Știri
Știri din categoria Diverse
Ministerul Mediului a pus în consultare publică un catalog de zone prioritare pentru biodiversitate, iar miza imediată este evitarea unei corecții financiare de până la 25,69 milioane de euro (aprox. 128,5 milioane lei) pe PNRR, potrivit Digi24. Documentul este prezentat ca necesar pentru îndeplinirea Jalonului 34 din Planul Național de Redresare și Reziliență, care vizează desemnarea zonelor de protecție strictă.
Catalogul include, în principal, suprafețe care aveau deja un regim ridicat de protecție: zone din parcuri naționale și naturale, Delta Dunării, rezervații, păduri virgine și cvasivirgine, precum și păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Proiectul a fost elaborat după consultări cu Ministerul Agriculturii, reprezentanții fermierilor, sectorul agroalimentar și administratorii terenurilor, iar ministerul spune că soluția urmărește un echilibru între conservare, activități economice și interesele comunităților locale.
În lista publicată sunt incluse, între altele, zone din Parcul Național Retezat, Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Ceahlău, Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Bucegi, Rezervația Biosferei Delta Dunării și situl Munții Făgăraș, alături de „sute de alte arii naturale” și păduri virgine și cvasivirgine.
Conform ministerului, catalogul național cuprinde:
Ministerul precizează că proprietățile private „își păstrează regimul juridic actual”, iar în zonele unde există management activ pot continua activități tradiționale precum pășunatul și cositul, în acord cu obiectivele de conservare.
„Protejarea patrimoniului natural și respectarea comunităților locale trebuie să meargă împreună. (...) În același timp, îndeplinim un jalon important din PNRR și protejăm fondurile europene alocate României”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Autoritățile explică faptul că denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate” este o adaptare a conceptului european de „zone de protecție strictă”, pentru a evita confuzia cu categoria de protecție strictă deja existentă în România și pentru a permite includerea atât a suprafețelor cu protecție strictă, cât și a celor unde este permis managementul activ.
În logica PNRR, ministerul avertizează că neîndeplinirea Jalonului 34 poate atrage o corecție financiară de până la 25,69 milioane de euro (aprox. 128,5 milioane lei).
Recomandate
Disputa PSD–USR pe energia și PNRR riscă să blocheze decizii cu miză de 1 miliard de euro , după ce ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu , că „minte mult” și „amestecă subiectele” în dezbaterea despre strategia pentru conservarea biodiversității și despre producția de energie, potrivit Digi24 . Darău a reacționat după ce Grindeanu a susținut că Legea privind strategia pentru conservarea biodiversității – jalon în PNRR – ar putea bloca construcția de autostrăzi și de capacități de producție a energiei. Ministrul interimar spune că inițiativa este „obligație europeană” și că are o miză financiară importantă, invocând „un miliard de euro”. „Domnul Grindeanu minte mult şi amestecă foarte mult subiectele.” Miza: jalon PNRR și termen scurt de aprobare Irineu Darău a indicat că strategia privind biodiversitatea a fost inițiată de Diana Buzoianu, de la Ministerul Mediului, și că a ajuns în Parlament pe fondul presiunilor politice, într-un context de timp limitat. „Într-o lună trebuie aprobată.” În această cheie, conflictul politic se mută din zona de declarații în zona de calendar legislativ, cu potențial impact asupra îndeplinirii obligațiilor asumate de România în PNRR. Energia: acuzații despre capacități închise, investiții întârziate și lipsa stocării Pe tema energiei, Darău susține că USR „n-a avut niciodată Ministerul Energiei” și plasează responsabilitatea pentru scăderea capacității de producție și lipsa dezvoltării stocării (capacități care permit echilibrarea sistemului) în perioadele în care PSD a fost la guvernare. El a respins ideea că protecția mediului ar fi în contradicție inevitabilă cu energia, calificând-o drept „propagandă”. Ministrul a mai afirmat că Grindeanu ar fi prezentat drept „soluție salvatoare” un proiect legislativ depus de USR „încă de acum câțiva ani” și rămas blocat în Parlament. Ce propune PSD și ce urmează Conform aceleiași surse, Sorin Grindeanu a anunțat că parlamentarii PSD vor depune un proiect de lege care să interzică închiderea unor capacități de producție din sectorul energetic dacă nu există capacități noi care să le înlocuiască. Totodată, liderul PSD i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru negocieri cu Comisia Europeană. În perioada următoare, două fronturi vor fi decisive: ritmul de adoptare în Parlament a strategiei privind biodiversitatea (în contextul termenului invocat de Darău) și forma finală a proiectului PSD privind condiționarea închiderii capacităților energetice, cu posibile implicații în relația cu Comisia Europeană. [...]
Ilie Bolojan avertizează că repornirea centralelor pe cărbune intră în conflict cu angajamentele din PNRR , în condițiile în care România ar fi întârziat deja, ani la rând, în proiectele care trebuiau să înlocuiască această producție, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă de luni, premierul interimar a spus că România a semnat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un angajament de reducere a producției de energie pe bază de cărbune, în schimbul unor finanțări, urmând ca această capacitate să fie înlocuită cu alte forme de producție. Bolojan a susținut că, între 2021 și 2025, „nu s-a făcut mare lucru” pentru a duce la capăt aceste înlocuiri. Miza: risc de blocaj între securitatea energetică și condiționalitățile PNRR Declarațiile vin după ce PSD, prin Sorin Grindeanu , a anunțat că va depune în Parlament un proiect de lege care să interzică închiderea capacităților pe cărbune până când acestea nu sunt înlocuite cu altele. În paralel, Grindeanu a vorbit despre repornirea a două grupuri de la Turceni și Rovinari, ca răspuns la criza energetică. Bolojan a încadrat discuția în două planuri: unul politic și unul legat de angajamentele asumate de România. El a indicat întârzieri în proiecte din Craiova și Valea Jiului și a menționat întârzieri și în Constanța și Arad, fără a detalia stadiul exact al fiecărui proiect. Ce cere PSD și ce urmează Grindeanu i-a cerut public lui Ilie Bolojan să meargă „urgent la Bruxelles” pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune, argumentând că România nu își permite să rămână „fără și mai mult curent”. În acest moment, din informațiile prezentate, disputa se mută pe două direcții: inițiativa legislativă anunțată de PSD și posibilitatea unei renegocieri la nivel european a calendarului de eliminare a cărbunelui, în raport cu obligațiile asumate prin PNRR. [...]
Consiliul Concurenței avertizează că scumpirile la pompă pot include și marje mai mari înainte de o nouă plafonare a adaosului comercial, iar instituția spune că va avea o concluzie abia în următoarele săptămâni, potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat că este „prea devreme” să fie stabilită cauza exactă a creșterilor accelerate din ultima săptămână, dar a indicat două scenarii: fie probleme regionale de aprovizionare, fie majorarea marjelor de profit de către operatori, în zilele rămase până la intrarea în vigoare a unei noi perioade de plafonare a adaosului comercial. „Nu am încă toate datele pentru a vă spune care dintre cele două scenarii este cel corect”, a spus Bogdan Chirițoiu. De ce contează: plafonarea revine, dar efectele din piață se văd cu întârziere Miza imediată este una de reglementare și de cost pentru consumatori: dacă o parte din scumpiri vine din creșterea marjelor, atunci perioada de dinaintea plafonării poate funcționa ca o „fereastră” în care prețurile sunt împinse în sus, iar corecțiile (dacă apar) se vor vedea abia după intrarea în vigoare a noilor reguli. În paralel, Ministerul Energiei a convocat o ședință cu reprezentanții marilor companii petroliere, pe fondul problemelor de aprovizionare semnalate în unele benzinării și al scumpirilor la pompă. În acest context, Digi24 notează că motorina standard a ajuns până la 10,83 lei/litru, motorina premium a depășit 11 lei/litru, iar benzina standard costă până la 9,57 lei/litru. Ce explicații ia în calcul Consiliul Concurenței Chirițoiu a spus că există două posibile cauze pentru scumpirile recente, în condițiile în care cotația petrolului ar fi coborât în jurul valorii de 84–85 de dolari pe baril: perturbări regionale de aprovizionare , inclusiv pe fondul problemelor legate de regiunea Mării Negre și de Kazahstan (România importă o parte importantă din petrolul rafinat din Kazahstan, potrivit declarațiilor sale); majorarea marjelor de profit înainte de plafonare , ipoteză pe care nu o exclude, tocmai pentru că „în câteva zile” ar urma să intre în vigoare noua plafonare a adaosului comercial. Ce urmează: concluzii „până la sfârșitul lunii” Consiliul Concurenței colectează date de la companiile petroliere și are, potrivit lui Chirițoiu, un sistem de raportare constantă în domeniul carburanților. Instituția estimează că îi vor trebui „câteva săptămâni” pentru a stabili care scenariu se confirmă, iar o „imagine” ar urma să existe până la sfârșitul lunii . În același timp, Consiliul se pregătește pentru aplicarea noii plafonări, după promulgarea legii adoptate de Parlament. Chirițoiu a mai spus că, în perioada în care plafonarea este în vigoare, autoritățile au instrumente legale pentru a sancționa depășirea adaosului comercial. [...]
Legea ANI riscă să ajungă la CCR după o serie de amendamente cu „țintă” , iar vicepremierul Tanczos Barna avertizează că procesul legislativ a fost deturnat într-un „concurs de mesaje politice”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare: forma votată la Camera Deputaților introduce prevederi care pot produce efecte directe asupra unor demnitari și poate declanșa un nou conflict constituțional. Legea a fost adoptată luni de Camera Deputaților și se află pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Senatului, cameră decizională. Tanczos Barna, senator UDMR, a declarat marți la RFI că nu poate accepta „legi pe persoane fizice” și a descris majoritatea care a susținut amendamentele drept „mai ciudată”. Ce s-a schimbat în forma votată și de ce contează În varianta adoptată de deputați, documentul se aplică retroactiv „în sensul că demnitarii declarați deja definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd mandatul”. Digi24 notează că este vorba despre un amendament PSD, susținut de AUR, care „l-ar putea viza direct” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz , președinte USR. Un al doilea amendament, propus de AUR și votat de PSD, prevede că partenerii de viață ai demnitarilor trebuie să își declare și ei averea, situație în care „s-ar putea regăsi inclusiv” partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru. Votul și traseul în Parlament Legea a trecut cu 184 de voturi „pentru” (în principal AUR și PSD), 2 „împotrivă”, 16 abțineri, iar 68 de deputați au fost prezenți, dar nu au votat. Marți, proiectul este pe agenda Senatului. Poziția vicepremierului: „filtre” la Curtea Constituțională Tanczos Barna spune că dezbaterea a alunecat dinspre o legiferare „bine gândită” spre mesaje politice și că trebuie avute în vedere „prevederile constituționale și prevederile hotărârilor CCR”. „Este inadmisibil să facem legi pe persoane fizice, adică să facem amendamente cu țintă clară la o persoană.” Vicepremierul a indicat și un posibil pas următor: proiectul ar putea ajunge la Curtea Constituțională, care, în opinia sa, poate elimina elementele neconstituționale din actul normativ. [...]
Guvernul pregătește limitarea temporară a consumului la marii consumatori, ca măsură de rezervă , în contextul presiunilor din sistemul energetic, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că mecanismul ar urma să fie activat doar dacă reducerea voluntară a consumului nu acoperă necesarul în orele de vârf. În zilele următoare, Executivul ar urma să adopte o hotărâre de guvern care pune în aplicare mecanismul prevăzut de lege pentru astfel de situații. Conform mesajului transmis de Bolojan, marile companii consumatoare ar putea fi notificate cu 24 de ore înainte privind o limitare temporară a consumului, în funcție de specificul activității și de posibilitățile Sistemului Energetic Național. De ce contează: risc operațional pentru industrie, dacă economisirea voluntară nu ajunge Miza imediată este menținerea echilibrului în sistem, fără a ajunge la măsuri mai dure. Bolojan afirmă că această opțiune este „un mecanism de rezervă”, pregătit pentru a fi folosit doar dacă situația o va impune, după ce reducerea voluntară nu mai este suficientă în orele de vârf. În paralel, Guvernul discută cu furnizorii de energie despre măsuri pentru „asigurarea lichidității în piață”, inclusiv prin plata sumelor restante din schema de compensare, și despre colaborarea cu Transelectrica pentru identificarea unor măsuri de reducere voluntară a consumului în rândul marilor consumatori. Context: Cernavodă și combustibilii, două puncte sensibile în criza energetică Premierul interimar spune că a analizat, în trei ședințe de lucru, situația din energie și aprovizionarea cu combustibil. În cazul Cernavodă, în contextul scăderii debitului Dunării, lucrările de dragare și derocare continuă, iar urmează operațiunea de scufundare a barjelor, după îndeplinirea condițiilor tehnice. Obiectivul declarat este prelungirea funcționării Unității 2, „deoarece fiecare zi de operare înseamnă un plus de energie pentru Sistemul Energetic Național”. Bolojan precizează că nivelul apei la Cernavodă „nu a mai scăzut”, dar situația rămâne dificilă. Pe lanțul de combustibili, Bolojan afirmă că datele arată o îmbunătățire: rafinăria OMV procesează la capacitate maximă, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% și este așteptată să revină la un regim normal până la finalul săptămânii. În acest context, el spune că „nu anticipăm probleme” privind aprovizionarea cu combustibil pentru populație, agricultură și transportatori. Ce urmează Pe termen scurt, Guvernul anunță accelerarea emiterii documentelor necesare pentru proiecte energetice aflate într-un stadiu avansat, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, astfel încât noi capacități de producție să poată fi puse în funcțiune mai rapid. În același timp, rămâne pe masă scenariul hotărârii de guvern pentru limitări temporare la mari consumatori, dacă presiunea din orele de vârf nu poate fi redusă prin economisire voluntară. [...]
Ford spune că oprirea temporară a producției din România ține de vacanța de vară, nu de criza de energie , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că mari consumatori precum Dacia și Ford au redus voluntar activitatea pentru economisirea electricității, potrivit Digi24 . Un purtător de cuvânt al Ford a declarat pentru DPA că oprirea producției este parte din vacanța de vară planificată și nu reprezintă un răspuns la deficitul de energie. Reprezentantul Ford Europa, de la sediul din Köln, a descris situația drept „o neînțelegere”. „Cert este că în prezent nu se desfăşoară nicio activitate de producţie datorită vacanţei de vară obişnuite, planificată cu mult timp înainte.” Ce a spus Guvernul și de ce contează pentru industrie Declarațiile Ford vin după ce Ilie Bolojan a vorbit despre o întâlnire de criză cu mari consumatori de energie și a susținut că producătorii auto, inclusiv Ford, suspendă producția în România în contextul crizei de electricitate. Potrivit premierului interimar, oprirea producției la Dacia și Ford „până pe 19 august” ar însemna „o economie de aproximativ 200 MW”, iar alte companii ar urma să ia decizii similare pentru reducerea voluntară a consumului, mai ales seara. În același timp, Ford indică faptul că oprirea este una sezonieră, similară vacanțelor de vară care au loc și la fabricile companiei din Germania, ceea ce schimbă semnificația economică a măsurii: dintr-un răspuns operațional la o criză energetică, într-o oprire programată care se suprapune peste perioada de tensiune din sistem. Context: criza de electricitate invocată de autorități România se confruntă cu „o criză acută de electricitate” pe fondul secetei și al valurilor de căldură, iar nivelul scăzut al Dunării a dus la închiderea unuia dintre reactoarele de la Cernavodă din cauza lipsei apei de răcire; al doilea reactor riscă, de asemenea, să fie închis. În paralel, producția hidro este afectată de debitele scăzute ale râurilor, iar Guvernul a cerut industriei, autorităților locale și populației să economisească electricitate. În acest context, diferența dintre „oprire planificată” și „oprire voluntară pentru economisire” devine relevantă pentru modul în care piața înțelege disponibilitatea industriei de a reduce consumul și pentru credibilitatea mesajelor publice privind măsurile de gestionare a consumului în perioade de vârf. [...]
