpres. Conform aceleiași versiuni, depozitul Koledino ar fi avut o suprafață de 250.000 de metri pătrați. Costuri și finanțare: estimări ucrainene de ordinul miliardelor Serviciul Ucrainean de Informații Externe a estimat pagubele economice pentru Wildberries la peste 100 de miliarde de ruble (1,051 miliarde de euro, aprox. 5,25 miliarde lei). Într-un scenariu pesimist, pierderile ar putea ajunge la 200 de miliarde de ruble (2,101 miliarde de euro, aprox. 10,5 miliarde lei), potrivit aceleiași surse. Kievul mai susține că nevoile totale de finanțare ale Wildberries sunt deja estimate la 1,3 trilioane de ruble (13,66 miliarde de euro, aprox. 68,3 miliarde lei). Context: atacuri asupra infrastructurii și presiune suplimentară prin sancțiuni Putin a afirmat că economia Rusiei are o creștere modestă în pofida sancțiunilor occidentale și a atacurilor ucrainene asupra infrastructurii și industriei, susținând că acestea nu au produs „consecințe critice”, deși „provoacă daune”. În paralel, Reuters notează că benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil, pe fondul unei crize de aprovizionare legate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești (context detaliat de HotNews într-un material separat). La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană ar urma să impună în lunile următoare „cele mai ample sancțiuni de până acum” împotriva Rusiei. Ucraina spune că strategia sa urmărește creșterea costurilor pentru Rusia în continuarea războiului început în februarie 2022, iar președintele Volodimir Zelenski a justificat atacurile asupra Wildberries prin acuzația că firma ar depozita provizii militare și componente de drone. [...]
NATO transmite că postura sa de descurajare și apărare rămâne „puternică și eficientă” , după informațiile potrivit cărora Iranul ar fi analizat scenarii de atac asupra unor ținte militare din Europa, relatează Mediafax . Mesajul Alianței are o miză operațională directă: semnalează că sistemele de apărare și mecanismele de răspuns sunt deja testate în regiune și pot fi activate rapid în cazul unei escaladări. Un oficial NATO a declarat că Alianța „este pregătită să răspundă oricărei amenințări” și „va face întotdeauna tot ceea ce este necesar” pentru apărarea tuturor aliaților, într-o reacție la informațiile publicate de Financial Times, preluate de Reuters . „Așa cum s-a demonstrat la începutul acestui an, când sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat cu succes, în patru ocazii separate, rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, postura noastră de descurajare și apărare este puternică și eficientă.” Ce spun informațiile invocate despre posibile ținte în Europa Potrivit Financial Times, două surse din interiorul regimului de la Teheran au afirmat că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria. Contextul menționat este aprobarea, luna trecută, a folosirii bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer. Una dintre surse a adăugat că și Cipru ar fi între posibilele ținte de represalii, în cazul unei noi ofensive americane. În același set de scenarii, Teheranul ar fi analizat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz . De ce contează reacția NATO, dincolo de declarații Din perspectiva funcționării Alianței, reacția pune accent pe capacitatea de apărare aeriană și pe precedentul interceptărilor de la începutul anului, când rachete balistice lansate din Iran și îndreptate spre Turcia au fost oprite de sistemele NATO. Mesajul urmărește să descurajeze extinderea conflictului spre Europa și să indice că infrastructura de apărare este deja operațională pentru astfel de riscuri. Informațiile despre intențiile Iranului rămân, însă, la nivel de evaluări și scenarii relatate pe surse, condiționate de o posibilă escaladare a războiului de către președintele american Donald Trump. [...]
Apelul fostului ministru al apărării pentru alegeri deschide o breșă politică la Kiev, în plin război , într-un moment în care Ucraina funcționează sub lege marțială, iar scrutinurile sunt suspendate, potrivit BBC . Mihailo Fedorov , demis „neașteptat” de președintele Volodimir Zelenski la finalul lunii iulie, a cerut organizarea alegerilor pe timp de război, într-un mesaj video publicat marți pe YouTube. El susține că „democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia” și că Ucraina luptă „tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber”. În prezent, alegerile sunt suspendate în baza legii marțiale, în vigoare de la invazia Rusiei la scară largă din 2022. Zelenski nu a reacționat public la mesajul lui Fedorov, iar apelul este descris drept cea mai mare provocare la adresa președintelui ucrainean de la începutul războiului. De ce contează: presiune pe conducere și pe arhitectura decizională în război Demiterea lui Fedorov a stârnit proteste în toată țara, iar în videoclip acesta vorbește despre necesitatea unui „mecanism legal, sigur și realist” care să permită reluarea unui proces democratic „chiar și în mijlocul unui război prelungit”. În același timp, el afirmă că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică de guvernare”, invocând și corupția ca factor care afectează efortul de război. Pe durata mandatului la Apărare, lui Fedorov i se atribuie că a energizat ministerul, a condus o campanie anticorupție și a folosit date și informații pentru a analiza și a încerca să îmbunătățească performanța armatei pe front. Context: schimbări la vârful Apărării și tensiuni în armată Potrivit materialului, demiterea lui Fedorov este asociată pe scară largă cu tensiuni între el și comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi. Syrskyi a fost, la rândul său, înlocuit câteva săptămâni mai târziu, după săptămâni de proteste care au pus presiune pe președinte. Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, descris ca având un profil politic discret și experiență în Serviciul de Securitate, ca ministru interimar al apărării. Fedorov spune că i-au fost oferite și alte funcții în guvern, inclusiv viceprim-ministru pentru inovație militară, dar că nu intenționează să revină decât ca ministru al apărării. Profil: accent pe tehnologie, drone și achiziții Fedorov este prezentat ca fost ministru al transformării digitale, rol din care a inițiat „Armata IT a Ucrainei” (voluntari pentru atacuri cibernetice) și a condus o campanie de strângere de fonduri numită „Armata Dronelor”. Ca ministru al apărării, și-a păstrat concentrarea pe drone, război de înaltă tehnologie și achiziții publice. Materialul notează și că el i-a cerut fondatorului SpaceX, Elon Musk, să împiedice Rusia să folosească sateliții Starlink pentru atacuri cu drone, un demers despre care se crede că a perturbat semnificativ operațiunile Rusiei. Pe front: intensificarea atacurilor cu drone și escaladarea loviturilor În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile la distanță lungă în Rusia, vizând rafinării de petrol și depozite ale retailerului online Wildberries. Un atac de sâmbătă seara a implicat circa 600 de drone, potrivit guvernatorului regional Andrei Vorobiev, iar oficiali regionali au raportat nouă morți și 23 de răniți în cele mai recente atacuri ucrainene din Rusia. Separat, materialul menționează că 17 persoane au fost ucise marți dimineața într-un atac rusesc asupra Ucrainei. Totodată, premierul britanic Andy Burnham și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina după avertismente ale Moscovei privind „consecințe” legate de folosirea dronelor de fabricație britanică în atacurile ucrainene recente. [...]
Germania se îndreaptă spre încă un an de creștere anemică, iar valul de insolvențe urcă presiunea pe companii , după ce guvernul de la Berlin este pe cale să reducă din nou prognoza de creștere pentru 2026, pe fondul războiului din Iran și al scumpirii energiei, potrivit Ziarul Financiar . În paralel, insolvențele companiilor germane au ajuns în primul trimestru la cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani, peste nivelurile din criza financiară globală din 2009, conform Financial Times. Ministerul Economiei din Germania a avertizat că economia „și-a pierdut vizibil din ritm” în primul trimestru, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Reducerea prognozei ar coborî estimarea de creștere pentru 2026 de la 1% la 0,5% și ar însemna al patrulea an consecutiv de stagnare de facto. De ce contează: insolvențele și energia apasă simultan pe economie În scenariul descris, creșterea de 0,5% din 2026 ar urma să fie susținută în principal de cheltuielile publice, în timp ce investițiile private, exporturile și consumul intern sunt așteptate să stagneze. Cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Germania va resimți efectele războiului SUA cu Iranul „mult timp de acum înainte” și a anunțat un pachet de măsuri de 1,6 miliarde de euro (aprox. 8,4 miliarde lei) pentru a reduce impactul prețurilor mai mari la combustibili. Jörg Krämer, economist-șef al Commerzbank, spune că devine „din ce în ce mai probabil” ca 2026 să fie „încă un an pierdut” pentru creștere și estimează o creștere de numai 0,3% în acest an, față de 0,4% în 2025, adăugând că este „o creștere aproape de zero”. Probleme structurale peste șocul energetic Dincolo de scumpirea energiei, economia germană se confruntă cu o forță de muncă în scădere, productivitate slabă și birocrație care apasă companiile, iar costurile ridicate ale energiei agravează situația, mai ales în industrie. Clemens Fuest, președintele institutului Ifo, avertizează că „stagnarea este noua normalitate” și că revenirea creșterii nu mai poate fi tratată ca un lucru garantat. Înainte de izbucnirea războiului din Iran, planul guvernului german de a cheltui aproximativ 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru infrastructură și apărare era văzut ca un posibil motor de relansare. Totuși, economiștii Goldman Sachs estimează că majorarea cheltuielilor publice va adăuga doar 0,5 puncte procentuale la PIB în acest an. Industria și piața muncii, sub presiune Datele Bundesbank arată că producția din sectoarele chimic și farmaceutic a coborât la niveluri comparabile cu cele de la sfârșitul lui 2004, pe fondul unui șoc energetic care se suprapune peste incertitudinea geopolitică. Henrik Meincke, economist-șef al Asociației Industriei Chimice din Germania, spune că firmele „închid deja unități de producție”, invocând utilizarea redusă a capacităților și presiuni ridicate asupra marjelor. Presiunile se văd și în piața muncii: șomajul continuă să crească de aproape patru ani, cu doar cinci luni în care numărul șomerilor nu a crescut, iar față de perioada de dinaintea pandemiei numărul șomerilor este acum cu 30% mai mare. Există și voci mai puțin pesimiste: Christian Schulz, economist-șef al Allianz Global Investors, consideră că, dacă guvernul reușește să implementeze pachetul fiscal, amploarea stimulului ar putea susține consumul și piața muncii. Până atunci, însă, tabloul rămâne dominat de dependența de cheltuielile publice pentru a compensa șocul energetic, slăbiciunea industrială și incertitudinea geopolitică. [...]
Ucraina schimbă conducerea logisticii militare după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Yurii Pohrybnyi comandant al Forțelor Logistice ale Forțelor Armate, potrivit news.ro . Decizia vine pe fondul unei reorganizări mai ample a conducerii militare și al intenției declarate de a muta mai multă putere de decizie către comandanții din teren. Pohrybnyi îl înlocuiește pe Volodymyr Karpenko, într-un context în care, în ultimele săptămâni, Kievul a operat schimbări la vârf, inclusiv demiterea fostului ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov, în iulie, măsură care a declanșat proteste pe scară largă. De ce contează: logistica ține ritmul operațiunilor Forțele Logistice gestionează aprovizionarea și întreținerea armatei, cu responsabilități care includ depozitarea, repararea și transportul armelor, muniției, echipamentelor militare, alimentelor și combustibilului, potrivit armatei ucrainene. În practică, schimbarea conducerii acestei structuri poate influența direct capacitatea unităților de a susține operațiuni prelungite pe front. Mai multă autonomie pentru comandanții din zonele de luptă În discursul prezidențial din 17 august, Zelenski a spus că, după o discuție cu conducerea militară, comandanții cu experiență vor primi competențe decizionale sporite în mai multe zone de pe linia frontului, cu decizii luate la nivel de corp de armată și grupuri de forțe. „Am identificat măsuri organizaționale suplimentare și resursele necesare pentru a consolida capacitățile unităților noastre din sectorul Sloviansk, din Kostiantynivka și din zona Pokrovsk. Este foarte important ca comandanții experimentați să dispună de o mai mare libertate de acțiune - vor fi luate decizii la nivel de corp de armată și de grupuri de forțe”, a declarat Zelenski. Cine este noul comandant și ce urmează Potrivit informațiilor citate de news.ro din Kyiv Independent , Pohrybnyi luptă în Forțele Armate din 2014, de la prima invazie a Rusiei în Ucraina. Conform Ukrinform, el a fost comandant adjunct și, din 2020, comandant al Regimentului 532 de reparații și recuperare. Zelenski a mai afirmat că a discutat cu comandantul-șef Mykhailo Drapatyi despre numiri de personal, iar „prima serie” a fost aprobată: cinci decizii au fost deja luate, urmând și altele. [...]
Ucraina a început să folosească drone britanice cu rază lungă, mai ieftine decât rachetele, pentru a lovi ținte economice din Rusia , inclusiv rafinării, într-o schimbare cu potențial de presiune directă asupra veniturilor Moscovei din petrol, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru The Times din surse ale armatei ucrainene. De ce contează: cost mai mic, rază mai mare, presiune pe infrastructura petrolieră Sursele citate susțin că dronele britanice s-au dovedit „un instrument mai eficient” pentru astfel de ținte decât rachetele britanice Storm Shadow livrate anterior Ucrainei. În material se arată că Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km, în timp ce unele dintre dronele primite pot ajunge aproape de 1.000 km. Un alt element operațional important este scalarea: dronele pot fi produse relativ rapid, stocate în număr mare și lansate în grupuri, ceea ce ar permite suprasolicitarea apărării antiaeriene ruse. Costul este indicat la 50.000–100.000 de lire sterline (aprox. 290.000–580.000 lei) pe unitate, „considerabil mai ieftine” decât multe rachete occidentale, conform aceleiași surse. Ce tipuri de drone sunt menționate și ce ținte au fost lovite În articol sunt menționate două categorii de drone britanice folosite de Ucraina în ultimele șase luni: Nyan , dronă cu reacție dezvoltată de Callen-Lenz, filială a BAE Systems : construită din fibră de carbon, cu anvergura aripilor de 2,9 metri și rază de acțiune de peste 250 km. Un alt model britanic cu rază mai lungă , produs de o companie al cărei nume nu este făcut public din motive de securitate: lansat cu catapulta și capabil să parcurgă peste 950 km. Aceste aparate ar fi fost folosite, printre altele, în atacuri asupra rafinăriilor din Volgograd și Iaroslavl , potrivit surselor citate. Context: semnal politic și planuri de livrări la scară mare O sursă militară ucraineană de rang înalt afirmă că Ucraina folosește în principal propriile drone, cu rază de acțiune de până la 1.800 km, dar că modelele britanice „s-au comportat foarte bine” în atacurile la mare distanță. Materialul include și o evaluare a impactului economic potențial: fostul director al departamentului britanic pentru operațiuni întrunite, mareșalul aerului Greg Bagwell, spune că loviturile asupra infrastructurii petroliere pot avea un efect strategic mai mare, deoarece veniturile din petrol sunt importante pentru economia Rusiei. Totodată, este menționat că, în iunie, fostul ministru britanic al apărării Dan Jarvis a anunțat planuri de a furniza până la finalul anului cel puțin 150.000 de drone , plus 350 de rachete antiaeriene și sisteme radar. Valoarea dronelor era estimată la 500 milioane de lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), iar autoritățile britanice intenționau să acopere costul folosind active rusești înghețate , conform articolului. [...]
