Ministerul Mediului pune în consultare Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate - măsura e legată de Jalonul 34 din PNRR și vizează evitarea unei corecții de până la 25,69 milioane euro

Ministerul Mediului a pus în consultare publică un catalog de zone prioritare pentru biodiversitate, iar miza imediată este evitarea unei corecții financiare de până la 25,69 milioane de euro (aprox. 128,5 milioane lei) pe PNRR , potrivit Digi24 . Documentul este prezentat ca necesar pentru îndeplinirea Jalonului 34 din Planul Național de Redresare și Reziliență, care vizează desemnarea zonelor de protecție strictă. Catalogul include, în principal, suprafețe care aveau deja un regim ridicat de protecție: zone din parcuri naționale și naturale, Delta Dunării, rezervații, păduri virgine și cvasivirgine, precum și păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Proiectul a fost elaborat după consultări cu Ministerul Agriculturii, reprezentanții fermierilor, sectorul agroalimentar și administratorii terenurilor, iar ministerul spune că soluția urmărește un echilibru între conservare, activități economice și interesele comunităților locale. Ce suprafețe intră în „zonele prioritare pentru biodiversitate” În lista publicată sunt incluse, între altele, zone din Parcul Național Retezat, Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Ceahlău, Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Bucegi, Rezervația Biosferei Delta Dunării și situl Munții Făgăraș, alături de „sute de alte arii naturale” și păduri virgine și cvasivirgine. Conform ministerului, catalogul național cuprinde: zonele de protecție strictă și integrală din parcurile naționale și naturale; zonele strict protejate din Rezervația Biosferei Delta Dunării; rezervațiile și monumentele naturii; pădurile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO; pădurile virgine și cvasivirgine; păduri aflate în proprietatea publică a statului, pentru care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a dat acordul pentru includerea în catalog. Impact pentru proprietari și activități locale Ministerul precizează că proprietățile private „își păstrează regimul juridic actual”, iar în zonele unde există management activ pot continua activități tradiționale precum pășunatul și cositul, în acord cu obiectivele de conservare. „Protejarea patrimoniului natural și respectarea comunităților locale trebuie să meargă împreună. (...) În același timp, îndeplinim un jalon important din PNRR și protejăm fondurile europene alocate României”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu. De ce folosește ministerul termenul „zone prioritare” Autoritățile explică faptul că denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate” este o adaptare a conceptului european de „zone de protecție strictă”, pentru a evita confuzia cu categoria de protecție strictă deja existentă în România și pentru a permite includerea atât a suprafețelor cu protecție strictă, cât și a celor unde este permis managementul activ. În logica PNRR, ministerul avertizează că neîndeplinirea Jalonului 34 poate atrage o corecție financiară de până la 25,69 milioane de euro (aprox. 128,5 milioane lei). [...]