Știri
Știri din categoria Diverse
PSD cere demiterea unui consilier al guvernatorului BNR, escaladând conflictul politic pe tema riscurilor fiscale, după ce Eugen Rădulescu a acuzat partidul că a „îngropat finanțele publice” și a avertizat asupra degradării perspectivei României, potrivit Digi24.
Reacția vine de la liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, care îi cere guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, „să-l demită rapid” pe consilierul Eugen Rădulescu. Zamfir îl atacă pe Rădulescu într-o postare pe Facebook, după ce acesta a folosit formulări dure despre direcția economiei și despre riscurile care ar urma să apară.
Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a criticat PSD și a avertizat că România s-ar îndrepta „încet, dar tot mai sigur” spre „dezastru”. În mesajul citat de Digi24, el susține că PNRR „se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe” și afirmă că PSD ar fi afectat finanțele publice prin politica din 2024 și prin opoziția față de reforme.
Totodată, Rădulescu leagă riscurile de finanțare de posibilitatea ca agenția de rating S&P să coboare România în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor” (adică sub pragul „investment grade”, folosit de investitori pentru a evalua riscul). În același context, el menționează nivelul datoriei publice și al deficitului și avertizează asupra unor efecte precum scăderi de venituri, șomaj și inflație ridicată, pe o perioadă lungă.
În postarea sa, Zamfir îl acuză pe Rădulescu de „obrăznicie” și îl critică pentru declarațiile despre degradarea nivelului de trai, inclusiv formularea privind „iarbă și scoarță de copac”. În acest context, liderul senatorilor PSD îi cere guvernatorului BNR să îl demită pe consilier.
Schimbul de acuzații mută în prim-plan o temă sensibilă pentru mediul economic: cât de mult pot influența percepția investitorilor și dezbaterea internă mesajele publice ale unor oficiali sau consilieri asociați cu banca centrală, mai ales când acestea ating subiecte precum deficitul, datoria publică și riscul de retrogradare a ratingului.
Digi24 nu indică în material o reacție oficială a BNR sau a guvernatorului Mugur Isărescu la solicitarea de demitere.
Recomandate
Disputa PSD–PNL pe formula de guvernare se mută în registrul „blocajului economic” , după ce Sorin Grindeanu îi transmite lui Ilie Bolojan că problemele din economie și presiunea scumpirilor asupra populației nu pot fi „tratate cu ironie”, potrivit Digi24 . Într-un mesaj publicat sâmbătă dimineață pe Facebook, președintele PSD susține că „nemulțumirea oamenilor” față de direcția țării nu ar fi „o invenție a PSD” și invocă efecte economice resimțite de populație și companii: scumpiri care apasă bugetele familiilor, salarii care „nu mai țin pasul cu prețurile” și firme care ar resimți „panta descendentă economică”. „Domnule Bolojan, blocajul din economie şi lipsurile cu care se confruntă românii nu dispar pentru că alegeţi să le trataţi cu ironie.” Miza: o majoritate „stabilă” vs. refuzul de a repeta coaliții eșuate Grindeanu afirmă că schimbarea de direcție ar presupune recunoașterea faptului că măsurile adoptate „nu au dat rezultatele așteptate” și corectarea lor printr-un „program de guvernare realist”, care să „protejeze banii românilor”. În același mesaj, liderul PSD insistă că participarea PNL la guvernare „nu este un favor făcut PSD”, ci „decizia corectă pentru România”. În context, Digi24 amintește că Grindeanu a declarat vineri că PSD susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că partidul este pregătit să își asume guvernarea. Poziția lui Bolojan și reacția premierului desemnat Ilie Bolojan, descris de Digi24 drept „premierul demis”, a transmis că România are nevoie de un guvern funcțional și că PNL este deschis să contribuie la instalarea lui, dar refuză să repete „formule politice care s-au dovedit că nu funcționează”. El a mai spus că refuzul de a guverna cu PSD nu ține de orgolii, ci de „lecția” învățată. Premierul desemnat, Luca Niculescu , a declarat că Bolojan și-a exprimat aceeași poziție și în discuțiile directe, dar a subliniat că negocierile continuă și că „mai există și alte opțiuni”, punctând că și-ar dori un guvern cu o susținere „cât mai solidă”. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul negocierilor în acest material, rămâne de văzut dacă pozițiile publice ale PSD și PNL se vor traduce într-o formulă de majoritate sau într-un blocaj prelungit, cu efecte de incertitudine asupra deciziilor economice și bugetare. [...]
Atacul Ralucăi Turcan deschide un nou front în negocierile pentru guvern, punând sub semnul întrebării strategia de desemnare a premierilor și riscul unei scindări în PNL , potrivit Digi24 . Deputatul PNL îl acuză pe președintele Nicușor Dan că ar fi „mizat” pe ruperea liberalilor prin nominalizările pentru funcția de prim-ministru, fără o abordare similară față de PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Turcan îl atacă și pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că acesta ar urmări să guverneze „cu partea PSD-izată din PNL” și să îl înlăture pe Ilie Bolojan , împreună cu liberalii care se opun unei colaborări cu PSD. „Sorin Grindeanu nu spune pe şleau ce vrea, de fapt: să guverneze cu partea PSD-izată din PNL (...) cu principala preocupare să-i înlăture pe Ilie Bolojan şi pe cei care nu mai vor PSD în interiorul PNL!” Turcan afirmă, de asemenea, că ar exista presiuni asupra lui Grindeanu sau asupra premierului desemnat pentru a se ajunge la o formulă de guvernare care să includă „aripa PSD-istă din PNL”. Miza: majoritate „stabilă” versus refuzul PNL de a repeta coaliția cu PSD În contextul negocierilor politice, Sorin Grindeanu a declarat vineri că PSD susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că este pregătit să își asume guvernarea. Replica din PNL a venit de la Ilie Bolojan, care a spus că partidul refuză să repete „formule politice care s-a dovedit că nu funcționează” și a argumentat că refuzul de a guverna cu PSD „nu ține de orgolii sau de calcule politice”, ci de „lecția” ultimelor experiențe. De ce contează Mesajul Ralucăi Turcan mută disputa din zona aritmeticii parlamentare în cea a controlului intern din PNL, sugerând că negocierile pentru formarea guvernului ar putea fi influențate de o posibilă reconfigurare a taberelor din partid. În această cheie, acuzația că președintele ar fi urmărit „ruperea PNL” prin desemnări de premier ridică presiunea politică asupra procesului de formare a majorității și asupra liderilor care resping o nouă coaliție cu PSD. [...]
Un furt de 5 milioane de euro (aprox. 25 milioane lei) ridică presiunea pe securitatea și trasabilitatea vinurilor premium în Italia, după ce 30.000 de sticle au fost sustrase de la crama Marchesi Antinori din Toscana, potrivit Digi24 . Cazul este descris drept cel mai mare furt de vin din țară, conform informațiilor publicate de Corriere della Sera, citate de agenția EFE. Furtul ar fi avut loc sâmbătă seara, când șapte indivizi mascați au sustras lăzi cu mii de sticle de vin roșu de înaltă calitate, din recolta 2023. Hoții au dezactivat sistemul de alarmă și au încărcat marfa în două camioane, iar angajații cramei au descoperit lipsa abia luni dimineață, la revenirea la serviciu. Directorul executiv al cramei, Renzo Cotarella , a declarat pentru publicația italiană că prețul sticlelor furate variază între 150 și aproape 500 de euro. În acest context, el a susținut că ar fi vorba despre o bandă „foarte bine antrenată”, posibil aceeași care ar fi jefuit și alte crame în ultimele luni. Impact: risc de piață gri și verificări mai stricte în lanțul de distribuție Reprezentanții cramei spun că încearcă să identifice unde ar putea fi revândut vinul, argumentând că o apariție bruscă a unor cantități mari din aceste etichete ar putea trezi suspiciuni. Compania anunță că își informează clienții din întreaga lume și îi avertizează să fie atenți la ofertele din afara canalelor oficiale. Indiciu de „furturi la comandă” și precedent recent Potrivit Corriere della Sera, există suspiciunea că astfel de furturi ar fi comise „la comandă”. Publicația dă ca exemplu un caz din septembrie, la crama Conterno Fantino din Monforte d’Alba, de unde au fost furate 3.000 de sticle de Barolo Sori Ginestra, cu o valoare totală estimată între 300.000 și 400.000 de euro. Marchesi Antinori, cu sediul în Florența, este una dintre cele mai mari crame din Italia, cu o istorie care datează din 1385. Afacerea de familie are venituri anuale de aproximativ 263 de milioane de euro și deține terenuri și podgorii în mai multe regiuni italiene, dar și în California (SUA) și Chile. [...]
Escaladarea tensiunilor sectare în Irak, Siria și Liban riscă să destabilizeze securitatea regională și să genereze noi valuri de refugiați spre Europa , pe fondul unor decizii și mesaje ale administrației Trump care apasă pe falii interconfesionale vechi, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Policy . Materialul descrie cum, la Washington, violențele etnice și religioase declanșate după invazia SUA în Irak și amplificate ulterior de ascensiunea Statului Islamic (ISIS) au ajuns să fie tratate ca un capitol închis, deși în regiune rămân o realitate „vie”. În acest context, promovarea ideii ca forțele conduse de președintele Siriei, Ahmed al-Sharaa, să „se ocupe de Hezbollah”, combinată cu presiunea pentru dezarmarea milițiilor șiite din Irak, este prezentată ca un pariu cu potențial „catastrofal”. Irak: dezarmarea milițiilor șiite, între impas și risc de colaps al securității În Irak, noul prim-ministru Ali al-Zaidi , susținut de Donald Trump, a promis dezarmarea forțelor formate în timpul ultimei runde de violențe interconfesionale. Termenul limită inițial a fost 30 septembrie, dar militanții pro-iranieni au refuzat, iar Zaidi a mutat ulterior termenul în iunie 2027, insistând că dezarmarea „nu este negociabilă”. Analiza indică un impas cu două direcții posibile: fie dezarmarea milițiilor apropiate de Teheran, fie consolidarea controlului statului asupra securității sub autoritatea guvernului condus de al-Zaidi. Un punct sensibil este rolul Forțelor de Mobilizare Populară (PMF), care includ zeci de miliții șiite. Purtătorul de cuvânt al PMF, Mouhanad al-Oqabi, avertizează că securitatea Irakului „s-ar prăbuși într-o clipă” dacă PMF ar abandona pozițiile pe care le ocupă în țară. Liban: Hezbollah și riscul extinderii conflictului În Liban, unde puterea politică este împărțită oficial între 18 comunități religioase recunoscute, situația este descrisă drept „și mai explozivă”. Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a reiterat că soarta armelor grupării nu poate fi decisă de Washington sau Israel. „Nimeni din afara Libanului nu are nimic de-a face cu armele.” Hezbollah ar fi transmis că ar accepta discuții despre integrarea arsenalului său cu cel al forțelor de apărare națională, dar numai în condițiile unei înțelegeri care să protejeze sudul țării de noi incursiuni ale armatei israeliene – un scenariu considerat improbabil „prea curând”. În paralel, facțiunile șiite din Irak aliate cu Iranul au avertizat că un atac al forțelor siriene loiale lui al-Sharaa asupra Hezbollah sau împotriva mișcărilor șiite din Liban ar fi tratat ca o „declarație de război”, cu riscul unui răspuns militar din partea Irakului. Intervenția Siriei în Liban ar putea, în acest tablou, să mobilizeze comunități sunnite de partea Damascului și să atragă în luptă grupări șiite din Irak. Semnele „haosului”: strămutări masive și risc de noi valuri spre Europa Digi24 notează că primele semne ale unei posibile degradări rapide a situației sunt deja vizibile: în jur de un milion de oameni au fost strămutați în Liban, iar peste 200.000 au trecut granița spre Siria doar în luna martie, potrivit datelor ONU. Analiza avertizează că o nouă rundă de violențe în Irak, Siria și Liban ar putea: alimenta din nou ascensiunea extremiștilor, inclusiv a Statului Islamic; produce noi victime și „gropi comune”; declanșa un nou val de refugiați care ar ajunge în Iordania și Turcia, iar ulterior în Europa. În plus, consecințele ar lovi în primul rând civilii și comunitățile cu cel mai mic control asupra situației: șiiții ar putea fi tratați drept agenți ai Iranului, sunniții drept jihadiști sau aliați ai statelor din Golf, iar alawiții drept urmașii unui regim eșuat; comunități mai mici, precum yazidiții, creștinii și druzii, ar rămâne prinse între tabere mai puternice. [...]
Programul de guvernare pregătit de echipa premierului desemnat Luca Niculescu pune presiune pe buget prin creșteri de venituri, dar promite că va păstra ținta de stabilitate fiscală , potrivit Libertatea . Direcțiile anunțate vizează atât sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, cât și reluarea procesului legislativ pentru salarizarea unitară în sectorul public. Prioritate: creșterea veniturilor pentru pensionarii cu pensii mici Una dintre primele decizii asumate în pachetul de măsuri este identificarea unor „pârghii financiare” care să permită majorarea veniturilor românilor cu pensii mici. Motivația invocată este impactul inflației și al creșterii costului vieții, resimțit mai puternic de această categorie. În același timp, viitorul executiv leagă aceste măsuri de un efort mai larg de consolidare fiscală, pe care spune că vrea să îl dubleze cu măsuri de „solidaritate socială”. Legea salarizării unitare revine pe agenda Guvernului Pentru sectorul public, Luca Niculescu anunță reluarea consultărilor oficiale pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare. Obiectivul declarat este un sistem „mai echitabil și predictibil”, cu un calendar de aplicare și cu o implementare adaptată „posibilităților reale ale bugetului de stat”. Din perspectiva mediului economic, reluarea acestui proiect are relevanță prin potențialul de a fixa reguli mai stabile pentru cheltuielile de personal din sectorul public, dar și prin riscul de costuri suplimentare dacă nu este corelat cu spațiul bugetar disponibil. Ce urmează: negocieri și dialog social Implementarea măsurilor nu ar urma să fie făcută unilateral. Programul de guvernare va fi discutat într-un cadru de dialog social cu partenerii de coaliție, sindicate și patronate, într-o încercare de a echilibra protejarea veniturilor populației cu reducerea deficitului bugetar și menținerea stabilității financiare. Publicația nu oferă, în acest stadiu, un calendar ferm sau valori concrete pentru majorări, ci doar direcțiile și principiile de lucru anunțate de premierul desemnat. [...]
Declarațiile lui Trump despre „pace” și presiunea pentru schimbarea conducerii Ucrainei riscă să complice negocierile și să prelungească incertitudinea regională , potrivit Știrile Pro TV . Președintele american a spus că Vladimir Putin „ar dori” o înțelegere pentru a opri războiul, dar l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că refuză un compromis. Trump a făcut declarațiile sâmbătă, după o convorbire telefonică avută vineri cu liderul de la Kremlin. Întrebat ce i-a transmis Putin, Trump a răspuns că acesta „și-ar dori foarte mult să vadă o înțelegere”, susținând că Rusia ar vrea un acord „dintr-un motiv sau altul”, însă Zelenski nu. Presiune politică directă asupra Kievului În același context, Trump a cerut explicit schimbarea președintelui Ucrainei, afirmând că a venit timpul ca țara să „aibă un nou președinte”. Totodată, el a condamnat atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de hidrocarburi. „Sugerez să obțină un nou lider care poate ajunge la un acord” cu Rusia Reacție din partea Kremlinului: mesajul emisarului economic Kirill Dmitriev , emisar special al Kremlinului pentru cooperare economică, a salutat apelul lui Trump privind alegerea unui nou președinte al Ucrainei, descriind declarațiile liderului american drept „iconice și istorice”, într-un mesaj publicat pe platforma X. În lipsa unor detalii despre eventuale condiții de negociere sau pași concreți, rămâne neclar cum s-ar traduce aceste poziții în plan diplomatic și dacă ele vor influența direct discuțiile privind un posibil acord de încetare a războiului. [...]
