Știri
Știri din categoria Diverse
AUR își condiționează votul pe noua Lege a integrității, ceea ce poate complica formarea unei majorități și calendarul de adoptare a proiectului, potrivit Digi24. Partidul condus de George Simion spune că susține doar o variantă care „întărește standardele de integritate” și aplică aceleași reguli tuturor celor care exercită funcții publice.
În comunicatul citat, AUR afirmă că poziția sa este „de principiu” și că o hotărâre judecătorească definitivă care constată incompatibilitate sau conflict de interese trebuie să producă efecte indiferent de persoana vizată.
„Atunci când există o hotărâre judecătorească definitivă care constată o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, aceasta trebuie să își producă efectele prevăzute de lege, indiferent de persoana vizată”
Formațiunea anunță că votul său pentru noul proiect al Legii integrității este condiționat de includerea a două categorii de prevederi:
AUR susține că, în lipsa acestei extinderi, declarațiile de avere și interese ar putea să nu reflecte complet situația patrimonială relevantă pentru exercitarea unei funcții publice.
Partidul spune că a votat, atât în Senat, cât și anterior în Camera Deputaților, amendamentele referitoare la incompatibilități și conflicte de interese care, potrivit AUR, vizează și situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
În același comunicat, AUR face trimitere la declarații publice anterioare ale lui Sorin Grindeanu, susținând că acesta ar fi anunțat cu o săptămână înainte o măsură privind includerea partenerilor de viață în declarațiile de avere și interese, iar acum „a uitat subit” de respectivele declarații.
„România are nevoie de o legislație coerentă, previzibilă și aplicată în mod egal, astfel încât standardele de integritate să fie respectate indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”
În absența unei clarificări asupra formei finale a proiectului, rămâne deschis dacă aceste condiții vor fi preluate în textul legii și, implicit, dacă AUR va susține votul în Parlament.
Recomandate
O soluție de răcire brevetată ar putea face fezabile centrele de date pentru IA pe orbită , reducând presiunea asupra energiei și apei de pe Pământ, potrivit Digi24 , care citează o analiză The New York Times. Caltech și Sophia Space , un start-up specializat în „calcul spațial orbital”, au anunțat că au obținut un brevet pentru un sistem de răcire destinat echipamentelor informatice în spațiu. Miza este depășirea unuia dintre principalele obstacole ale ideii de „centre de date pe orbită”: în spațiu lipsesc aerul și apa, folosite în mod obișnuit pentru răcirea rapidă a cipurilor. De ce contează: costuri și constrângeri tot mai mari pe Pământ Interesul pentru mutarea unor operațiuni mari consumatoare de energie pe orbită crește pe fondul reacțiilor împotriva proliferării centrelor de date pentru inteligență artificială. În material se arată că aceste centre au stârnit nemulțumirea comunităților locale deoarece ocupă suprafețe mari de teren și au contribuit la creșterea costurilor energiei electrice, dar și la penuria de apă. În paralel, energia solară a devenit mai ieftină și mai eficientă în ultimul deceniu, însă rămâne limitată de faptul că produce electricitate doar când este lumină. În spațiu, energia solară ar putea fi accesibilă „24 de ore pe zi”, ceea ce ar transforma-o într-o sursă constantă, comparabilă ca disponibilitate cu centralele pe gaz natural, notează aceeași sursă. Ce propun Caltech și Sophia Space și care e orizontul de timp Sistemul brevetat ar folosi o combinație de plăci și energie solară pentru răcire, iar căldura reziduală ar fi „trimisă” în spațiul îndepărtat. Sophia Space susține că soluția sa este „competitivă din punct de vedere al costurilor” față de centrele de date de pe Pământ. Cercetătorii implicați spun că tehnologia ar putea permite lansarea unor centre de date alimentate de sisteme solare care funcționează permanent în spațiu „până la începutul anilor 2030”. Totuși, materialul subliniază că vor trece „cel puțin câțiva ani” până când sistemul va ajunge efectiv pe orbită, iar eficiența lui rămâne de demonstrat în practică. Competiție, critici și riscuri Inițiativa se înscrie într-o cursă mai largă: în acest an, Elon Musk a propus lansarea a aproximativ un milion de sateliți care să funcționeze ca centre de date, iar alte companii mari din tehnologie, inclusiv Google și Blue Origin, au dezvoltat proiecte similare, potrivit textului. Există și critici: unii avertizează că mutarea centrelor de date pe orbită ar putea crește cantitatea de deșeuri spațiale și ar putea majora costurile energiei pentru consumatori, cu posibile efecte asupra fiabilității rețelei electrice. „Capcanele pentru șoareci spațiale sunt doar o distragere a atenției”, a declarat Bill Powers, inginer din San Diego, martor expert în numele consumatorilor în fața autorităților de reglementare a utilităților publice din SUA. Într-un raport din iunie despre centrele de date în spațiu, Forumul Economic Mondial a indicat că tehnologia de răcire a cipurilor ar fi un obiectiv atractiv, menționând că 70% dintre americani se opun construirii de centre de date în zonele lor și că, în spațiu, lipsesc resursele folosite în mod normal pentru răcire. Ce urmează Direcția descrisă în material mută discuția despre infrastructura pentru IA din zona „unde mai construim pe Pământ” spre „cum o alimentăm și o răcim în afara lui”. Dacă soluțiile de răcire și alimentare cu energie solară în spațiu se dovedesc viabile și „competitive ca preț”, următorul test va fi trecerea de la brevete și prototipuri la implementări pe orbită, într-un context în care costurile, deșeurile spațiale și acceptarea publică rămân puncte sensibile. [...]
Atacurile ucrainene asupra depozitelor Wildberries lovesc direct logistica și economia de consum a Rusiei , cu efecte care depășesc impactul unor bombardamente asupra rafinăriilor, prin perturbarea unei infrastructuri folosite zilnic de zeci de milioane de oameni și de unități militare, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Policy . Primele lovituri au vizat centrul logistic principal al companiei de lângă Moscova, iar incendiile au produs un nor de fum descris ca fiind vizibil din spațiu, care a întunecat cerul în mare parte din regiunea metropolitană. Ulterior, atacurile au fost extinse la centre logistice și depozite din Sankt Petersburg, Tver, Simferopol (în Crimeea ocupată), Krasnodar, Tambov și Voronej. În urma primului val de atacuri, mai mulți angajați ai companiei au fost uciși. De ce contează: Wildberries a devenit o verigă de aprovizionare pentru front Miza nu este doar una simbolică. Conform analizei citate, retailerul online s-a transformat într-un „lanț vast de aprovizionare” pentru trupele ruse din Ucraina, pe fondul problemelor logistice ale armatei (întârzieri, incompetență și corupție). În practică, unități de pe front au ajuns să depindă de livrări private și donații, iar mulți soldați își comandă singuri echipamentele pe care armata nu le poate furniza. Până de curând, Wildberries avea o categorie dedicată „operațiunii militare speciale”, cu peste 200.000 de produse (de la veste antiglonț și căști tactice la componente pentru drone). Categoria a fost desființată recent, însă echipamentele ar rămâne disponibile în alte secțiuni ale platformei. Impact economic și operațional: pagube de sute de milioane și blocaje greu de înlocuit Atacurile au o componentă economică directă, pe lângă cea militară. Ucraina ar fi distrus aproximativ 10% din capacitatea logistică a Wildberries, iar pagubele provocate în atacurile asupra depozitelor sunt estimate la cel puțin 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei). Pierderile suferite de vânzători din cauza produselor distruse ar putea ajunge la 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei), o mare parte fiind descrise ca imposibil de recuperat. În plus, analiza subliniază că infrastructura necesară livrărilor rapide într-o țară cu 11 fusuri orare nu poate fi reorganizată rapid. Asta amplifică efectul asupra consumatorilor și asupra micilor comercianți care își obțin veniturile prin platformă: „zeci de milioane” de ruși o folosesc zilnic, iar „milioane” ar depinde de ea pentru o parte sau chiar toate veniturile lor. Efect politic: „iluzia normalității” devine mai greu de susținut În timp ce autoritățile ruse ar fi făcut eforturi pentru a menține Moscova și Sankt Petersburg aprovizionate constant cu combustibil, în detrimentul altor regiuni (pe baza unor hărți și a unui raport Reuters menționate în articol), incendiile din depozitele Wildberries ar afecta populația mai uniform, tocmai pentru că platforma este prezentă pe scară largă în viața de zi cu zi. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe X că bombardamentele au distrus „centre logistice implicate în aprovizionarea armatei ruse cu componente de drone, instrumente de navigație și alte echipamente”. Iar comandantul ucrainean Robert „Magyar” Brovdi , care conduce Forțele de Sisteme Fără Pilot (USF), a descris ținta strategică drept perturbarea „iluziei unei perioade confortabile de pace” pentru populația Rusiei. În esență, mesajul analizei este că lovirea unei infrastructuri comerciale cu utilizare masivă poate produce un șoc social și economic mai vizibil decât atacurile asupra unor obiective industriale, pentru că afectează direct consumul, veniturile și rutina zilnică a unei părți mari din populație. [...]
PNL exclude refacerea alianței cu PSD și împinge discuția spre un „guvern cu puteri depline” , inclusiv prin varianta unui executiv tehnocrat sau prin guverne minoritare consecutive, potrivit Digi24 . Ciprian Ciucu spune că, în ultimele două săptămâni, au existat negocieri pentru formarea unui nou guvern, iar președintele Nicușor Dan „ar fi testat” una sau mai multe variante de premier tehnocrat. Miza imediată, din perspectiva liberalilor, este ieșirea din situația unui guvern „fără puteri depline”, pe care Ciucu o descrie ca problematică pentru funcționarea statului. În acest context, PNL ar lua „toate variantele în calcul”, dar cu o linie roșie: fără o nouă alianță cu PSD. Ce opțiuni pune PNL pe masă Ciucu indică două direcții principale pentru depășirea blocajului politic: un guvern tehnocrat „pe bune” , cu miniștri fără afilieri politice mascate; guverne consecutive minoritare , alternativ, formate din PNL–USR–UDMR , respectiv PSD . În funcție de formula aleasă, liberalul spune că ar urma discuții cu președintele și cu celelalte forțe pe care șeful statului le numește „pro-occidentale”. Condiția pentru un „tehnocrat pe bune” Ciucu susține că PNL ar accepta reluarea discuțiilor despre un guvern tehnocrat doar dacă viitorul premier desemnat vine cu o echipă credibil apolitică. El respinge explicit ideea de a numi drept „tehnocrați” persoane din administrație despre care „se știe că sunt afiliate unui partid”. „Tehnocrat nu înseamnă că iei directori din ministere, care se știe că sunt afiliați unui partid, să-i pui miniștri.” Totodată, Ciucu afirmă că un tehnocrat ar trebui să aibă o carieră profesională recunoscută în domeniul portofoliului și să nu fi fost asociat politic „prin pozițiile publice repetate”, menționând în special PSD. Ce spune despre rolul președintelui și stadiul negocierilor Liderul liberal îi cere președintelui Nicușor Dan să discute cu toate forțele pro-occidentale, nu doar cu PSD și cu Sorin Grindeanu , dacă își dorește sprijin larg în Parlament. În același timp, Ciucu afirmă că PNL îi acordă în continuare președintelui „prezumția de bună-credință”, deși „le-a displăcut profund” ce s-a întâmplat în criza politică. Despre numele vehiculate pentru un premier tehnocrat, Ciucu spune că a auzit că „s-au avansat niște nume”, dar nu le cunoaște și precizează că discuțiile ar fi avut loc în afara spațiului public. „Am auzit că președintele ar fi testat una sau două-trei variante, dar nu mi s-au spus care sunt acele variante.” [...]
Rusia își extinde rapid o rețea satelitară cu utilizare militară , iar primele 16 unități din proiectul Rassvet oferă deja cel puțin două „ferestre de comunicații” zilnice deasupra Ucrainei, fiecare de peste o oră, potrivit Digi24 . Miza operațională este creșterea capacității de comandă și control pentru drone și alte sisteme, într-un model comparat cu Starlink. Informația este atribuită de Digi24 publicației Kyiv Post, care notează că acest prim lot, lansat în martie 2026, a ajuns pe orbita operațională și poate crea „ferestre” în care legătura satelit–terminal la sol ar fi suficient de stabilă pentru utilizare. În aceste intervale, forțele ruse ar putea, teoretic, să controleze drone navale și drone aeriene cu rază lungă de acțiune, inclusiv din seria Geran. Ce înseamnă „ferestrele de comunicații” și de ce contează Expertul în comunicații prin satelit Volodimir Stepaneț a declarat pentru publicația Militarnyi că, la 31 iulie 2026, primul lot operațional lansat la final de martie își finalizase în mare parte desfășurarea într-o formație operațională. Din cei 16 sateliți lansați, 12 au atins altitudinea operațională de 550 km, trei urcau treptat, iar unul „a ars în atmosferă”, probabil din cauza unui defect de fabricație. „Observăm că s-a format deja, practic, un lanț cu o acoperire bună, care asigură această acoperire de aproximativ două ori pe zi.” Potrivit serviciului de urmărire N2YO, sateliții sunt pe orbite care le permit să treacă peste Ucraina de patru ori pe zi, însă doar în două sau trei dintre aceste treceri se ridică suficient de mult deasupra orizontului pentru o conexiune stabilă cu terminalele de la sol. În timpul fiecărei treceri, care durează aproximativ o oră până la o oră și jumătate pentru întreaga formație, se creează o „fereastră de comunicație”. Extinderea: încă 16 sateliți și un calendar comercial din 2027 La sfârșitul lunii iulie, Rusia a lansat un al doilea lot de 16 sateliți pentru proiectul Rassvet. Dacă desfășurarea va urma un ritm similar, sateliții ar urma să atingă altitudinile operaționale între octombrie și noiembrie, ceea ce ar putea adăuga încă două ferestre zilnice. În paralel, calendarul oficial al rețelei Rassvet prevede începerea operațiunilor comerciale în 2027. Conform sursei, planurile prezentate anterior de surse ruse indică o extindere la 250 de sateliți până în 2027, la 730 până în 2030 și, în cele din urmă, la peste 900 până în 2035. Terminale și utilizări posibile: de la posturi de comandă la drone Digi24 mai arată că terminalele Bureau 1440 (compania care dezvoltă sateliții) ar avea dimensiuni de până la 60 cm pe 60 cm, o greutate sub 15 kg și o lățime de bandă de până la 1 Gbps, fiind proiectate să funcționeze între -40 și +40 de grade Celsius. La fel ca Starlink, ar folosi antene active cu rețea în fază, care permit conectarea automată la satelit fără orientare mecanică. Potrivit Militarnyi, aceste terminale ar putea fi amplasate pe posturi de comandă, vehicule sau nave și ar putea fi integrate și în drone de atac și recunoaștere (inclusiv pe platforme bazate pe seria Geran, Harpi sau alte drone cu rază lungă de acțiune). Sursa mai notează că un astfel de canal de comunicații ar putea fi folosit și pentru ghidarea rachetelor de croazieră și a bombelor planante. [...]
O metodă de decontaminare de circa 29.000 de dolari pe hectar ar putea reduce drastic costurile curățării solurilor contaminate cu PFAS , potrivit Digi24 . Cercetători de la Universitatea Yale propun o procedură care, în comparație cu tehnicile folosite acum (estimate la 800.000–1,6 milioane de dolari pe hectar), ar schimba semnificativ ecuația economică a decontaminării terenurilor agricole. PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice), numite și „substanțe chimice eterne”, ajung în sol inclusiv prin împrăștierea biosolidelor uscate (nămol de epurare) rezultate din tratarea apelor uzate municipale, folosite ca îngrășământ. Problema este că o parte importantă din acest material este contaminată, iar PFAS persistă mult timp în mediu, putând ajunge în apă sau în plante, deci în lanțul alimentar. De ce contează: costurile actuale fac curățarea aproape imposibilă la scară mare În SUA, eliminarea PFAS de pe terenurile agricole prin metodele actuale ar costa, conform estimărilor citate, între aproximativ 800.000 și 1,6 milioane de dolari pe hectar (aprox. 3,6–7,3 milioane lei), iar costul total ar putea urca la 8.000 de miliarde de dolari (aprox. 36.800 de miliarde lei). În acest context, o soluție de ordinul zecilor de mii de dolari pe hectar ar putea face fezabile proiecte de remediere care, altfel, rămân blocate financiar. Cercetătorul Jake Thompson (Universitatea Yale) arată că impactul contaminării îi afectează disproporționat pe micii fermieri și pe agricultorii ecologici, care au folosit astfel de îngrășăminte înainte ca amploarea problemei să fie înțeleasă. Cum funcționează metoda propusă și ce presupune operațional Metoda descrisă într-un studiu publicat în revista PNAS (citat de Digi24, cu trimitere la Science Alert) are două componente principale: Aplicarea pe teren a unei roci alcaline mărunțite (în modele a fost folosit bazalt; calcarul este menționat ca alternativă) pentru a crește pH-ul solului spre 7, ceea ce ar crește mobilitatea și biodisponibilitatea unor PFAS importante (PFOS și PFOA). Cultivarea unor plante care acumulează rapid PFOS (precum cânepa și ierburile perene), urmată de recoltare și piroliză (tratament termic în absența oxigenului) pentru a obține biochar (cărbune vegetal), care este apoi reaplicat pe teren, cu rol de a imobiliza PFAS rămase și a reduce transferul către culturile furajere. Autorii notează însă că există încă necunoscute legate de comportamentul PFAS în timpul pirolizei; un studiu recent indică faptul că ar putea fi necesare temperaturi de cel puțin 800°C pentru reducerea suficientă a nivelului acestor substanțe. Cost estimat și efecte colaterale: emisii și sănătatea solului Costul noii metode este estimat la aproximativ 29.000 de dolari pe hectar (aprox. 133.000 lei), cu condiția repetării procesului până la 20 de ani pentru a asigura decontaminarea. Echipa susține că, spre deosebire de tehnicile care implică excavarea și „arderea” pământului (care îndepărtează stratul fertil și eliberează mult dioxid de carbon), metoda propusă ar putea îmbunătăți sănătatea solului. În privința bilanțului climatic, piroliza și transportul biocharului generează emisii, dar alterarea accelerată a rocilor ar contribui la eliminarea emisiilor din atmosferă; în calculele echipei, cele două efecte s-ar compensa. Dacă instrucțiunile sunt respectate strict, cercetătorii estimează că aplicarea la nivel național în SUA ar putea elimina anual din atmosferă 10,5 milioane de tone metrice de dioxid de carbon. Metoda rămâne, deocamdată, o propunere detaliată în literatura științifică, iar implementarea pe scară largă depinde de validări suplimentare și de condițiile concrete din teren. [...]
O creștere a anxietății în rândul populației din Rusia, pe fondul atacurilor Ucrainei, devine o problemă internă pentru Kremlin și poate cântări politic mai mult decât evoluțiile de pe front, potrivit Bild . Materialul pornește de la o „umfrage” (sondaj) despre consecințele atacurilor ucrainene și susține că, după ani în care războiul a părut „departe” pentru mulți ruși, percepția publică s-a schimbat. În această cheie, publicația citează un expert care afirmă că, pentru Kremlin, situația este „mai gravă decât orice hartă a desfășurării războiului”, sugerând că presiunea vine acum și din interior, nu doar din zona militară. De ce contează: riscul politic al fricii interne Unghiul principal al articolului este impactul operațional și politic al unei stări de teamă în societate: dacă războiul începe să fie resimțit direct de populație, Kremlinul se poate confrunta cu o problemă de control al narativului și al stabilității interne, chiar în timp ce încearcă să proiecteze „forță militară”, notează publicația. Ce informații lipsesc din sursă Textul disponibil public include titlul, contextul general și referirea la un sondaj, însă detaliile concrete (rezultatele sondajului, metodologia, cine este expertul și argumentele complete) par a fi în spatele BILD plus, astfel că nu pot fi verificate din extrasul furnizat. [...]
