Știri
Știri din categoria Diverse
AUR își condiționează votul pe noua Lege a integrității, ceea ce poate complica formarea unei majorități și calendarul de adoptare a proiectului, potrivit Digi24. Partidul condus de George Simion spune că susține doar o variantă care „întărește standardele de integritate” și aplică aceleași reguli tuturor celor care exercită funcții publice.
În comunicatul citat, AUR afirmă că poziția sa este „de principiu” și că o hotărâre judecătorească definitivă care constată incompatibilitate sau conflict de interese trebuie să producă efecte indiferent de persoana vizată.
„Atunci când există o hotărâre judecătorească definitivă care constată o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, aceasta trebuie să își producă efectele prevăzute de lege, indiferent de persoana vizată”
Formațiunea anunță că votul său pentru noul proiect al Legii integrității este condiționat de includerea a două categorii de prevederi:
AUR susține că, în lipsa acestei extinderi, declarațiile de avere și interese ar putea să nu reflecte complet situația patrimonială relevantă pentru exercitarea unei funcții publice.
Partidul spune că a votat, atât în Senat, cât și anterior în Camera Deputaților, amendamentele referitoare la incompatibilități și conflicte de interese care, potrivit AUR, vizează și situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
În același comunicat, AUR face trimitere la declarații publice anterioare ale lui Sorin Grindeanu, susținând că acesta ar fi anunțat cu o săptămână înainte o măsură privind includerea partenerilor de viață în declarațiile de avere și interese, iar acum „a uitat subit” de respectivele declarații.
„România are nevoie de o legislație coerentă, previzibilă și aplicată în mod egal, astfel încât standardele de integritate să fie respectate indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”
În absența unei clarificări asupra formei finale a proiectului, rămâne deschis dacă aceste condiții vor fi preluate în textul legii și, implicit, dacă AUR va susține votul în Parlament.
Recomandate
Refuzul lui George Simion de a confirma sau infirma o întâlnire informală cu președintele Nicușor Dan alimentează incertitudinea politică în jurul formulei de guvernare , într-un moment în care partidele negociază susținerea în Parlament pentru viitorul Executiv, potrivit Digi24 . Liderul AUR a fost întrebat dacă s-a întâlnit cu Nicușor Dan la Vila Lac înaintea votului pentru învestirea Guvernului condus de Adrian Veștea, însă a evitat un răspuns direct și a replicat: „Următoarea întrebare, vă rog” Contextul: discuții despre susținere fără intrare la guvernare Întrebările jurnaliștilor au venit după informații apărute în spațiul public despre o presupusă întâlnire informală între George Simion și Nicușor Dan. Digi24 notează că, potrivit unei informații publicate de HotNews, întâlnirea ar fi avut loc înaintea votului de învestire, iar Simion i-ar fi prezentat președintelui o formulă prin care AUR ar susține Guvernul fără a primi ministere, dar cu posibilitatea de a participa la deciziile importante ale Executivului. Informația este atribuită unor „surse parlamentare”. În același context, Simion a fost întrebat și despre o așa-numită „ metodă suedeză ” (o formulă de sprijin parlamentar fără participare oficială în Executiv), la care a răspuns că nu știe despre ce metodă este vorba. Poziția AUR: susținere doar cu miniștri și premier „agreat” În declarațiile sale, George Simion a făcut trimitere la poziția exprimată de Nicușor Dan și a afirmat că președintele ar fi negat orice întâlnire. Totodată, liderul AUR a reiterat condiția partidului pentru a vota un guvern în Parlament: „AUR nu poate vota în Parlament decât un Guvern din care face parte cu reprezentare la nivel de miniștri și cu un prim-ministru agreat de către AUR” Întrebat explicit dacă neagă și el întâlnirea, în condițiile în care Nicușor Dan ar fi negat-o, Simion a revenit la aceeași formulă de evitare: „Următoarea întrebare, vă rog”. Ce a mai spus Simion când a fost presat cu „da” sau „nu” Întrebat din nou dacă s-a întâlnit cu șeful statului la Vila Lac, Simion nu a răspuns direct și a susținut că „de trei luni” explică public poziția sa privind modul „nedemocratic” în care „voiau să impună Guvernul Veștea”. Când reporterii au insistat că întrebarea vizează o întâlnire anterioară consultărilor oficiale de la Cotroceni, Simion a răspuns că și-a făcut afirmațiile „la momentul respectiv” și, întrebat dacă nu s-a întâlnit, dar a discutat cu președintele, a spus: „Tocmai ne-am ridicat de la masă și am discutat” În final, liderul AUR a respins acuzațiile de minciună și a cerut presei „să nu mai diabolizați o parte importantă a societății românești”. Consultările de joi de la Cotroceni au avut ca obiect desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, iar delegația AUR a fost formată din George Simion, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, mai arată Digi24. [...]
AUR condiționează votul pentru viitorul Guvern de o înțelegere de guvernare și de participarea la putere , iar discuțiile de la Cotroceni nu au adus, cel puțin din perspectiva partidului, indicii despre planul președintelui pentru formarea unei majorități, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de liderul grupului senatorilor AUR, Petrișor Peiu , ridică miza negocierilor politice într-un moment în care, spune acesta, „nu există nicio majoritate între partide”. Peiu afirmă că, la consultările de joi de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan ar fi avut o atitudine „mai deschisă”, „comunicativă” și „deloc ostilă” față de delegația AUR, însă fără să comunice ce decizie urmează să ia privind desemnarea unui premier. Condiția AUR: fără participare, fără vot Liderul AUR reia poziția partidului potrivit căreia nu va susține în Parlament un Executiv din care AUR nu face parte. În același timp, el susține că orice sprijin ar presupune o înțelegere politică stabilită înainte, nu după o eventuală nominalizare. În relatarea sa, Peiu critică și rolul președintelui în proces, pe care îl descrie drept unul limitat, de „notar”, care ar trebui să certifice o majoritate deja formată de partide. Anticipatele, temă centrală în discuții Peiu spune că subiectul alegerilor anticipate a ocupat „jumătate din timp” în cadrul consultărilor, iar președintele și consilierii săi ar fi încercat să înțeleagă argumentele AUR și „avantajele” anticipatei în viziunea partidului. Totuși, liderul AUR afirmă că nu a primit clarificări despre planurile concrete ale președintelui: „Nu, nu am înțeles nimic despre planurile domnului președinte. Adică nu a fost explicit în niciun punct de vedere.” Ce urmează, potrivit declarațiilor lui Peiu Întrebat dacă președintele ar urma să facă o nominalizare „astăzi”, Peiu spune că „bănuiește” că da, invocând „logica lucrurilor”, dar susține că șeful statului ar fi știut încă de la începutul consultărilor că nu există o majoritate. În aceeași intervenție, Peiu afirmă că, în opinia sa, singura formulă de a obține o majoritate ar fi „forțarea” unor parlamentari care s-ar teme că nu vor mai prinde locuri într-un viitor Parlament, dacă ar avea loc alegeri rapide. Aceste afirmații reprezintă evaluarea politică a liderului AUR și nu sunt susținute în material de elemente independente de verificare. [...]
Deschiderea PSD către o formulă de guvernare cu AUR ridică miza consultărilor de la Cotroceni și complică ecuația unei majorități stabile , în contextul în care în partid există „multe voci” care ar vrea ca „soluțiile” promovate de zona suveranistă să fie testate la guvernare, potrivit Digi24 . Europarlamentarul Dragoș Benea , vicepreședinte PSD și lider al organizației Bacău, a spus joi, în ziua consultărilor de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, că nu ar considera AUR „un partid extremist” și că ar exista argumente pentru includerea formațiunii în guvernare, inclusiv din perspectiva așteptărilor electoratului AUR pentru „soluții” într-un orizont mai apropiat decât următoarele alegeri parlamentare. Argumentul „stabilității” și riscul anticipatelor Benea a legat discuția despre o eventuală guvernare care să includă AUR de nevoia de a evita alegeri anticipate într-un termen scurt, pe care le-a descris drept o opțiune cu efecte negative pentru România, inclusiv economic. „Șase luni până la eventualele anticipate cred că ar duce România și mai jos ca cifre economice.” În aceeași logică, liderul PSD Bacău a susținut că prioritatea ar trebui să fie depășirea blocajului politic. „Noi trebuie să ieșim acum din acest impas.” „Nu i-aș considera extremiști”: poziționare și atac la PNL Întrebat explicit dacă vede AUR drept un partid extremist, Benea a răspuns negativ și a acuzat PNL de atitudine contradictorie față de AUR, în funcție de contextul politic și de negocieri. „Eu n-aș considera AUR-ul un partid extremist.” El a invocat și contextul european, menționând ECR (familie politică europeană) ca argument în discuția despre legitimitatea politică a AUR. Limitări și ce rămâne neclar Benea a precizat că scenariul unei guvernări cu AUR este poziția sa și că nu a participat la negocieri care să includă această formațiune. „Eu n-am participat la negocierea care să includă și AUR-ul.” Întrebat dacă Sorin Grindeanu i-ar fi propus președintelui Nicușor Dan o guvernare împreună cu AUR, Benea a răspuns: „Nu știu asta”. [...]
Consultările de la Cotroceni pentru desemnarea premierului sunt convocate în lipsa unei majorități parlamentare , iar partidele vin cu formule de guvernare greu compatibile între ele, ceea ce prelungește incertitudinea politică și riscul de blocaj decizional, potrivit Stirile Pro TV . Administrația prezidențială a anunțat că joi vor avea loc consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier, deși „niciun lider politic nu poate pune pe masă majoritatea” cerută de președintele Nicușor Dan. Deși șeful statului a spus în repetate rânduri că va nominaliza un premier doar când există o majoritate pentru învestire, situația l-a împins să convoace consultări cu toate partidele parlamentare, inclusiv cu neafiliații. Ce propune PSD și de ce negocierile complică ecuația PSD urmează să vină la consultări cu două variante, conform relatării: un guvern politic cu Sorin Grindeanu premier sau un guvern „creat în jurul social-democraților”. Marian Neacșu (PSD) a declarat că prioritatea este formarea unui guvern. În paralel, social-democrații recunosc că poartă negocieri și nu exclud un parteneriat cu AUR, însă AUR condiționează voturile de obținerea funcției de premier și de includerea unei părți „consistente” din programul partidului, potrivit declarațiilor citate în material. „Linia roșie” a PNL și USR: fără guvern PSD PNL și USR spun că nu susțin un guvern PSD, poziție prezentată ca „linie roșie”. Ionel Bogdan (PNL) este citat afirmând că PNL și USR nu susțin o variantă de guvern PSD, în contextul în care, în opinia sa, se împinge spre o astfel de soluție. Varianta UDMR: un guvern de „funcționari” cu experiență În acest context, liderul UDMR, Kelemen Hunor , anunță că va propune la Cotroceni o formulă alternativă: un guvern alcătuit din funcționari cu vechime (directori generali, secretari generali adjuncți) care au lucrat atât cu PSD, cât și cu PNL, argumentând că aceștia „cunosc domeniul” și au „autoritate” și „experiență”. Criza politică descrisă de publicație ajunge joi la 135 de zile de la căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD-AUR, iar consultările sunt următorul pas procedural, fără ca o majoritate de învestire să fie, deocamdată, explicitată în termeni concreți. [...]
Comisia Europeană încearcă să reducă riscul unei escaladări comerciale cu SUA după ce Donald Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife vamale mari sau chiar cu oprirea comerțului direct, pe fondul discuțiilor despre aprofundarea parteneriatului UE–Canada, potrivit Digi24 . Reacția Comisiei vine după declarațiile președintelui american, care a catalogat o eventuală asociere a Canadei la UE drept un „act ostil” și a vorbit despre „tarife vamale serioase” menite să oprească Europa. În replică, purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a spus că propunerea de consolidare a parteneriatului cu Canada „nu este îndreptată împotriva nimănui”, ci „în favoarea forței noastre comune”. Ce urmărește UE în relația cu Canada Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a propus, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului European de la Strasbourg, „deschiderea ușii” pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene. În forma descrisă, această formulă ar permite o cooperare mai strânsă UE–Canada în mai multe domenii, între care: tehnologie; apărare; energie; minerale critice; inteligență artificială; securitate economică. De ce contează: tarifele și comerțul, miza imediată Amenințarea cu tarife sau cu întreruperea schimburilor comerciale ridică miza pentru companiile europene, în condițiile în care discuția despre apropierea de Canada este prezentată de Trump ca un gest ostil. În același timp, Canada și UE au deja acorduri de cooperare comercială și de apărare, iar procesul de apropiere s-a intensificat pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Canada, „aflată în plin război comercial cu Statele Unite”, caută noi parteneri, notează AFP, iar Europa, cu relații tensionate cu Washingtonul, caută sprijin pentru strategia de reechilibrare a puterii între China și SUA. Ce urmează și care sunt limitele propunerii Statutul de „membru asociat” luat în calcul pentru Canada nu este definit legal în tratatele UE, ceea ce înseamnă că detaliile și cadrul de aplicare rămân neclare. În context, Germania a propus recent acordarea unui astfel de statut Ucrainei, sugerând participarea la anumite reuniuni ministeriale sau summituri UE, fără drept de vot. Pe plan intern canadian, prim-ministrul Mark Carney a precizat că guvernul său nu urmărește aderarea la UE, ci o „alianță unică” cu blocul comunitar, bazată pe valori, priorități și interese comune. Un sondaj Abacus Data citat în material indică faptul că 81% dintre canadieni susțin o integrare mai mare cu UE fără aderare, iar 80% susțin aprofundarea cooperării strategice în politică externă, apărare și economie. [...]
China avertizează că nu acceptă presiuni asupra comerțului său , după ce Congresul SUA a adoptat o lege care i-ar permite președintelui Donald Trump să aplice „sancțiuni secundare” sub forma unor taxe vamale de până la 100% pentru țările care cumpără energie din Rusia, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare comercială: Washingtonul își creează instrumente pentru a penaliza indirect state terțe, iar Beijingul transmite că își va apăra relațiile economice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , a spus că Beijingul menține o cooperare economică și comercială „normală” cu toate țările, pe baza „egalității” și „avantajului reciproc”, și că aceasta nu ar trebui să fie supusă „ingerințelor sau coerciției” din partea unei țări terțe. „Această cooperare nu este îndreptată împotriva niciunei țări terțe și nu trebuie să fie supusă ingerințelor sau coerciției din partea niciunei țări terțe.” Oficialul a reiterat și poziția constantă a Chinei împotriva sancțiunilor unilaterale care nu au bază în dreptul internațional și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Ce prevede legea din SUA și de ce contează pentru comerțul global Camera Reprezentanților a adoptat miercuri legea numită Lindsey O. Graham, inițiată de senatorul republican cu același nume (decedat în iulie). Proiectul fusese deja votat de Senat și mai are nevoie doar de semnătura președintelui Donald Trump pentru a intra în vigoare. Elementul cu impact direct asupra fluxurilor comerciale este posibilitatea ca administrația americană să aplice taxe vamale de până la 100% pentru importurile în SUA din țări care cumpără petrol și gaz rusesc — o măsură care, potrivit articolului, ar putea afecta în special China și India. Legea nu impune automat aceste taxe, ci autorizează aplicarea lor prin anumite mecanisme. Pachet mai larg: Rusia, „ flota din umbră ” și Iran Actul normativ include și alte măsuri: sancțiuni împotriva unor oficiali, bănci și sectoare strategice ale economiei ruse, precum și împotriva așa-numitei „flote din umbră” folosite de Rusia pentru exporturile de petrol pe care UE și SUA încearcă să le limiteze prin sancțiuni. În plus, legea extinde anumite sancțiuni financiare împotriva Iranului. În acest stadiu, aplicarea efectivă a tarifelor secundare depinde de decizia Casei Albe, iar reacția Chinei indică faptul că o eventuală implementare ar putea amplifica tensiunile comerciale dintre marile economii. [...]
